2,623 matches
-
când făceau anchete despre revoltele școlare direct legate de deturnarea produselor de la cantina școlii de către niște directori necinstiți care făceau parte din clanul care domina statul. La fel, mobilizarea lumii în mod solitar, pentru studii ce nu pot fi decât etnografice, în medii foarte sensibile las favelas din Rio, de exemplu -, nu intră în optimismul modelului lui Latour. Constituirea unei comunități internaționale de cercetare pe un asemenea subiect trebuie să țină cont și de acești cercetători, ferindu-se cu strictețe de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Această tehnică ar fi eficace dacă și clasele ar fi formate la întâmplare, or, lucrurile nu stau niciodată așa, ceea ce are consecințe importante la nivelul problemei precise asupra căreia lucrăm, violența și climatul instituțiilor. Toate lucrările noastre, dar și lucrările etnografice ale lui Payet și Van Zanten (Payet, 1995; Payet, 1996; Van Zanten, 2001) sau cele cantitative ele lui Eith, de la universitatea din Delaware (Eith, 2000) arată importanța deosebită a grupării elevilor în clase numite de nivel, segregarea școlară fiind foarte
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
violența în școală: cel al cuantificării ei. Cuantificarea însăși poate fi problematică în unele locuri, poate cele mai importante de cuprins, locurile unde să pui pur și simplu o întrebare despre violență se poate dovedi imposibil și unde doar metodele etnografice vor fi posibile. Și aceste metode non-cantitative sunt, evident, prețioase și purtătoare de cunoștințe de un alt ordin decât metodele pe care le-am descris (Devine, 2001). Pe de altă parte subiect pe care l-am evitat parțial până acum
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a legăturii sociale caracterizate prin ocuparea spațiului public de către grupuri delincvente sau flirtând cu delincvența și prin retragerea în sine a victimelor lor obișnuite? Într-o cercetare asupra traficului de stupefiante (Debarbieux, 2002), am demonstrat, pe baza unor îndelungi observații etnografice în două cartiere pariziene, că anumite "incivilități" pot fi elemente necesare pentru preluarea puterii, mica delincvență fiind, în parte, ceea ce numim "câștigarea puterii urbane de proximitate". Determinând retragerea locuitorilor, privați de libera circulație în propriul cartier, dominat de dealeri, ele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
aceste instituții. Totuși recurgem și la discuții individuale și colective (eventual, sub forma grupurilor focale) și, bineînțeles, la observații pe teren (una dintre ultimele noastre cărți, L'Oppression quotidienne [Debarbieux, 2002] este alcătuită în cea mai mare parte din observații etnografice). Nu opunem niciodată metodele calitative și cantitative: trebuie evidențiate atât regularitățile statistice, cât și modul în care acestea sunt percepute sau ignorate de către actori. Rezultatele pe care le vom prezenta aici se referă la o parte a anchetei care, în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fi victimă sau agresor în funcție de unitățile școlare. Aceste cercetări pot fi cantitative, testând în modele statistice efectul unor variabile bine identificate, de la problemele de efectiv la componența sociologică și etnică a claselor. Adesea ele sunt și calitative, cu lungi imersiuni etnografice în școli (Payet, 1996; Van Zanten, 2001; Rubi, 2005). Vom menționa însă aici, în continuarea prezentării abordării prin factori de risc, în primul rând lucrările cantitative, revenind ceva mai departe asupra câtorva studii de caz cantitative sau care îmbină cantitativul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pe teren cu o echipă de trei tineri cercetători de la biroul de statistică și un formator de la școala normală (Debarbieux/UNICEF, 2005). Pe de altă parte, aceste anchete sunt completate prin discuții individuale și de grup și, adesea, prin observații etnografice. Datele sunt împărțite între cercetătorii locali, mine și cercetătorii de la Observatorul European care au participat la anchetă. Am menționat deja anterior cazul Braziliei, arătând modul cum profita de tema violenței în școală un cercetător lipsit de scrupule. Arătam atunci, pe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Lovituri Insulte Rasism Extorcare Franța 24,6% 75% 23% 37% Anglia 25,6% 65,7% 23% 27% Brazilia 4,8% 60% 9% 29% Surse: Debarbieux (2003), UNESCO (2004), Blaya (2001) Observatorul European al Violenței Școlare. Pe de altă parte, observațiile etnografice efectuate timp de mai multe luni într-o școală din favela La Rocinha din Rio de Janeiro de către Benjamin Moignard, cercetător la Observatorul European, merg în sensul acestei liniști școlare într-un context de violență extremă în comunitate. Liniștea școlară
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
