KorAP: Find »[drukola/base=ergativ & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...44 >

1,078 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

număr de vorbitori (3 000−4 000). Specificul acestei limbi constă în tipul diferit de marcare a argumentelor verbale (partiție ergativă), în funcție de natura lor semantico-gramaticală: numele proprii au marcare de tip acuzativ, numele comune la singular au marcare de tip ergativ, numele comune și pronumele personale la plural sunt marcate neutru (au aceeași formă pentru A, S și O), iar pronumele personale la singular sunt marcate diferit pentru A, S și O. KALAALLISUT − Vezi TUNUMIISUT. KALKATUNGU Limbă australiană aborigenă, de tip

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
mici, în Azerbaidjan, Turcia și Iran. Cuprinde patru limbi: GEORGIANA, limbile ZAN (MINGRELIAN și LAZ/CHAN) și SVAN. Georgiana și limbile zan diferă substanțial de svan. Dacă limbile nord-caucazinene sunt de tip SVO și se caracterizează prin marcare de tip ergativ−absolutiv, manifestată prin caz și prin acord, limbile kartvelian (sud-caucaziene) sunt greu de încadrat. În aceste limbi, relațiile gramaticale se realizează prin cazuri, postpoziții și acord. Subiectul primește cazul nominativ, obiectul direct, cazul ergativ/narativ, iar obiectul indirect, cazul dativ

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
se caracterizează prin marcare de tip ergativ−absolutiv, manifestată prin caz și prin acord, limbile kartvelian (sud-caucaziene) sunt greu de încadrat. În aceste limbi, relațiile gramaticale se realizează prin cazuri, postpoziții și acord. Subiectul primește cazul nominativ, obiectul direct, cazul ergativ/narativ, iar obiectul indirect, cazul dativ. Pe lângă acestea, mai există următoarele cazuri: instrumental, adverbial, genitiv, vocativ. Pronumele personale nu variază după caz. Terminațiile cazuale marchează: proprietăți sintactice ale numelui, clase de tranzitivitate, apartenența la unul dintre cele trei subsisteme temporale

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
limbile din această familie, cu excepția vechii georgiene, adjectivele sunt antepuse, indiferent de proprietățile lor morfologice și semantice. KAȘMIRIANĂ (KASHMIRI) Limbă indo-europeană din ramura indo-iraniană, grupul indic, subgrupul pamir, vorbită în India și Pakistan. 4 600 000 de vorbitori. Partiție morfologică ergativ/ acuzativ determinată de timp: marcarea de tip absolutiv−ergativ apare numai la timpurile trecute. KATXÚYANA Limbă din familia CARIB(AN). Evoluție rapidă a sistemului ergativ ca urmare a contactului cu limba înrudită TIRIYÓ. KAURAREG Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
antepuse, indiferent de proprietățile lor morfologice și semantice. KAȘMIRIANĂ (KASHMIRI) Limbă indo-europeană din ramura indo-iraniană, grupul indic, subgrupul pamir, vorbită în India și Pakistan. 4 600 000 de vorbitori. Partiție morfologică ergativ/ acuzativ determinată de timp: marcarea de tip absolutiv−ergativ apare numai la timpurile trecute. KATXÚYANA Limbă din familia CARIB(AN). Evoluție rapidă a sistemului ergativ ca urmare a contactului cu limba înrudită TIRIYÓ. KAURAREG Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. KAVALAN Limbă austroneziană din grupul formosan, vorbită în

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
indic, subgrupul pamir, vorbită în India și Pakistan. 4 600 000 de vorbitori. Partiție morfologică ergativ/ acuzativ determinată de timp: marcarea de tip absolutiv−ergativ apare numai la timpurile trecute. KATXÚYANA Limbă din familia CARIB(AN). Evoluție rapidă a sistemului ergativ ca urmare a contactului cu limba înrudită TIRIYÓ. KAURAREG Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. KAVALAN Limbă austroneziană din grupul formosan, vorbită în Taiwan. 24 de vorbitori în 2000. Ergativitate marcată cazual și prin acord. Anumite propoziții cu două

