960 matches
-
studiază problemele metodologice puse de biografie, povești de viață și mărturii, se preocupă de "povestire" și de decupajele realizate prin descriere. Dacă mulți istorici s-au angajat în veritabile anchete etnografice privind istoria începând din prezent, în sens invers, mulți etnologi au observat necesitatea de a-și concepe obiectul de studiu dintr-o perspectivă istorică. O mare interogație antropologică, cum ar fi transformarea diferenței sexuale în ierarhie, conduce în mod obligatoriu la interesul pentru izvoarele vechi, la scara întregii omeniri. Chiar
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
lege universală 9. Noul curent derivat din evoluționism încearcă să-și argumenteze punctul de vedere prin rezultate concrete, empirice, nu numai din sociologie, ci și din domenii conexe acesteia. Astfel antropologia, prin doi reprezentanți își aduce aportul la înțelegerea neo-evoluționismului. Etnologul american Leslie White își concentrează atenția pe modul în care evoluează cultura, ca și creștere a dominației naturii de către om. Cultura are o anumită autonomie față de celelalte aspecte ale vieții sociale are o viață proprie și evoluează după mecanismele și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Un model de ambiguitate perfectă, în stare pură. Această situație n-a servit, în multe cercuri, reputației ideologice trebuie subliniată această nuanță a lui Constantin Noica, în țară și în străinătate. Am aminti, în acest sens, deocamdată, doar reacțiile unui etnolog francez, care ne cunoaște bine limba și care a făcut cercetări în Maramureș: Claude Karnoouh, Constantin Noica et la quŒte d'une essence de la tradition roumaine (Comunicare la colocviul Identită Roumaine, Paris, 27-28 mai 1988) și Constantin Noica: Mătaphysicien de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Scrisori către Artur Gorovei, îngr. și introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970, passim; Bârlea, Ist. folc., 332-335; Dicț. lit. 1900, 629; [Elena Niculiță-Voronca], în Siretul - vatră de istorie și cultură românească, îngr. Ion Popescu-Sireteanu, Iași, 1994, 282-291, 292-296; Datcu, Dicț. etnolog., II, 115-116; Dicț. scriit. rom., III, 469-471. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
83-85, Ist. lit. (1982), 83-85; Perpessicius, Mențiuni ist., 199-269; Cornea-Păcurariu, Ist. lit., 95-100; Piru, Ist. lit., II, 224-233; Brădățeanu, Drama, 21-26; Brădățeanu, Comedia, 36-39; Dicț. lit. 1900, 405-407; Mîndra, Ist. lit. dram., I, 87-91; Manolescu, Istoria, I, 158-161; Datcu, Dicț. etnolog., I, 298; Dicț. scriit. rom., II, 423-425. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
și preocupări. Contactul cu personalități care nu aparțineau aceluiași univers, dar care posedau un limbaj apropiat seducea pe toată lumea: biologi, psihologi, medici, sociologi și politicieni se frecventau și apreciau aceste contacte. B.C. Dar nu se aflau acolo istorici, fizicieni, matematicieni, etnologi, economiști... J.R. René Passet, un economist talentat, ni s-a alăturat curînd. Îl cunoșteam de la fondarea Mișcării socialiste pentru Statele-Unite ale Europei. Părăsise Parisul, dar l-am regăsit la vre-mea respectivă și legăturile care ne uneau erau destul de puternice
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de comportament. Cercetătorii vieții artificiale arată cum, cu ajutorul computerelor, reușesc să conceapă sisteme care se organizează și au comportamente neașteptate. Se introduc date și se întîmplă ceva la care nu se așteptau. Folosesc, spre exemplu, rezultatele despre furnici obținute de etnologi, fac un program pe care îl introduc în computer, îl pun în funcțiune și cred că au reușit să reproducă modul de funcționare a unei societăți de furnici care ajunge să se auto-organizeze și să se comporte așa cum fac furnicile
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
vede treaba că e o falsă problemă, căci deîndată ce încep dezba terile, Garde se arată într-o cu totul altă lumină: spontan, profund, cu replică promptă și precisă, plin de umor și autoironie. Romanul său i-a exasperat pe etnologi, sociologi, antropologi etc., spune el, pentru că propune o imagine cu totul personală despre aborigenii din nord-vestul Australiei, departe de documentatele scrieri științifice referitoare la zona respectivă. Dar autorul se amuză de aceste controverse, afirmînd că adevărul unui scriitor nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
86-99; Ukrainska literaturna ențiklopedia, Kiev, 1996, 315; Tiberiu Pleter, „Individualitatea clasicilor”, în Comunicările „Hyperion”, VII, București, 1998, 202-203; Ion Dodu Bălan, Trandafirii și scaieții..., „Națiunea”, 1998, 20 mai; Sergii Lucikanin „Individualitatea clasicilor”, „Slovo i cias” (Kiev), 1998, 12; Datcu, Dicț. etnolog., II, 182-183. D.H.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