scândură sau din plasă de sârmă. Boabele se obțineau prin baterea știuleților în chiuă, cu chilugul (un fel de mai) sau în lesoi (recipient împletit din nuiele) cu ciomegele. Fig. 1 Unelte de curățat porumbul (după Papahagi) (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) La fel ca și în alte zone colinare, până la începutul secolului al XX-lea, în satele din aria comunei Oncești s-a practicat o agricultură rudimentară, bazată pe folosirea inventarului agricol din lemn pentru toate muncile câmpului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de sute și sute de ori, până când spicele se scuturau bine. Din când în când, se întorceau spicele pentru a asigura o scuturare uniformă. Fig. 2 Treieratul prin călcarea snopilor de către animale (după un anume Bucur) (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) După treierat urma vânturătoarea, operațiune prin care cerealele, adunate cu împingătoare sau greble, se vânturau manual, separându-se semințele de pleavă și de praf. Pentru aceasta, cerealele erau aruncate în sus cu lopata (când bătea vântul); boabele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prădători, căci de ăștia au fost în toate timpurile. Fig. 3 Unelte și ustensile agricole: 1 - coasă; 2 - lopată; 3 - îmblăciu; 4 - traglă; 5 - furcoi; 6 - mătură pentru arie; 7 - jug; 8 - plug de lemn; 9 - tânjală. (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) După război, odată cu cooperativizarea agriculturii, lucratul pământului și culesul roadelor cu mijloace tradiționale au fost abandonate, constituind, în prezent doar amintiri pe care am dorit să le evoc ca posibile căi de cunoaștere a rădăcinilor de către generațiile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un capăt în butoi și celălalt într-un vas cu apă (în ziua de astăzi se folosește furtunul). Astfel, în timpul fierberii, vinul nu lua contact cu aerul. Ca răvăcitoare se foloseau coveți mari cu mânere la capete. (reproducere după ,,Zona etnografică a Colinelor Tutovei’’) 1 Ravac - Must care se scurge de la sine din strugurii puși în teasc, fără presare. Fig. 4 Unelte și ustensile viticole: 1, 2 - chitonoage; - cazan de rachiu (căldare); 4 - foarfece de vie cu rac 5 - cosor cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Tocălia 2, alături de fus și de drugă, a ajutat și la răsucit firele toarse de in sau cânepă. A fost frecvent folosită la răsucirea sforii groase de Fig. 1 Cânepa se bătea cu maiul la gura proțapului (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) cânepă, necesară confecționării plaselor și năvoadelor de pescuit. Odată cu descoperirea fusului, ea și-a restrâns simțitor sfera de întrebuințare, mai fiind utilizată doar la torsul și răsucirea părului de capră sau la răsucirea „aței din păr
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
băieri pentru desagi. În acest scop, un cioban ținea lâna, iar altul o sucea și apoi o dădea pe tocălie. Această operațiune se putea executa, la nevoie, și de către un singur cioban. Fig. 2 Tocălie (după Vuia) (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei) Fig. 3 Torsul cânepii cu furca așezată în (reproducere după „Zona etnografică brâu (reproducere după „Zona etnografică - a Colinelor Tutovei”) Grafică a Colinelor Tutovei). Fig. 4 Ustensile folosite în industria casnică: 1 - raghilă;2 - rășchitor;3 - furcă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
apoi o dădea pe tocălie. Această operațiune se putea executa, la nevoie, și de către un singur cioban. Fig. 2 Tocălie (după Vuia) (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei) Fig. 3 Torsul cânepii cu furca așezată în (reproducere după „Zona etnografică brâu (reproducere după „Zona etnografică - a Colinelor Tutovei”) Grafică a Colinelor Tutovei). Fig. 4 Ustensile folosite în industria casnică: 1 - raghilă;2 - rășchitor;3 - furcă de tors; 4 - scripete;5 - mai de rufe;6 - piepteni; 7 - crivală pentru funii;8
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Această operațiune se putea executa, la nevoie, și de către un singur cioban. Fig. 2 Tocălie (după Vuia) (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei) Fig. 3 Torsul cânepii cu furca așezată în (reproducere după „Zona etnografică brâu (reproducere după „Zona etnografică - a Colinelor Tutovei”) Grafică a Colinelor Tutovei). Fig. 4 Ustensile folosite în industria casnică: 1 - raghilă;2 - rășchitor;3 - furcă de tors; 4 - scripete;5 - mai de rufe;6 - piepteni; 7 - crivală pentru funii;8 - vârtelniță; 9 - fofează de vârtelniță
