1,930 matches
-
destabilizeze sistemul este redusă. În aceste cirumstanțe, apare întrebarea referitoare la modalitatea în care partidele care au acces în Parlament reușesc să interacționeze pentru formarea coalițiilor guvernamentale. Flexibilitatea ideologică și coalițiile dintre partide Modalitatea de formare a partidelor central și est-europene, detaliată în cea de-a doua secțiune, justifică de ce ideologia este deseori difuză în spațiul politic postcomunist (van Biezen 2003; Millard 2004; Webb și White 2007). Acesta este principalul motiv pentru care identificarea partizană este slabă în statele postcomuniste. Există
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
revenirea la un sistem multipartidist, implicarea cetățenilor în viața politică prin înscrierea într-un partid politic este limitată în întreaga regiune. Procentul membrilor de partid din populația totală cu drept de vot la începutul anilor 2000 în țările central și est-europene este, în medie, 5% (Mair și van Biezen 2001; Weldon 2006; Spirova 2007). Extremele sunt Polonia unde puțin peste 1% din cetățeni sunt membri ai unui partid (Szczerbiak 2001) și România unde aproximativ 10% dn cei cu drept de vot
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
argumentul central al secțiunii de față. Nu există foarte multe motive pentru existența unor asemănări între situația din România și cea din statele cu democrație consolidată. Nu este un excepționalism românesc, ci un set de caracteristici al statelor central și est-europene care modelează atitudinile partidelor față de cetățeni și reciproc. Există patru particularități majore care fac din spațiul postcomunist un mediu în care alegătorii nu au motive suficiente pentru a deveni membri și nici partidele nu doresc acest lucru. Deși în statele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
deveni membri și nici partidele nu doresc acest lucru. Deși în statele occidentale acest lucru este rar întâlnit puține sunt partidele care nu promovează în mod activ căutarea de noi membri el a devenit o realitate pentru regiunea central și est-europeană. Pornind de la elementul cu cel mai mare grad de generalitate, modalitatea în care a fost instaurată democrația în spațiul postcomunist diferă fundamental de cea din cazul statelor vestice. Cele din urmă au devenit democrații prin modificarea treptată a sistemului politic
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
necesitatea de a reprezenta interese sociale, ci au fost formate pe baza exprimării unor atitudini față de aspecte instituționale din trecut (van Biezen 2003, 159). Așa se explică apariția la începutul tranziției a numeroaselor partide anti-comuniste în fiecare țară central și est-europeană, cu grupuri țintă similare. Marea majoritate a partidelor postcomuniste nu au origini sociale, ci instituționale. În consecință, diferențele ideologice dintre partidele competitoare nu sunt clare. Ele ofereau deseori scopuri comune cu perspective pe termen lung în locul unor dezbateri referitoare la
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
79). Membrii partidelor din România Înainte de a discuta cazul românesc, este utilă o perspectivă de ansamblu ținând cont de caracteristicile comune cu celelalte state postcomuniste. În literatură există numeroase referințe la numărul foarte mic de membri ai partidelor central și est-europene (Lewis 1996; Bielasiak 1997; Kopecký 2001; van Biezen 2003; Spirova 2007). Figura 1 ilustrează situația în perspectivă comparată, procentele reprezentând numărul de membri din totalul populației cu drept de vot. Polonia este țara cu cel mai mic procent de membri
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
nume: Constantin Noica, Edgar Papu, Alexandru Paleologu, Liviu Rusu, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Ioan Alexandru, Mihai Ursachi, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Mihai Șora, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu... A III-a serie a debutat în aprilie 1990, într-un context de relaxare est-europeană, cu prelecțiunea susținută de Amita Bhose ("Doi poeți care nu s-au cunoscut niciodată: Eminescu și Tagore"). Au urmat nu-me consacrate din țară, de la Ana Blandiana la Dan Laurențiu, de la Sorin Dumitrescu la Eugen Coșeriu, de la I.P.S. Daniel (actualul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
presantă a Europei de azi este dacă nu cumva o nouă formă a vechiului cosmopolitism se dezvoltă în paralel cu procesul de integrare politică supranațională în Vest și cu încercarea de dezmembrare a regimurilor totalitare din unele părți central și est-europene. Este oare apariția unei societăți civile internaționale în Europa o posibilitate sau un fapt real? Raymond Aron este unul dintre aceia care au dat un răspuns categoric negativ: "Drepturile și obligațiile care în Europa, ca și pretutindeni, sînt interdependente pot
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