dominației străine exprimă în fond temerea gazetarului în ceea ce privește pierderea identității naționale, iar raportarea la contextul social-istoric al epocii devine și în acest caz imperioasă pentru a putea înțelege afirmațiile dure ale jurnalistului: "Dar ce mai la deal la vale? Orice etnolog străin, german ori francez, a recunocut și va recunoaște că, în cea mai mare parte, pătura superpusă acestui popor e neromână. Neromână nu cu legea civilă, nu cu dreptul public, nu cu constituția, ci cu neamul și cu obiceiurile rele
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Stelian Cârstean, „Balada în folclorul Moldovei de Nord”, REF, 1985, 1; Lucia Berdan, Stelian Cârstean, „Balada în folclorul Moldovei de Nord”, ALIL, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Achim Stoian, Stelian Cârstean, „Balada în folclorul Moldovei de Nord”, AAF, 1987, 494-495; Datcu, Dicț. etnolog., I, 176-177. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
basme populare din Crișana și Banat”, O, 1968, 11; Virgiliu Florea, „Poezii și basme populare din Crișana și Banat”, ST, 1968, 11; I.L. Hedeșan, Cartea unui folclorist arădean, „Flacăra roșie” (Arad), 1968, 7 542; Bârlea, Ist. folc., 425-426; Datcu, Dicț. etnolog, II, 261-262. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
alte capete și în capul său alte capete gândeau..." (Brecht) 1. Marc Auge și Jean-Paul Colleyn. Aspecte bio-bibliografice Primul dintre autorii Antropologiei, Marc Auge, s-a născut în 1935 la Poitiers, Franța. Actualmente este unul dintre cei mai bine cotați etnologi și africaniști francezi și unul dintre cei mai importanți specialiști europeni în antropologie socială și culturală. A fost director la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales. Marc Auge este autorul mai multor lucrări de specialitate. Menționez, în ordinea apariției
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
să crezi că poți fi total imparțial și neatins de obiectul cercetării tale. Marcel Griaule cercetând spiritualitatea dogonilor africani a avut șansa de a înțelege ceva din subtila lor metafizică doar " participând " la discursul, trăirea și viața lor. Mai mult, etnologul francez a fost și inițiat în misterele comunității, devenind - într-un fel anume - chiar unul de-al lor. Jean Servier la Ascona a fost într-o situație asemănătoare, cea pe care o amintește în paginile introductive ale acestei cărți. Revenind
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și noi astăzi. Un alt ritual special al acestui interval sacru este sacrificiul porcului. Celebrul animal era în vechile tradiții un veritabil zeu. Era asociat divinităților vegetației (Attis, Adonis, Demeter, Dionysos, pentru a mă rezuma doar la lista prezentată de etnologul Ion Ghinoiu). În multe versiuni mitologie, porcul apare ca un mesager al lumii de dincolo. Era și victima sacrificială de zeul Osiris. Tradiția nu a dispărut cu totul, dar s-au uitat adevăratele semnificații. De exemplu, la români se mai
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Dicționar de mitologie populară, București, 1998 și Mitologie comparată, București, 1998; Gheorghe Pavelescu, Magia la români, București, 1998; Nicu Gavriluță, Mentalități și ritualuri magico-religioase, Iași, 1998; Monica Budiș, Microcosmosul gospodăresc. Practici magice și religioase de apărare, București, 1998; Marianne Mesnil, Etnologul, între șarpe și balaur; Assia Popova - Marianne Mesnil, Eseuri de mitologie balcanică, București, 1997; Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, 1999. Nu în ultimul rînd amintesc excelenta carte a Otiliei Hedeșan, Șapte eseuri despre
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
nouă lectură Lucrarea lui Horatiu Rusu ilustrează puterea unei tradiții și forța unei idei. Deceniile 8 și 9 ale veacului care s-a încheiat, și cu el odată mileniul însuși, consemnează o revenire a temei identitare în studiile sociologilor, ale etnologilor, ale psihologilor etc. Cartea lui Horatiu Rusu este scrisă, pe de o parte, ca răspuns la o frământare generală în jurul fenomenului identitar și, pe de altă parte, ca răspuns la o frământare strict românească și poate, est-europeană: mutațiile care-au
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Nu este însă cu adevărat uimitoare capacitatea unei societăți moderne, spre exemplu, de a răspunde eficient comandamentelor politice care privesc integritatea granițelor sale, în condițiile în care ea este măcinată de o criză identitară și de discursul ideologic antinațional? Cercetările etnologilor, ale antropologilor și ale istoricilor au arătat cu prisosință că gândirea colectivă a menținut timp îndelungat ritualuri și structuri simbolice, mentalități generale, precum și narațiuni fundamentale, mitice sau istorice, înscrise în patrimoniul material și în cel imaterial. Imaginarul colectiv, fie antic