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Chirilă, tâmplarii Jenică Vraciu, Cezar Pușcuță și Ion Sandu. Fig. 5: Recipiente de lemn din zonă: chiuă, cofă, botă și baniță. (reproducere după zona etno. Colinele Tutovei) Fig. 6 Capete de stâlpi de poartă din satele zonei (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Dogar lucrând la butoi. Dealu Perjului (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Fig. 7 Dispozitive și ustensile din lemn 1 - chiuă cu chilug; 2 - încuietoare pentru uși; 3 - scaun de rotărie (reproducere după „Zona etnografică a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lemn din zonă: chiuă, cofă, botă și baniță. (reproducere după zona etno. Colinele Tutovei) Fig. 6 Capete de stâlpi de poartă din satele zonei (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Dogar lucrând la butoi. Dealu Perjului (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Fig. 7 Dispozitive și ustensile din lemn 1 - chiuă cu chilug; 2 - încuietoare pentru uși; 3 - scaun de rotărie (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) PRELUCRAREA FIERULUI Erau și fierării care aparțineau sătenilor. Dacă din vechime
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Dogar lucrând la butoi. Dealu Perjului (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Fig. 7 Dispozitive și ustensile din lemn 1 - chiuă cu chilug; 2 - încuietoare pentru uși; 3 - scaun de rotărie (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) PRELUCRAREA FIERULUI Erau și fierării care aparțineau sătenilor. Dacă din vechime nu s-a păstrat numele fierarilor, astăzi reținem numele unor fierari ca Jenică Chirilă, Gheorghe Florea și Ion Anton. Fierul se prelucra la cald, folosind foale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
apă Rețeaua hidrografică din zonă a oferit condiții propice pentru funcționarea morilor de apă. La sfârșitul secolului al XIX-lea mai funcționau peste 20 de mori de apă pe pârâul Berheci (între Moară de vânt. Taula - Oncești (reproducere după „Zona etnografică Moara din Tarnița a Colinelor Tutovei) Moara din Tarnița Obârșia și Gohor). Anul 1928 consemnează existența a trei mori de apă pe teritoriul comunei: două la Tarnița și una la Oncești (două pe Berheci și una pe Pârâul Rotărie). Astăzi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
caz de răceală. Spre deosebire de vin, care este folosit la cultul religios creștin-ortodox (dar și catolic), rachiul nu se bucura de o astfel de folosire, deoarece nu fusese cunoscut în perioada răspândirii creștinismului. Căldare de rachiu montată sezonier (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Începând cu anul 1949, cazanele de țuică au fost confiscate de la vechii proprietari, aceștia fiind considerați chiaburi de către puterea administrativă locală. S-a instalat câte un cazan în fiecare G.A.C., funcționând sub directa îndrumare a primăriilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pentru pescuitul pasiv se foloseau cotețele de stuf și de papură simple și duble, pripoanele, coșurile și vintirile. Fig. 1 Unelte și ustensile de pescuit (după C-tin Popescu): 1- minciog; 2 - ostie; 3- prostovol; 4 - vintir (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Perioadele de pescuit intensiv sunt cele cuprinse între echinocțiul de primăvară (22 martie) și începutul lunii mai, din iunie (după luna nouă) și până la căldurile mari din august, din septembrie și până la căderea zăpezii, precum și iarna
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ai comunei. Cu o viață exemplară de apostolat, s-a dăruit trup și suflet școlii din satul natal, discipolilor săi, cât și prosperității culturale și de cercetare științifică de descoperire și de punere în valoare a tradițiilor istorice, geografice și etnografice ale acestor meleaguri moldave din Lunca Berheciului, înființând în cadrul școlii din Tarnița, un adevărat muzeu etnografic al satului. Sub îngrijirea ei, grădina școlii era o oază de frumusețe, de flori și verdeață, oferind vizitatorului un cadru natural fascinant de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
natal, discipolilor săi, cât și prosperității culturale și de cercetare științifică de descoperire și de punere în valoare a tradițiilor istorice, geografice și etnografice ale acestor meleaguri moldave din Lunca Berheciului, înființând în cadrul școlii din Tarnița, un adevărat muzeu etnografic al satului. Sub îngrijirea ei, grădina școlii era o oază de frumusețe, de flori și verdeață, oferind vizitatorului un cadru natural fascinant de studiu și observații științifice ale vieții și evoluției plantelor din natură. Ca un minunat dascăl, întruchipa intelectualul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
drumul său spre Rai. Ecteniile, evangheliile și punțile distribuite pe drum reprezintă rugăciuni și daruri destinate, în special forurilor cercetătoare din vămi până la ridicarea panaghiei. La ele se asociază tânguirile și lacrimile rudelor și prietenilor însoțitori. (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Întregul convoi funerar ar putea reprezenta un act triumfal, luat prin analogie cu intrarea triumfală a împăraților în Capitoliul roman după o victorie strălucită asupra unui dușman redutabil. Prapurii reprezintă drapelele sau stindardele zdrențuite ale bătăliei câștigate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]