sută la aproape 40%, nu a mai fost atins nivelul din anul 1991, care rămâne pentru Întreaga perioadă analizată cel mai ridicat. Evoluția ascendentă a acestui raport, În perioada 2001-2008 din România, comparativ cu cea Înregistrată În țările central și est-europene, respectiv zona euro, deși urmează aceeași tendință, diferențele dintre cele două evoluții se mențin considerabile, fiind depășit chiar de 3 ori de către anumite țări europene. Creșterea pe piața creditelor de după anul 2000, susținută de creșterea veniturilor, respectiv a potențialului de
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
PIB/locuitor și rata mortalității infantile în Figura 87. Se remarcă gruparea țărilor în 5 zone: 1) Japonia, Suedia, Franța, Italia și Canada cu valori ale PIB și ale mortalității infantile invers proporționale comparabile; 2) Slovenia se detașează de țările est-europene, având rata mortalității infantile comparabilă cu țările dezvoltate, deși cu un PIB mai mic; 3) SUA cu rata mortalității infantile mai ridicată, deși cu cel mai mare PIB; 4) Ungaria și Polonia cu nivele similare relativ scăzute, dar sensibil mai
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cu atât rata mortalității infantile este mai mică. S-a remarcat gruparea țărilor în 5 zone: 1) Japonia, Suedia, Franța, Italia și Canada, cu valori ale PIB și ale mortalității infantile invers proporționale comparabile; 2) Slovenia se detașează de țările est-europene, având rata mortalității infantile comparabilă cu țările dezvoltate, deși cu un PIB mai mic; 3) SUA, cu rata mortalității infantile mai ridicată, deși cu cel mai mare PIB; 4) Ungaria și Polonia cu nivele similare relativ scăzute, dar sensibil mai
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cu Occidentul, iar legăturile create ar putea reduce amenințarea militară pentru Europa."26 Sancțiunile nu ar fi ajutat mediul de securitate din Europa; mai curând comerțul încuraja stabilizarea relațiilor politice și putea, pe termen lung, să deschidă accesul la statele est-europene.27 La această viziune există o parte pozitivă care s-a concretizat prin acordurile încheiate cu administrația Andropov referitor la reducerea rachetelor SS-20 din Europa, dar și o parte negativă întrucât Occidentul european nu a putut răspunde cu sancțiuni pe
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
dependența de Rusia se referă la procentul de gaz rus din importurile țărilor europene în general. După cum se poate observa mai sus anumite țări depind aproape complet de importurile de gaz rus, și acestea sunt în special noile state membre est-europene precum Slovacia, Lituania, Finlanda, Bulgaria, Letonia, Estonia dar și state ce căuta o apropiere de Europa precum Georgia, Armenia, Macedonia, Belarus, Șerbia. La amplificarea importanței dependenței de resursele rusești au contribuit și prejudecățile statelor baltice și central-europene la adresa Rusiei,8
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Scandinavă); Confederația de Vest; Confederația de Centru; Confederația de Sud-Est (România, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia și Turcia); Gafencu avea o poziție asemănătoare celei americane, opusă unora vest europene, care propuneau doar unificarea Europei de Vest. Gafencu era de părere că țările est-europene se vor elibera de sub comunism. Gafencu se pronunța pentru menținerea unor relații pașnice cu U.R.S.S., stat căruia urma să-i revină, alături de Marea Britanie, un rol impoortant în asigurarea securității europene. 6. Studiu de caz: România în presa internațională după
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
impuse de extinderea organismelor internaționale euro-atlantice. Acestea sunt spații în care apariția catastrofelor, haosului, turbulențelor așadar a stărilor de divergență, criză și conflict tinde să devină aproape imposibilă. Expansiunea panideii nord-atlantice Concomitent cu sfârșitul Războiului Rece, prin prăbușirea sistemului comunist est-european, majoritatea statelor aflate în sfera de influență a fostei Uniuni Sovietice și-au manifestat intenția de a ieși de sub această tutelă. În planul securității naționale, firește, atitudinea turbulentă a constat în dorința de aderare la Organizația militară Nord-Atlantică (NATO) și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în cadrul europartidelor 146 și în evoluția sistemului partinic 147. Pe scurt, partidele europene pot, într-o anumită măsură, să joace un rol în favoarea democratizării membrilor lor și, prin urmare, a evoluției indirecte a sistemelor politice naționale din țările central și est-europene. FEP nu se izolează. Ele joacă un rol important împreună cu Internaționalele și grupurile politice din Parlamentul European. Astfel, a existat și există o diviziune a muncii între FEP și Internaționale în administrarea relațiilor cu partidele din statele care nu candidează
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
de state membre. Implicațiile politice sînt importante pentru viitoarea recompunere a forțelor grupurilor politice din Parlamentul European 154. După părerea noastră, ar trebui adăugată o a patra fază, cea a post-extinderii sau a regularizării: partidele politice din țările central și est-europene care au devenit membre ale UE se vor afla într-o fază de normalizare care le va permite să se concentreze asupra altor probleme suprastructurale (europenizarea și familiarizarea) și infrastructurale (alegerile europene și controlul politic la nivel european). 2.3