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
marcată cazual și prin acord. Anumite propoziții cu două argumente sunt ambigue în privința tranzitivității. KHAM (KHAMKURA, KAMKURA) Limbă din familia sino-tibetană, vorbită de tribul Magar, în vestul Nepalului. Pronumele de persoanele 1 și 2 funcționează după tiparul acuzativ, iar tiparul ergativ caracterizează numai numele nedefinite. Pronumele de persoana 3 și numele definite reprezintă o zonă de tranziție, în care sunt folosite ambele tipare. În această zonă de tranziție există o marcare tripartită: S ≠ A ≠ O. KHANTY (XANTY) Limbă fino-ugrică, uralică, vorbită

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
această zonă de tranziție există o marcare tripartită: S ≠ A ≠ O. KHANTY (XANTY) Limbă fino-ugrică, uralică, vorbită în Rusia. 12 000 de vorbitori. Număr mare de dialecte. Minimă ergativitate. KINALUG Limbă nord-est caucaziană. 1 500 de vorbitori. Morfologie de tip ergativ. Sintaxă de tip acuzativ. KIRANTI Grup de limbi (circa 24) din familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul bodic, vorbite în Nepal. Folosirea mărcilor ergative ca elemente subordonatoare pare a fi rezultatul unui proces de gramaticalizare de tipul: ergativ/instrumental > 'pentru că' > 'deși

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Număr mare de dialecte. Minimă ergativitate. KINALUG Limbă nord-est caucaziană. 1 500 de vorbitori. Morfologie de tip ergativ. Sintaxă de tip acuzativ. KIRANTI Grup de limbi (circa 24) din familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul bodic, vorbite în Nepal. Folosirea mărcilor ergative ca elemente subordonatoare pare a fi rezultatul unui proces de gramaticalizare de tipul: ergativ/instrumental > 'pentru că' > 'deși'. Structurile ergative din aceste limbi sunt derivate prin reinterpretarea construcțiilor relative ca fiind construcții absolute. Asemănarea dintre articol și marca preergativă din propozițiile

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Morfologie de tip ergativ. Sintaxă de tip acuzativ. KIRANTI Grup de limbi (circa 24) din familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul bodic, vorbite în Nepal. Folosirea mărcilor ergative ca elemente subordonatoare pare a fi rezultatul unui proces de gramaticalizare de tipul: ergativ/instrumental > 'pentru că' > 'deși'. Structurile ergative din aceste limbi sunt derivate prin reinterpretarea construcțiilor relative ca fiind construcții absolute. Asemănarea dintre articol și marca preergativă din propozițiile subordonate este pusă pe seama unei omofonii accidentale. În aceste limbi, marca de caz are

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de tip acuzativ. KIRANTI Grup de limbi (circa 24) din familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul bodic, vorbite în Nepal. Folosirea mărcilor ergative ca elemente subordonatoare pare a fi rezultatul unui proces de gramaticalizare de tipul: ergativ/instrumental > 'pentru că' > 'deși'. Structurile ergative din aceste limbi sunt derivate prin reinterpretarea construcțiilor relative ca fiind construcții absolute. Asemănarea dintre articol și marca preergativă din propozițiile subordonate este pusă pe seama unei omofonii accidentale. În aceste limbi, marca de caz are funcție suplimentară de nominalizare. KOIARI

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
aceste limbi, marca de caz are funcție suplimentară de nominalizare. KOIARI Limbă papua, vorbită în Munții Koiari din Noua Guinee. 1 800 de vorbitori. Forme superficiale de ergativitate. Două sisteme de acord, unul de tip acuzativ, celălalt de tip (parțial) ergativ. KUIKÚRO (LAHATUÁ OTOMO/IPATSE OTOMO) Limbă amerindiană CARIB(AN), vorbită în trei sate din nordul statului brazilian Mato Grosso. 500−600 de vorbitori, dintre care peste 50 locuiesc în același sat cu vorbitori de ARAWAK și de TUPI, într-o

