18,301 matches
-
s-a făcut prin literatură, prin cărțile publicate. Cred că România este singura țară din Est unde n-a existat samizdatul. Apăreau însă cărți care, prin ținuta lor artistică, erau oarecum rezistente împotriva regimului, dar pe plan pur și simplu estetic; de unde disputa existentă și astăzi: la noi s-a rezistat, sau nu, prin cultură? În ceea ce mă privește, am combătut întotdeauna această teză, am spus că nu neg rezistența prin cultură împotriva totalitarismului lui Ceaușescu, însă am învățat de la scriitorii
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
al tuturor cronicilor apărute atunci pare să fi fost, foarte simplu și în cea mai banală accepțiune, frumusețea. De la frumusețea grafică la cea a versurilor. La patru ani de la debut, volumul Călătorind în marea interioară se păstrează între aceleași coordonate estetice dar aduce ceva în plus, un gust dulce-amărui, discret și melancolic, de poezie distilată îndelung și în taină. Dacă am încerca să trasăm o fiziologie a poeziei Marinei Dumitrescu, paradoxal, cel mai dificil este să pornim de la vers. Cu cartea
Prezentul de ieri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10235_a_11560]
-
umori, formări și deformări, acorduri și dezacorduri. Dar nu-i mai puțin adevărat că la nivel individual se manifestă un anume potențial psihic, asimilabil trăsăturilor de caracter ce reflectă o conduită și o atitudine personală față de obiectul sonor. Dacă opțiunile estetice sunt influențate de trăsăturile de caracter, apreciem că și reciproca este valabilă: caracterul uman poate fi înrâurit la un moment dat de modul în care un subiect săvârșește elecția audițiilor și se ghidează în întrebuințarea acestora. Atunci când în alegerea muzicilor
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
este valabilă: caracterul uman poate fi înrâurit la un moment dat de modul în care un subiect săvârșește elecția audițiilor și se ghidează în întrebuințarea acestora. Atunci când în alegerea muzicilor lipsește exigența față de anumite criterii axiologice ori față de unele norme estetice elementare, când consumatorul de artă sonoră se întovărășește cu orice fel de produs artistic, fără pretenții și fără discernământ, nu ne va fi deloc greu să definim ceea ce se numește trăsătură de caracter slabă și laxă, influențabilă și uneori chiar
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
când ți-e lumea mai dragă, te afli mereu sub constrângerea de a asculta muzică. O muzică aidoma unei arme de distrugere în masă, cu efecte imprevizibile pe termen mediu și lung. În aceste condiții adoptarea și asumarea unor convingeri estetice grefate pe un sistem de valori coerent și consecvent, motivabil și motivant, precum și transformarea acestor convingeri în acte de comportament estetic, deopotrivă nobile și eficace, reprezintă o posibilă șansă de salvare și de supraviețuire. O șansă virtuală ce poate deveni
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
distrugere în masă, cu efecte imprevizibile pe termen mediu și lung. În aceste condiții adoptarea și asumarea unor convingeri estetice grefate pe un sistem de valori coerent și consecvent, motivabil și motivant, precum și transformarea acestor convingeri în acte de comportament estetic, deopotrivă nobile și eficace, reprezintă o posibilă șansă de salvare și de supraviețuire. O șansă virtuală ce poate deveni actuală prin respectarea unor principii care mențin încrederea în forțele proprii, forțe generatoare de energii capabile să articuleze probitatea gustului artistic
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
reprezintă o posibilă șansă de salvare și de supraviețuire. O șansă virtuală ce poate deveni actuală prin respectarea unor principii care mențin încrederea în forțele proprii, forțe generatoare de energii capabile să articuleze probitatea gustului artistic, decența și rafinamentul opțiunilor estetice și care impun o disciplină interioară în stare să se instituie într-o pavăză în fața kitsch-urilor și artefactelor sonore de tot felul. Decizia, vrerea, consimțământul melomanului sunt expresii ale fermității și perseverenței în calificarea scopului și a mijloacelor printre
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
în cadrul retrospectivei. Ceea ce mi s-a părut impresionant la pelicula lui Jafar Panahi nu a fost atît tema (pentru că s-au mai făcut filme despre condiția femeii în țara ayatollahilor), cît abordarea ei care evită capcanele unei lamentări puțin interesante estetic sau ideatic. în plus, femeile din Offside, cărora, din motive moraliste, li se refuză accesul pe stadionul unde joacă echipa națională, afișează cu naturalețe un protest prefect funcțional atît în plan politic imediat, cît și într-un plan social mai
Un horror mainstream by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10243_a_11568]
-
