2,009 matches
-
care se poate impune atât în fața celor din jur, cât și în timpul orelor. Nu sunt cel mai inteligent din clasă, dar încerc să țin ștacheta cât mai sus. Am citit undeva că „Vulgaritatea cuvintelor, comportamentul agresiv și lipsit de maniere estompează nivelul de cultură”. Am citat aproximativ, dar este foarte adevărat. Părinții mei cred că eu fac parte dintr-un grup de prieteni culți, manierați și foarte inteligenți. Adevărul este undeva pe la mijloc. Manierați sunt doar pe jumătate, vulgari prin folosirea
“Ah, aceşti adolescenţi”. In: ANTOLOGIE:poezie by Denis David Damşa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_673]
-
un element de selecție a valorilor, la nivel interuman. Dincolo de porțile școlii, cei mai buni sunt cei creativi. Adaptarea la creativitate este indispensabilă. A fi creator însemnă să ai valoare, aptitudini specifice creativității., să știi cum nu știe altcineva să estompezi o situație conflictuală, să demonstrezi calități de bun cooperant, să găsești metode de a trece peste neliniștile pe care le au copiii sau colegii de profesie, să ai la îndemână o tehnică proprie de a asculta, de a ajuta, de
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
patru labe, ieși de sub saltea și se Îndreptă spre fereastra ce da În grădină. Aici, după ce Încercă din răsputeri să deschidă fereastra În fel și chip, descoperi că aceasta e zidită din cărămizi de plută, ce aveau darul de a estompa orice zgomot, și că peisajul mirific străjuit de gratii, cu tot cu copaci și păsări, ce se afla În spatele ferestrei, putea fi rulat și derulat ca o foaie de hârtie. Oliver se zbătu, se lovi cu capul de perete, dar nu simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ales pentru experiența de dedublare corporală. închideți ochii și începeți să vă focalizați atenția în zona imediat de deasupra capului. Concentrați-vă întreaga conștiință deasupra capului până când percepțiile asupra corpului fizic încep să dispară. Pe măsură ce percepțiile fizice încep să, se estompeze, intonați ușor sunetul OM de.șapte ori. Lăsați sunetul să rezoneze.în întreg capul vostru. Repetați sunetul OM în minte de șapte ori. Fiți complet conștienți de felul în care sunetul rezonează în mintea voastră. Lăsați sunetul să se ridice
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
seară explozivă și vreau să te văd. Vino Încoace, ordonă el. — Deși apreciez gestul, am planuri În seara asta, Philip. Nu o să reușesc, am spus, ca să fie de efect. Îl auzeam pe Eminem În fundal și apoi o altă voce estompată de bărbat. — Hei, un tip vrea să te salut din partea lui. Nenorocitul de paznic. Doamne, Bette, ai mai multă influență În localul ăsta decât am crezut la Început. Cum te cheamă, omule? Dacă mi s-ar fi dat de ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
în stomac și se uită la ceas: 8.27. Era timpul să dea ochi cu dușmanul. Se întoarse și sună. Claire deschise ușa, zicând: — Exact la timp. Danny observă că felul în care se machiase și costumul cu pantaloni îi estompau ridurile și îi puneau mai bine în valoare rotunjimile decât pudra și rochia de la restaurant. Îi spuse: — Arăți minunat, Claire. Claire îi șopti: — Lasă astea pentru mai târziu. Apoi îl luă de braț și îl conduse în camera de zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
abundența și-urilor. Scriam ca pe ace, așteptam cu sufletul la gură verdictul, mă contrazicea de săreau scântei pe ecranul calculatorului. Temperamentele, viețile noastre atât de diferite trebu iau să intre în același ritm pentru ca prezentul și trecutul să danseze, estompând decalajele. Îmi lipsea însă tot mai mult căldura prezenței ei concrete, și atunci, în apri lie, am plecat la Paris, de astă dată împreună cu soțul meu, care era nerăbdător s-o cunoască. Când am pășit din nou în salonul de
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
râs. ― Ai noroc că țin la tine, că altminteri te-aș cotonogi în bătaie! ― Stați, măi, n-o luați chiar așa în tragic! interveni Livadă, șeful clasei lor. O să lipsești și tu, Predescule, câteva ore de la Pompiliu, până i se estompează figura lui Băjenaru în minte... și-apoi te prezinți la curs. În vremea asta, însă, te pui cu burta pe carte... că, nu-i de glumă! Cât am stat de vorbă cu Pompiliu Constantinescu nu am avut pic de emoție
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