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
culturale, Uniiversità degli Studi di Perugia, Edizioni Scientifiche Italiane, 2003 (314 p.) Rod al unui seminar găzduit de Universitatea din Perugia În martie 2000, această carte reunește contribuțiile Misiunii etnologice italiene În România (constituită În 1995) și ale altor câțiva etnologi/antropologi români și străini, Într-o aducere la zi privind problematica disciplinei la nivelul realităților etnografice din țara noastră. ,,Aducere la zi”, În acest caz, evocă de o manieră explicită mai vechile ,,prospecțiuni” ale unor antropologi străini În România, din
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este inclusă În nomenclatorul specializărilor academice acreditate (și finanțate) guvernamental (vezi M. Elchinova, pentru Bulgaria, P. Skalník, pentru Cehia, A. Bitušíková, pentru Slovacia). Contextul naționalist (mereu prezent) duce la ,,politizarea” (ne)recunoașterii oficiale a antropologiei, ca În Slovenia, unde unii ,,etnologi” cred că ,,nimeni nu-i poate cunoaște mai bine pe sloveni decât ei Înșiși” (cf. R. Muršič). Această stare de lucruri menține, Între altele, o dependență a disciplinei de resursele materiale occidentale acordate de instituții precum Open Society Fundation sau
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și În niște raporturi de putere Încă active (după toate probabilitățile) și În prezent. Situarea periferică a disciplinei pe ansamblul specializărilor academice centralși est-europene depășește, atunci, cadrul unei dispute strict terminologice sau teoretice (cum o sugerează unii dintre ,,etnografii” sau ,,etnologii” autohtoni), spre a deveni, din nefericire, ,,exponentul” intelectual al unei ,,corectitudini politice” care nu ar trebui vreodată și undeva să ajungă criteriu de validare științifică. Cum istoria sa o probează, antropologia nu s-a constituit ca reacție ideologică la corpusul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de categorii. Descrierea normelor comunităților din Mărginimea Sibiului încearcă să folosească această abordare metodologică pentru explicarea sistemului normativ instituit și asumat, care reprezintă un domeniu relevant pentru nivelul de civilizație al unei națiuni. Repere teoretice Între procedurile generale ale unui etnolog se includ, de regulă, următoarele etape: - definirea domeniului cognitiv; - descrierea obiectelor, a faptelor sau realităților incluse în acest domeniu; - determinarea acelor obiecte care sunt grupate într-o anumită categorie și a acelora distincte/care nu sunt incluse; - formularea regulilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
diversitatea corespondenților, ce nu sunt, cum, poate, s-ar fi așteptat unii, doar sociologi și statisticieni, domenii în care s-a remarcat cu deosebire Anton Golopenția, ci și eseiști (Emil Cioran, N. Argintescu-Amza, Vasile Băncilă), muzicologi (C. Brăiloiu, H. Brauner), etnologi (Petru Caraman), scriitori (Emanoil Bucuța). O serie de scrisori ale lui Anton Golopenția sunt bogate în referințe privind anii săi de studii în Germania, ani în care se caută și se întreabă ce drum să apuce, ani în care îndoielile
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
timp, de a elabora un corpus al tradițiilor, al memoriei culturale, care să confere zonei identitate culturală nu numai în spațiul românesc, ci și în lume, conștienți fiind că «Maramureșul este memoria ancestrala, încă vie, a Europei», cum afirma mari etnologi români și străini”. Sunt incluse în sumar multe culegeri de folclor, studii și articole, unele fiind traduceri din opera unor mari specialiști, precum Claude Lévi-Strauss și Jean Cuisenier. Publică, de asemenea, câte un grupaj de poezii de Ioan Alexandru, Adrian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288087_a_289416]
-
prin influențe puternice din spațiul istoriei culturale de la nivel planetar. Constatarea acestei interdependențe istorice cultural-politic-religios și în contextul actual, îndreptățește posibilitatea unei diagnoze semantice europene pentru identificarea cadrului general în care sunt înțelese dialogurile interculturale în Europa. La solicitarea UNESCO, etnologul Claude Lévi-Strauss demonstrează bazele rasismului și ale colonialismului în eseul din 1952 cu titlul Race et histoire. El aduce o critică evoluționismului ca principiu pentru că acesta reclamă necesitatea unui progres continuu, însemnând chiar mutații, însă Lévi-Strauss concluzionează că nu există
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]