noi generații poetice. Nu i-am văzut numele pe listele de pariuri literare privind viitorul poetic al "Generației 2000" (cu siguranță, ar merita), nu participă la tradiționalele colocvii ale tinerilor scriitori, necum la emisiuni radio sau de televiziune, ideile sale estetice nu își fac loc decât sporadic în paginile celor mai prestigioase reviste literare. Aceasta în pofida faptului că poezia Roxanei Sicoe-Tirea (n. 1981, dublă licențiată - a absolvit Facultatea de Litere "Babeș-Bolyai" din Cluj și Facultatea de Litere de la Universitatea Artois; în
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
o încercare de depășire sui generis a unui real advers, potrivit definiției lui Bronislaw Malinovski. într-o conjunctură istorică adânc nefavorabilă, Mihail Bulgakov pășește pe tărâmul imaginarului, străduindu-se a se realiza în direcție psihică prin reverie iar în direcție estetică prin ficțiune. Romanul Maestrul și Margareta înlocuiește "magia bolșevică" prin magia neagră, așezându-l în locul "magului" sovietic pe Woland. Inspirat fără doar și poate din imaginea strivitoare a lui Stalin, Woland săvârșește ceea ce tătucul a ezitat să săvârșească și anume
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
vorba lui Hermann Hesse, "în timpul foiletonului". Calea pe care-o urmează e cea a depistării și încercuirii atente a unor nuclee ale creațiilor ajunse în vizorul d-sale, operație încununată de emisia câte unei observații care surprinde cu acuitate "specificul estetic": "Caragiale stă permanent în umbra lui Alexandru Mușina. Poetul critică, ironizează, joacă farse, poartă diferite măști, acuză, blamează, e răzvrătit și sceptic, sarcastic și burlesc (...). Abia când îl citești pe Mușina vezi cât de aproape de Caragiale e Emil Cioran". în
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
femeie devine robul unor corvezi legate de siluetă, dietă și machiaj. Femeia ajunge să trăiască îndeosebi pentru înfățișarea ei, fără să-și dea seama că, din relieful personalității sale sociale, nu a mai rămas decît tresărirea timidă a unei marionete estetice. Apoi, mitul domesticității spune că locul de predilecție în care o femeie se poate împlini este cel al casei, numai că o femeie casnică, la fel ca una preocupată cu precădere de înfățișarea ei, este o ființă al cărei apetit
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
tuturor țărilor pe care le scaldă. De la rimele lui Hesiod și până la „Romantica” lui Strauss, de la referirile istoricului și etnografului grec Strabon din Amaseia la poetul roman Publius Vergilius Maro, peste Dunăre se Înalță un nimb de artă, un cer estetic În care Își află oglindă vigurosul arbore de apă, ca și neamurile aprige așezate de la izvoare până la vărsare. O cântă și Ovidiu, În „Tristiile” și „Ponticele” sale; Înainte de el, o cântă În liricele sale și anticul Pindar, din Theba; o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
o Închid. Plutonierul scoase din servieta de piele pe care o ținea pe genunchi, un șirag de mărgele rupt, un batic negru cu trandafiri presărați Într-un chenar albăstrui, ce-și estompau stridențele coloristice În savante asocieri vegetale armonizându-se estetic Într-un cadru sobru și elegant. Bătrânul apucă cu mâini tremurânde obiectele, plecându-și privirile. Înțelese că ceva neplăcut se Întâmplase și că prezența lor se datora acestui lucru. Recunoscu mărgelele dăruite de Silviu, inginerul crescut de ei, cu câteva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
perioadă idilică, viața sa în cuplu se transformă într-un coșmar. Cei doi parteneri de viață devin hipersensibili la defectele reciproce (bărbatul înregistrează tot mai riguros pilozitatea excesivă a soției, inclusiv deasupra buzei sau în nas, zone unde tradiționala viziune estetică asupra corpului femeii nu o recomandă, remarcă faptul că în timpul nopții aceasta mai sforăie sau mai scapă vânturi, iar parfumul rămas în baie după folosirea scaunului de la toaletă nu seamănă cu cel al florilor proaspete), imixtiunile părinților în viața cuplului
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
până în prezent, pentru un public vorbitor de limbă engleză. Potrivit diviziunii muncii pe care am schițat-o, Virgil ar fi avut responsabilitatea curentelor literare și scriitorilor secolelor al XIX-lea și al XX-lea, unde agerul său instinct critic și estetic ar fi fost indispensabil. Mi-ar fi revenit sarcina de a scrie capitolele dedicate literaturii române vechi, dinspre începuturile romantismului din zorile secolului nouăsprezece și să asigur fundalul social și politic pentru celelalte capitole"; Principalul motiv al neglijării istoriei noastre
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
ororii comuniste. Din nenumăratele articole pe care i le-am parcurs, unele continuau să exhale, până și în anii '70, mirosul fetid al stalinismului pur și dur. A scrie, la aniversarea centenarului nașterii lui V. I. Lenin despre "dialectică" și "estetică" în "opera" monstrului ce ordonase cu sânge rece asasinarea a milioane de oameni nevinovați era intolerabil chiar după standardele vechilor agenți sovietici. A continua să fii colaboratorul unei publicații numite "Lupta de clasă" după revoluția din Ungaria, după "primăvara de la