surdină, articula sonor. In mintea ei treceau mai mult gesturi, culori, imagini decât idei. Asupra percepției noaptea lucrează deosebit ca ziua. Mai cu seamă noaptea asta fină, imaterială, nici luminoasă, nici obscură. Gânduri care altădată ar fi fost precise se estompau. Nu era totuși o stare de oboseală care cerea repaos, era o beatitudine ce înlătura sforțarea cugetărei ca prea dură. Impresiile tari, pe care le-ar fi avut despre cele auzite, se diluau. Ca printr-o oglindă aburită, trecu imaginea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
activitatea măruntă a traiului. Vecinătatea numai a omului trezea pământul la rosturile vieței omenești: omul singur sau cu puțini, scos din incinta orașului, simte legătura lui cu natura, redevine parcela din ea, își reia față de ea dimensiunile miniaturale, i se estompează conturul, i se anesteziază sufletul. E atunci mult mai mic și mult mai mare totodată, și se odihnește în natură ca și cum ar fi redat matricei, pentru a germina forțe noi în adăpostul ei hrănitor și letargic. In mijlocul oamenilor mulți
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
apeleze la almanah, să-și verifice rezultatele, acoperindu-și de calcule hârtia cu pete maronii. Viitorul băiatului era neclar. Astrologul nu putea prezice nici unul din lucrurile obișnuite - durata vieții, căsătoria, averea. Modelele începeau să se formeze, pentru ca imediat să se estompeze, când trecea la un alt aspect al conjuncției. Planetele treceau prin casele destinului, oscilând între aspectele defavorizante și cele binevoitoare. Se alcătuiau mănunchiuri de posibilități, pentru ca mai apoi să se destrame. Niciodată nu fusese într-o asemenea stare de confuzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
-i face pe toți să se înece și lasă un miros dezgustător în încăperi. Nici noaptea în vis un scapă de epidemie. Figuri umflate și zgomot de tuse îl urmăresc pe străzi unde casele și magazinele par să se contopească, estompându-și contururile, invadate de propriul lor sistem arhitectural de maladii incurabile. Oamenii din visele lui sunt îngrozitori, nedeslușiți. La o singură privire sau atingere se topesc unii într-alții ca în ceață - femeia cu bărbatul, negrul cu albul, înaltul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
băiete! zice el morocănos. Nu te lăsa! Când se închide ușa, o străfulgerare orbitoare iluminează deschizătura din perete ca pe o tranșee sub un bombardament nocturn. O imagine momentană a fotografului care încearcă să-și scoată hainele ce ard, este estompată de un văl de fum, care se lasă asupra lui Pran, învelindu-l într-o pătură iritantă, cenușie. Pagină separată Pe măsură asha își pierde efectul, în sufletul lui Pran se strecoară un sentiment de dezgust. Uluit și rănit zace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
doar în anumite puncte, când este înghețată instantaneu în compoziții de chipuri strălucitoare, bogat învestmântate. Conform modelului de istorie al domnului Fox chiar și evenimentele recente precum războiul care le-a răpit elevilor lui unchi și frați mai mari, se estompează în această dualitate artificială: perioade lungi, cețoase, de activități vag sportive, masculine - luptă și rezistență întunecată - aruncând pepite de transsubstanțiere. Carne oțelită în măreția uleiului și a vopselei. Macii de pe câmpurile Flanders. Ca și serbarea premianților, istoria trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
fiecare parte a verandei, cu țevile îndreptate spre oraș. Ridicat pe ceea ce s-ar putea numi un teren înalt, aici în delta râului, se află la jumătate de milă sau cam așa de plajă, destul de departe de docuri pentru a estompa zgomotele din piață, dar nu îndeajuns de departe pentru a scăpa de mirosul imposibil de canalizare, care intră pe ferestre în zilele când nu suflă vântul spre mare. Duhoarea este explicația pentru aura dezolantă a locului; aceasta, ca și faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
satele nativilor tot mai mici și mai meschine. Singurul lucru pozitiv al vieții care se duce la bordul unui vas este mersul în linie dreaptă, într-o mișcare sedată de la început spre sfârșitul care este garantat. Încetul cu încetul, se estompează și acesta, linia apei descoperind altă dimenisune, aceea a neprevăzutului, a necunoscutului. Într-o zi, ajung la o bifurcație a râului și o iau pe un canal care, dintr-odată, se îngustează foarte tare, ceva mai mult decât dublul lățimii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
abundența și-urilor. Scriam ca pe ace, așteptam cu sufletul la gură verdictul, mă contrazicea de săreau scântei pe ecranul calculatorului. Temperamentele, viețile noastre atât de diferite trebu iau să intre în același ritm pentru ca prezentul și trecutul să danseze, estompând decalajele. Îmi lipsea însă tot mai mult căldura prezenței ei concrete, și atunci, în apri lie, am plecat la Paris, de astă dată împreună cu soțul meu, care era nerăbdător s-o cunoască. Când am pășit din nou în salonul de