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
punea capăt unei linii de demarcație politică din pricina căreia Europa Occidentală și cea Centrală și de Est evoluaseră diferit după cel de-al doilea război mondial. Totuși UPSCE a ezitat să se lanseze în cucerirea partidelor din țările central și est-europene. În mod curios, federația a continuat să se extindă în afara spațiului "ex-comunist". A admis un nou membru, două partide asociate și un observator, cu ocazia Congresului de la Berlin din 1990. Este vorba despre SPÖ; Parti socialiste suisse (PSS) și Althudhusinu
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
că, în multe cazuri, partidele ex-comuniste erau, de departe, primul partid al stîngii pe eșichierul politic național"270. În această privință, partidele membre ale PSE au jucat un rol-cheie în stabilirea contactului între PSE și partidele din țările central și est-europene. Mai ales SPÖ s-a distins în cazul maghiar 271. Astfel, prezența partidelor din Est s-a consolidat treptat în cadrul PSE. La Congresul de la Milano (martie 1999), toate partidele observatoare din centrul și estul Europei, ca și partidul observator turc
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Polonia, două din România, unul din Letonia, unul din Lituania și unul din Estonia), unul din Elveția, unul din Islanda și unul din Turcia 272. În prezent, sînt 28 de partide membre (18 din UE, 7 din țările central și est-europene, cîte unul din Norvegia, Malta și Cipru), 8 partide asociate (6 din Centru și Est, unul din Elveția și unul din Turcia) și 6 partide observatoare (două din Israel, cîte unul din Islanda, San-Marino, Andorra și Croația)273. Tabel cu
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
european. Pe de alta, recrutarea în UPSCE/PSE depindea, în esență, de extinderile Comunității Europene (1973, 1981 și 1986) și Uniunii Europene (1995 și 2004). Și la nivel național a acționat o serie de factori. În cazul țărilor central și est-europene, putem enumera ponderea fiecărui nou intrat pe propria scenă electorală, ca și gradul de transformare în raport cu trecutul lor comunist. Dincolo de acestea, trebuie luat în considerare, în cazul PSE, un factor pe care nu-l conceptualizasem. Pe plan internațional, trebuie ținut
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
344. În primul rînd, Biroul se numește de acum președinție. Crește rolul președintelui, care are dreptul explicit de a propune vicepreședinții și secretarul general. În al doilea rînd, conferința liderilor îi include o dată pe an pe liderii partidelor central și est-europene, pînă la extinderea UE spre aceste țări. În al treilea rînd, sînt create noi organe. Primul este Consiliul, al cărui obiectiv este constituirea unei platforme strategice de dezbatere. Seamănă mai mult, prin componență, cu un "mini-congres". Discută politica și strategia
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
inițial partidul social-democrat tradițional, MSZDP, în detrimentul foștilor comuniști reformatori din MSZP și al "liberalilor" din SZDSZ, moștenitori ai mișcării drepturilor civile 386. La vîrful diferitelor partide, miza legitimării externe este importantă. Nu este o specificitate maghiară. În țările central și est-europene, este clară folosirea etichetei social-democrate de către partidele de origine comunistă: "label-ul obținut este adesea fluturat ca o torță atunci cînd adversarii le stigmatizează originea comunistă"387. Este foarte probabil ca același scenariu să se producă în Bulgaria, Serbia-Muntenegru, Bosnia-Herțegovina, Albania
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
o importanță crucială pentru dezvoltarea pe termen lung a pieței muncii. În completare, SPÖ era de părere că extinderea UE poate contribui la dinamicile dezvoltării economice europene. Totuși existau diferențe de venituri, iar standardele sociale scăzute din țările central și est-europene implicau necesara stabilire a unei perioade de tranziție înainte de a li se oferi statelor candidate accesul deplin pe piețele muncii. Așadar propunerile austriece urmăreau diminuarea la jumătate a șomajului, pentru care erau necesare îmbunătățirea formării, o implicare mai mare a
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
PSCE. Să ne amintim că, la nivelul membrilor, UPSCE s-a lărgit cu membrii britanici, irlandez, grec și iberic. După căderea Zidului Berlinului, lărgirea Uniunii continuă cu Suedia, Finlanda, Austria. Întreține deja relații cu partidele politice din țările central și est-europene. Cît despre structură, ni se pare foarte clar că, o dată cu Uniunea, federația social-democrată trece de la faza de contact la faza de cooperare ca să utilizăm categoriile analitice ale lui Oskar Niedermayer. Cu alte cuvinte, se observă trecerea de la contactul între între
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]