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
chiar după standardele vechilor agenți sovietici. A continua să fii colaboratorul unei publicații numite "Lupta de clasă" după revoluția din Ungaria, după "primăvara de la Praga", după revoltele șantieriștilor polonezi, mi se pare un exemplu cras de fanatism. A vedea "educația estetică" drept "o parte importantă a formării conștiinței socialiste" (așa cum susținea, în plin "liberalism" românesc, în aceeași grotescă publicație) înseamnă a fi rămas pe vecie prizonierul unei ideologii funeste. Dar să-i lăsăm în plata propriei conștiințe "hegeliano-marxiste" pe tov. Ianoși
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
la noi nu prevestea radicala teză a lui Călinescu. în 1901, N. Iorga socotea istoria literară o "operă de știință și de artă în aceeași vreme", fără a explica în ce fel. Ovid Densusianu distingea și el, în 1906, "critica estetică" de "critica istorică" și, deși era de părere că hotarul dintre cele două "nu e totdeauna bine stabilit", nu mergea nici el mai departe. în fond, ideea comună, și a lui Ibrăileanu, și a lui Lovinescu, și a lui Vianu
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
Daniel Cristea-Enache Cu numai câțiva ani în urmă, se deplângea criza criticii autohtone, în cea mai vizibilă variantă a ei: aceea de întâmpinare. Retragerea din domeniul actualității literare a criticilor "șaizeciști" (susținători și formatori ai canonului estetic) a lăsat terenul destul de gol, receptarea sistematică a cărților devenind mai curând excepție individuală decât regulă în toată puterea cuvântului. Gheorghe Grigurcu, Dan C. Mihăilescu, Al. Cistelecan și Octavian Soviany erau (și sunt în continuare) ultimii mohicani ai cronicii literare
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
p. 94). Totul e bine când se sfârșește cu bine... Adevărul fiind că sinteza trebuie precedată de analiză. Viziunea de ansamblu presupune o "muncă de teren" susținută, consecventă, o cronică atentă și aplicată a actualității, pentru a reține tocmai neperisabilul estetic și specificitățile artistice ale acesteia. Cum am putea vorbi despre o literatură în întregul ei fără a-i fi parcurs critic operele care o structurează? Înțelegând, probabil, la modul trivial o celebră afirmație a lui G. Călinescu (,citesc nu cărți
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
discrepanța dintre cărțile scrise și "tapajul" canonic făcut pe baza lor, într-o reprezentare în care termenul "alternativ" încheie - înainte de a o iniția - orice discuție serioasă asupra noii literaturi. Un alt punct de divergență, limpede exprimat, este legat de termenul estetic (creat de Monica Lovinescu) și de abordarea pe care el o circumscrie. Fiind sensibil la aspectul moral, la vertebrarea etică a unor personalități culturale, criticul nu judecă totuși creația literară prin această grilă, lăsând operei ce e al operei și
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
cern mai bine, iar paradigma selectării și impunerii lor se conturează, pentru un observator atent, cu suficientă pregnanță. Teoriile fără acoperire, ca și utopiile cu "farmecul neîntinat de verificarea în practică", lasă loc acelora deduse din fenomenul literar; compartimentările, categoriile estetice, termenii se justifică prin adecvarea lor la materia de studiu. Bogdan Crețu are o foarte bună priză asupra operelor comentate (în sumarul volumului de față apar cronici numai la cărți de critică, eseu și memorialistică), privindu-le deopotrivă în litera
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
cînte în falset, folosind stridența vocii de cap în locul adîncimii vocii de piept. Sau pățești ceea ce pățim aproape cu toții zi de zi: înghițim aer în virtutea respirației abdominale, în locul celei toracice. Sau pățești ca turiștii ai căror ochi, lipsiți de filtrul estetic al unei priviri cultivate, văd gîndacul mișcîndu-se pe coloană și nu văd capitelul din vîrful ei. În această privință, ca cizelare a fondului gîndirii umane, logica seamănă cu vocalizele prin care soliștii profesioniști își întrețin tonusul vocii. E vorba de
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
prisos, întrucît Blaga mi-a relatat el însuși, de cîteva ori, scena petrecută la București, la o librărie: "Lui Arghezi i-a plăcut enorm această poezie a mea. I-a făcut plăcere să repete stihurile mele". Extrem de relevantă cu privire la opinia estetică a lui Blaga asupra "rivalului" său din Mărțișor ni se înfățișează una din scrisorile, datată 15 februarie 1947, pe care le-a adresat Melaniei Livadă, exegetă ce preconiza realizarea unei cărți închinate operei lui Blaga, publicată în întregime abia în
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]