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
unde teii dor sub pleoape promontorii reci de ploaie s-ar întrece să mă scape iar în vis nu mi-ar fi teamă să deschid metamorfoze te-aș căuta cât ține timpul florile de tuberoze iubire la dagherotip când febra estompează metafora din mine și-n decolteul zilei plutesc arar cocori când somnul priveghează cutia de comori atunci e ceasu-n care călătoresc spre tine precum o cavalcadă ieșită dintr o ramă c-un vis de bătălie și-același tresărit așa întinde
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Nu știu de-am mai trăit în lumea asta De unde am venit de-mi trag năpasta, Poate că-n vene-mi curg doar jurăminte Ce le-am călcat pierzându-le în minte. Nu știu de unde-am rănile din suflet Suspine estompate prin răsuflet Cum de trăiesc fără să știu de tine Și mă prefac mereu că-mi este bine... JENI URSU M-am născut între munți, în urmă cu mai mulți ani, în comună Slatina din frumosul ținut al Bucovinei. Era
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
bujori. Terasele constituie cel mai frumos decor arhitectural din palatul meu. Lângă malul heleșteului sunt plantate flori de o culoare mai închisă. Pe măsură ce grădina urcă pe panta dealului, florile sunt din ce în ce mai deschise la culoare, creând iluzia unui peisaj care se estompează în depărtare. Priveliștea mă inspiră, fiind un exemplu nemaipomenit al minunățiilor pe care le poate oferi viața. La prânz cer să mi se facă mâncarea preferată, tăiței Jang-chou. Eu și An-te-hai sărbătorim ocazia ce mi se oferă. Scriu o poezie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de ziduri groase. De la moartea lui Chien Lung, acum o jumătate de veac, cea mai mare parte a palatelor au stat goale și miros a mucegai. Atacate fără cruțare decenii la rând de vânturi și ploi, exterioarele par să se estompeze în peisaj. Culoarea originală era nisipiul. Acum este cafeniul și verdele. Înăuntru, mucegaiul acoperă tavanele și a înnegrit colțurile încăperilor spațioase. Familiile imperiale intră grăbite în Jehol și locul prinde viață. Sălile, curțile și clădirile adormite sunt deșteptate de ecoul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
romînești: "Mihail Eminescu a râvnit o epopee aromânească, dar, fulgerat înainte de vreme, n-a reușit să înalțe construcția; visul său l-a realizat Sadoveanu: în cărțile acestuia sânt fragmente ale acestui tot, epopee mitică și arhetipală". Așadar, și Eminescu este estompat! Terminologia aceasta cu preluarea sarcinilor, ce a "rîvnit" un scriitor și cine a venit pe urmă și a realizat, miroase a sociologism vulgar. Dar poate că mă înșel, poate că nu trebuie stingherită critica să oficieze în templul unei opere
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
rațiune și cu un perfect instinct al ordinii. Morala care sacrifică individul în folosul speciei nu se potrivește celei omenești. Aceasta a ajuns mai departe. Pentru insul civilizat colectivitatea nu are sensul de haitic. La omul civilizat colectivismul s-a estompat. În casa asta, de pildă, eu mă simt înconjurat de strămoșii care își află locul doar în cadrele de pe pereți. Ei sînt idealul unei umanități rezolvate, cu totul alta decît cea imperfectă a contemporanilor mei. Fără strămoși, aș suporta mai
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
le culeagă. Curajul mi se spulberă. Sclipea iar steaua lui Costică, unicul băgat cu bunăvoință în seamă de mărimi și care, cu siguranță, era autorul denunțului ce provoca acest control. Imaginea eroică în care de trei săptămîni mă complăceam se estompă. Cumințenia îmi arăta că trebuie să tac. Talgerul principiilor atîrna ușor, pe cînd cel plin de interese era cît un bolovan. Am înțeles mai bine frica de Fărocoastă. Oportun era ca toți să-i încredințăm răzbunările noastre iar pe el
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
al zărilor virgine... Dar el , cel adevărat, încă era aici așteptând ca și ea un tren... Nu unul oarecare, ci un tren al grijilor pe care voia sa le transporte cât mai departe... Trăsăturile lui se conturau obsesiv, apoi se estompau în umbra cețoasă... Aaaa... Da... Acum își amintea de el... Era povestea prințului cu părul bălai care nu îndrăznea să își înfrunte zmeul temnicer... și amândoi erau condamnați la suferință... Dar ce, suferința nu era pentru oameni? Și se priveau
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]