1,985 matches
-
în limba română, care i-a adăugat un m, așa cum s-a întâmplat cu majoritatea cuvintelor slave împrumutate. Astfel, vapir a devenit vampir 67. Fol-clorul românesc este mai familiarizat de fapt cu termenul strigoi, o variantă locală a vampirului, cu etimologie latină (strix,-igis). Cuvântul era utilizat în latină pentru "bufniță", dar a fost modificat în română în strigoi, termen care ar corespunde sunetului pe care îl scoate bufnița, considerată în folclor o pasăre prevestitoare de rău. Un alt termen frecvent
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
mi se pare bun." " Am fost de trei ori la Președinte și, de fiecare dată, satisfacțiile au fost orale." Un observator atent și răbdător va descoperi în puținele exemple citate majoritatea mecanismelor lingvistice care produc comicul de limbaj: cuvinte deformate, etimologie populară, hipercorectitudine, lipsa de proprietate a termenilor, polisemia, contradicția, asociațiile incompatibile, nonsensul, truismul, tautologia, construcțiile prolixe, interferența stilurilor... Nu e rostul acestor pagini să ofere explicații la fenomenul ilustrat anterior, însă pe cea mai importantă mă simt obligat să o
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
mențiune merită sistematică lui Timothy Clark, care preia și extinde argumentația lui Harding 75. Cele șase puncte stabilite de Clark în raport cu variile teorii asupra inspirației au o semnificație aparte și le voi aborda succint. În primul rând, criticul observa că etimologia termenului sugerează existența unei forțe eminamente orale, proiectând "un model oral asupra procesului de scriere, care este figurat în ipostaza unei voci animate" (1997, p. 3). În pofida acestui detaliu, vocea în cauză nu este personalizată. În al doilea și al
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Proust, 1971, passim. 25 Persona este cuvântul latin care desemnează "mască unui actor". Această pare a fi deducția cea mai plauzibilă, cu toate că numeroși autori (Aullus Gellius, Julius Caesar Scaliger, Hans Rheinfelder, Șir Arthur Pickard Cambridge etc.) au sugerat și alte etimologii, unele dintre ele ridicole. Pentru un tablou complet al dezbaterii etimologiilor respective, cf. Elliott , pp. 19-20. 26 Pentru o distincție detaliată și explicită între viziuni empirice și viziuni estetizate, cf. partea a treia a cercetării mele. 27 În literatura clasică
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
unui actor". Această pare a fi deducția cea mai plauzibilă, cu toate că numeroși autori (Aullus Gellius, Julius Caesar Scaliger, Hans Rheinfelder, Șir Arthur Pickard Cambridge etc.) au sugerat și alte etimologii, unele dintre ele ridicole. Pentru un tablou complet al dezbaterii etimologiilor respective, cf. Elliott , pp. 19-20. 26 Pentru o distincție detaliată și explicită între viziuni empirice și viziuni estetizate, cf. partea a treia a cercetării mele. 27 În literatura clasică, figură arhetipala a bardului profetic este incarnata fie de Homer, fie
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
o consideră o lume reală, cu o viață și o desfășurare reală, nu este cu totul nouă; este nou foarte bogatul arsenal de teorii medicale și psihologice pe care autoarea îl pune în mișcare, bazată pe o documentare istorică, lingvistică (etimologie, dialectologie etc.) și medicală, și aceasta la fel de întinsă și adesea tulburător de concordantă cu "cazurile" prezentate de scriitor. Este nouă mai ales perspectiva antropologică în care autoarea situează astfel opera unui foarte important scriitor de la sfârșitul sec. al XIX-lea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Blândețea, gingășia și puritatea sunt, pentru ele, trăsături pierdute sau uitate adânc în cutele unor suflete greu încercate. Mai mult decât atât: dintotdeauna atent la aspectele teoretice și practice ale limbii, autor de manuale printre care amintim în mod particular Etimologia din 1914, credem că Slavici a fost preocupat de nivelul genetic al numelor proprii alese. De aceea asocierea cu Maria Stăpâna și Doamna (ebr. Miryam -"cel iubit, cel drag") nu îi pare scriitorului deloc o alegere acceptabilă. El hotărăște să
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Iovan, ambele lucrări făcând, astfel, trimitere la cunoscuta legendă fantastică Iovan Iorgovan. Deși această creație populară era bine cunoscută în Banatul românesc și sârbesc (Colecția Cătană), nu identificăm o altă apropiere de nuvela slaviciană cu excepția utilizării numelui pentru eroul central. Etimologia e destul de lămuritoare, în sensul că ea traduce o opțiune pentru un nume românesc, "autohtonizat" care vorbește despre varietatea etnică a zonei Curticiului. Iorgovan se vrea a fi reprezentantul acestei pestrițe lumi de frontieră românească pe care scriitorul a cunoscut
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