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
50 locuiesc în același sat cu vorbitori de ARAWAK și de TUPI, într-o societate multilingvă, așa cum este, de altfel, întreaga regiune. Limbă puternic aglutinantă, cuvintele fiind greu de segmentat. Flexiune foarte bogată și acord verbal (în persoană) de tip ergativ. Cinci clase morfologice. Încadrarea într-o anumită clasă determină apariția sufixelor "posesive" sau a celor "relaționale". Există un singur set de mărci de persoană, care apar cu nume, cu verbe și cu postpoziții, fiind derivate de la forme pronominale libere. Modul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cu verbe și cu postpoziții, fiind derivate de la forme pronominale libere. Modul și timpul se exprimă sufixal. Nu există auxiliare. Schimbările de valență sunt marcate prin prefixe sau prin sufixe. Argumentele nominale și cele pronominale sunt în distribuție complementară. Cazul ergativ are aceeași flexiune cu a locativului. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de mod și de semantica nominalelor: ergativul este opțional dacă modul este interactiv (imperativ, hortativ sau intențional), dar obligatoriu, dacă modul e descriptiv. La nivel sintactic, nu există nicio

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
libere. Modul și timpul se exprimă sufixal. Nu există auxiliare. Schimbările de valență sunt marcate prin prefixe sau prin sufixe. Argumentele nominale și cele pronominale sunt în distribuție complementară. Cazul ergativ are aceeași flexiune cu a locativului. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de mod și de semantica nominalelor: ergativul este opțional dacă modul este interactiv (imperativ, hortativ sau intențional), dar obligatoriu, dacă modul e descriptiv. La nivel sintactic, nu există nicio manifestare a existenței unui pivot sintactic care să direcționeze operațiile

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
există auxiliare. Schimbările de valență sunt marcate prin prefixe sau prin sufixe. Argumentele nominale și cele pronominale sunt în distribuție complementară. Cazul ergativ are aceeași flexiune cu a locativului. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de mod și de semantica nominalelor: ergativul este opțional dacă modul este interactiv (imperativ, hortativ sau intențional), dar obligatoriu, dacă modul e descriptiv. La nivel sintactic, nu există nicio manifestare a existenței unui pivot sintactic care să direcționeze operațiile de coordonare și de subordonare sau antipasivul. Construcțiile

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
din familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian, vorbită în Turcia, Armenia, Iran, Irak, Siria, Azerbaidjan. Circa 26 000 000 de vorbitori, mulți bilingvi. Numeroase dialecte − două grupuri: KURMANJI (KURMANCÎ) și SORANI. Limbă ergativă morfologic, cu partiție determinată de timp: sistemul ergativ apare numai la timpurile trecute. Topică AOV. Tranzitivitatea este un fenomen idiosincratic, care decurge din semantica verbului. Sursa ergativității: construcția posesivă, care conține un predicat existențial sau, într-o altă interpretare, construcția pasivă. Kurda modernă a dezvoltat o construcție pasivă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
un fenomen idiosincratic, care decurge din semantica verbului. Sursa ergativității: construcția posesivă, care conține un predicat existențial sau, într-o altă interpretare, construcția pasivă. Kurda modernă a dezvoltat o construcție pasivă (posibilă atât pentru construcțiile acuzative, cât și pentru cele ergative) formată din verbul hatin 'a veni' și infinitivul verbului de conjugat. 2 cazuri, direct și oblic, numeroase adpoziții, 2 genuri (masculin și feminin) și 2 numere (singular și plural). În NP, centrul se află pe prima poziție. Atributele (adjectivale, posesive