au avut ori au însemnătatea lor, și atât forma, cât și întrebuințarea lor de astăzi, poate să steie în legătură cu însemnarea de odinioară. Pentru noi acest fragment certifică ideea că scriitorul putea alege în opera sa numele eroilor ținând cont de etimologia lor. A ținut chiar o prelegere publică în ciclul celor organizate de tribuniști cu titlul Despre înțelesul cuvântului (2/14 decembrie 1884, 10/22 februarie 1885). Nu cunoaștem din păcate textul acesteia, însă probabil că a luat în discuție chestiuni
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
științifică. Ca de fiecare dată în denumirea eroilor săi pentru Slavici lucrurile sunt mai simple decât par. El optează pentru Manea, o variantă frecventă și deosebit de răspândită pe teritoriul românesc a teoforicului Immanuel. Acest nume simbolic are o dublă semnificație. Etimologia sa trimite, pe de o parte, la el: "divinitate, Dumnezeu" și sensul său complet e "Dumnezeu e cu noi"; pe de altă parte îl găsim în Cartea profetului Isaia din Vechiul Testament ca numele sub care se va naște Mesia. Dicționarul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lingvist nu este cineva care poate vorbi limbi străine, cu siguranță nu numai asta, iar un violoncelist nu este doar cineva care știe unde să-și pună degetele mâinii stângi și sub ce unghi să-și tragă înapoi cotul drept. Etimologia și sintaxa pentru unul, muzicologia și armoniile muzicale pentru celălalt joacă rolul componentelor care sunt în mod vital necesare pentru memorare și înțelegere. Al treilea păcat, cel al identificării cultivării rațiunii cu educația, este mai rar, dar nu necunoscut: filosofii
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cam riscant. Iorgu Iordan În Toponimia Românească nu s-a prea interesat de numele localităților din Ardeal, iar În dicționarele la care au trudit Sextil Pușcariu, Ovidiu Densușianu, I. A. Candrea și Tictin, nici vorbă să găsesc vreo urmă de etimologie care să mă scoată din Încurcătură. Dintre alte lucrări consultate de mine de abia În Dicționarul Istoric al Localităților din Transilvania de Coriolan Suciu, apărut În anul 1956, am dat de localitatea Gălăuțaș - Părău, autorul Încercând să argumenteze etimologia cuvântului
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de etimologie care să mă scoată din Încurcătură. Dintre alte lucrări consultate de mine de abia În Dicționarul Istoric al Localităților din Transilvania de Coriolan Suciu, apărut În anul 1956, am dat de localitatea Gălăuțaș - Părău, autorul Încercând să argumenteze etimologia cuvântului Gălăuțaș. Autorul propune drept etimon maghiarul galokás patok. Bine-bine, mi-am zis, dar maghiarii nu s-au statornicit aici decât la Începutul secolului al XX-lea, odată cu Începerea primelor exploatări forestiere. Primul gater este adus aici de un evreu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
astăzi, ca În urmă cu un secol, se folosește În vorbirea localnicilor cuvântul Pârâu În loc de Pârâul Gălăuțașului. Numele generic al apei curgătoare pârâu, se știe, e de origine dacică, el având corespondent și În albaneză. Dacă totuși pentru Gălăuțaș acceptăm etimologia maghiară, menționăm că denumirea a putut substitui una mult mai veche conținând și cuvântul pârâu (părău) care numaidecât ne trimite la substantivul traco-dacic. Secuii, odată stabiliți În Ardeal, s-au priceput de minune la secuizarea sau chiar la Înlocuirea unor
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
unei cunoașteri discursive, dialectice, raționale, și încetează de a mai fi Absolutul pur și neamestecat la care numai o aprehendare directă de tip intuitiv poate ajunge. Pentru Jacobi, o asemenea aprehendare este realizată de Vernunft, adică de rațiune, înțeleasă conform etimologiei termenului subliniată deja de Leibniz și de Herder, ca Vernehmen (fapt de a percepe), sau ca perceperea Absolutului. De aici derivă și reducerea rațiunii la un fel de contact imediat cu Absolutul, așadar la o "credință" (Glaube) reducere care caracterizează
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
fapt (pământ cultivat)7. Peste trei secole, "cultura" a părut că revine la semnificația de acțiune (de cultivare a pământului), numai că, în secolul al XVI-lea, se ivește sensul figurat al termenului, fapt ce produce o ruptură importantă față de etimologia acestuia. De la jumătatea secolului al XVI-lea, termenul de "cultură" desemnează o acțiune, anume de cultivare a unei aptitudini, făcând trimitere la procesul de muncă, necesar pentru îmbunătățirea și perfecționarea acesteia. Astfel, "până în secolul al XVIII-lea, evoluția conținutului semantic
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Deseori, se preferă abordarea acestei tehnici în rezolvarea unei probleme plastice, sau în realizarea unor compoziții, datorită înțelegerii patentelor expresive ale procedeelor acestei tehnici. Din tehnica umedă, fac parte: tehnica culorilor transparente - acuarela; tehnica culorilor opace - guașa și tempera. Acuarela Etimologia cuvântului rezulktă din latinescul aqua, este un gen de pictură în care se folosesc culorile de apă. Un scurt istoric al acuarelei ne arată proveniența chinezească a tehnicii, spre deosebire de tempera și guașa, ale căror origini trebuie căutate în Egiptul antic
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
și un anumit trecut"458. În acest sens, se deschide perspectiva socială a identității, care o abordează dual, valorizând atât conceptul de identitate individuală, cât mai ales pe cel de identitate socială. Paradigma studiilor sociale definește identitatea întorcându-se la etimologia latină a termenului, care subliniează caracterul contradictoriu al conceptului, întrucât identitatea, derivată din idem are la bază atât sensul de identic în formă și/sau conținut, prin care A1 este identic cu A1, dar și sensul de diferit, particular, sau
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
1992, pp. x-xi). 58 În opinia autorilor, atât în cazul memoriei individuale, cât și în cel al memoriei sociale, imaginile sunt mixte, fiind compuse dintr-un amestec de imagini și scene grafice, sloganuri, butade, abstractizări, scenarii, discursuri și chiar false etimologii." (Ibidem, p. 47). 59 Ibidem, pp. 47-48. 60 Ibidem, p. 25. 61 "Atunci când individul afirmă că știe un lucru, de fapt el afirmă un adevăr în care crede. Cunoașterea este mai degrabă asemeni unei proprietăți care ne aparține, decât o
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de exemplu: opera sa de bale devine opera mea de bale. Izotopiile, cea a lumii lucrurilor (păianjenul, pînza, prada sa) și cea a lumii cuvintelor (autor, text, cititor) sînt coprezente și se întrepătrund de-a lungul textului: firul discursului său, etimologia text-țesut(e) (dar autentic țesute) etc. Golirea de sens a nomenclaturii este aici minimă, iar asimilarea metaforică sistematică (după chipul și asemănarea sa, trebuie să lansez fraze...). B. Exerciții de producție 1. Exerciții de contextualizare Principiu: se dă un context
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
uman. Și, deoarece în literatura de specialitate acești termeni apar de multe ori nediferențiați, sinonimi, se impune delimitarea lor teoretică. În delimitarea cât mai clară a planului uman se pleacă de la conceptul de individ și se analizează semnificația lui. Conform etimologiei cuvântului (lat. individuum), noțiunea de individ are prin excelență un sens biologic, sugerând însușirea de unitate indivizibilă a organismului cu mediul înconjurător (mediul natural). Este o unitate biologică ce se afirmă atât în interdependența funcțiilor și organelor între ele, cât
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
recunoștința nu numai pentru a-l fi îndrumat pe calea poeziei, ci și pentru viață în general. Semne ale aceleiași recunoștințe trebuie considerate și trimiterile pe care Ovidiu le face în Fasti (respectiv în I, 595 și 601) cu privire la (presupusa) etimologie cognomina Messal(l)a și Corvinus, primul obținut de la M. Valerius Maximus, pentru că l-a eliberat pe Messana (Messina) din asediu, al doilea obținut, se presupune, de la același, pentru că a fost ajutat de un corb legendar, în duelul împotriva unui
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
casei Fabia: Sulmonezul poate era nehotărât asupra variantei pe care să o prezinte în ale sale Fasti: și de aceea există mai multe versiuni. După cum se știe344, existau două versiuni despre originea familiei Fabia și ambele se bazau pe presupusa etimologie a numelui Fabius: potrivit lui Varro numele de Fabia era derivat din faba și acest lucru este foarte posibil -, așa cum și numele de familie Lentulus și Cicero erau derivate din respectivele legume. Erudiții din epoca augustană considerau, însă, că nu Fabius
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de bove nomen habet. Este vorba, așa cum se înțelege numaidecât, de marele templu al lui Hercule (magna Herculis ara = ara maxima)347, care, din ceea ce dorește să sugereze Ovidiu (bazându-se, cum i se întâmplă de cele mai multe ori, pe o etimologie falsă), ar trebui să fie legat, prin nume și istorie, de gens Fabia: ara Maxima = templul Maximi-lor adică a Fabii-lor348. Apar din nou Evandru și Hercule ca autohtoni, adică greci, ai Italiei, care, pe vremea aceea, era Graecia maior (Fasti
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cfr. Fasti, V, 80-106). Suntem tentați să credem că Ovidiu vrea să creeze din Maia o metamorfoză, într-o oarecare măsură, a Annei Perenna sau, oricum, a celei ce a dat naștere stirpei Fabia, adică Maximi-lor, poate, în baza aceleiași etimologii care lega epitetul Maximus al domus Fabia cu cel omonim de Maxima ara și de Circus Maximus (Fasti, II, 391): de data aceasta, potrivit lui Ovidiu, Maia trebuia să aibă legătură cu latinescul maius, comparativ al lui magnus. De altfel, Ovidiu
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]