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
LABRADOR INUTTUT (LABRADORIMIUTUT, NUNATSIAVUT, NUNATSIAVUMMIUT) Dialect estic al limbii INUIT, în varietatea INUKTITUT. Ergativitate marcată mai slab decât în dialectele vestice. Construcția ergativă este folosită mai rar decât cea pasivă. În dialectele de est, antipasivul reprezintă deci alegerea nemarcată, iar ergativul este marginalizat. Construcția ditranzitivă și cea aplicativă sunt neobișnuite. LADAKHI Limbă din familia tibeto-birmană, vorbită în India și în zona chineză a Tibetului. Peste 200 000 de vorbitori. Numeroase dialecte. Cazul genitiv are aceeași flexiune cu a ergativului. LAK Limbă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
nemarcată, iar ergativul este marginalizat. Construcția ditranzitivă și cea aplicativă sunt neobișnuite. LADAKHI Limbă din familia tibeto-birmană, vorbită în India și în zona chineză a Tibetului. Peste 200 000 de vorbitori. Numeroase dialecte. Cazul genitiv are aceeași flexiune cu a ergativului. LAK Limbă din familia nord-caucaziană, vorbită în Daghestan. 7 dialecte. 150 000 de vorbitori. Cazul genitiv are aceeași formă flexionară cu a ergativului. LAKOTA Limbă din familia SIOUAN. LAHATUÁ OTOMO − Vezi KUIKÚRO. LAZ Dialect al limbii ZAN; considerată și limbă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
chineză a Tibetului. Peste 200 000 de vorbitori. Numeroase dialecte. Cazul genitiv are aceeași flexiune cu a ergativului. LAK Limbă din familia nord-caucaziană, vorbită în Daghestan. 7 dialecte. 150 000 de vorbitori. Cazul genitiv are aceeași formă flexionară cu a ergativului. LAKOTA Limbă din familia SIOUAN. LAHATUÁ OTOMO − Vezi KUIKÚRO. LAZ Dialect al limbii ZAN; considerată și limbă distinctă, din familia KARTVELIAN. Limbă în care se manifestă scindarea subiectului intranzitiv, scindare vizibilă prin marcarea cazuală. LEZGHINĂ (LEZGHIAN, LEZGIAN, LEZGI) Limbă din

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
O la toate persoanele. Partiția privește numai persoana 3. Verbele deponente nu pot admite un A la persoanele 1 și 2, aceste forme fiind total absente din paradigma verbelor deponente, dar existând în cea a tranzitivelor. Marcarea este de tip ergativ: A − cazul ergativ/instrumental; S și O − cazul absolutiv. Ergativul, instrumentalul și genitivul au aceeași realizare formală. LUMMI (XWLEMI) Limbă din familia salish, vorbită până în jurul anului 2000, de populația lummi, la nord-vest de Washington, SUA. Acord pronominal marcat. Partiție

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
persoanele. Partiția privește numai persoana 3. Verbele deponente nu pot admite un A la persoanele 1 și 2, aceste forme fiind total absente din paradigma verbelor deponente, dar existând în cea a tranzitivelor. Marcarea este de tip ergativ: A − cazul ergativ/instrumental; S și O − cazul absolutiv. Ergativul, instrumentalul și genitivul au aceeași realizare formală. LUMMI (XWLEMI) Limbă din familia salish, vorbită până în jurul anului 2000, de populația lummi, la nord-vest de Washington, SUA. Acord pronominal marcat. Partiție pronominală: mărcile pronominale

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
deponente nu pot admite un A la persoanele 1 și 2, aceste forme fiind total absente din paradigma verbelor deponente, dar existând în cea a tranzitivelor. Marcarea este de tip ergativ: A − cazul ergativ/instrumental; S și O − cazul absolutiv. Ergativul, instrumentalul și genitivul au aceeași realizare formală. LUMMI (XWLEMI) Limbă din familia salish, vorbită până în jurul anului 2000, de populația lummi, la nord-vest de Washington, SUA. Acord pronominal marcat. Partiție pronominală: mărcile pronominale care se referă la agentul verbelor tranzitive

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
și Venezuela, aproape stinsă (2/100 de vorbitori, după diferite surse). Vezi NADËB. Partiție foarte complicată. MALGAȘĂ Limbă din familia austroneziană, ramura indoneziană de vest, grupul hesperonesian. Limbă vorbită în Madagascar. 14 milioane de vorbitori. Partiție ergativă. Predomină încă sistemul ergativ, dar limba a pierdut construcția antipasivă, care este la originea actualului sistem acuzativ. În construcțiile tranzitive, au fost păstrate proprietățile ergative. Limbă VOS. Imperativul apare frecvent și la formele nonactive. MAM(E) − Vezi MAYAN. Limbă cu marcare sintactică. Morfologie ergativă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]