957 matches
-
naționaliste situează originea etniilor lor la începuturile istoriei. Această pretenție este sprijinită de unii primordialiști care susțin că identitatea națională se bazează pe anumite tradiții culturale ancestrale, tradiții care pot fi distinse pe criterii etnice. Cu toate acestea, puțini cercetători (etnologi, antropologi, istorici etc.) se îndoiesc de faptul că tradițiile culturale se reînnoiesc mereu și sunt în continuă schimbare. Mai mult, noi tradiții apar mereu. Însă ceea ce face și mai problematică asocierea identității naționale cu tradiția culturală este inventarea mai mult
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
cele insoțitoare ale omului. Cartea are si un compact disc cu vocile femeilor care cântau, care boceau morții. A înregistrat aceste cântări începând din 1973 până în 2005. Cartea este prefațată de profesorul universitar dr. Maria Bocșe, cel mai de seama etnolog al Transilvaniei. Interviuri
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
al scriitorului francez, de origine română, Pius Servien (1979), pe care-l va edita parțial mai tarziu. Intra într-un cerc de intelectuali cu care împărtășește aceleași idei: arheologul Dinu Adameșteanu (Italia), pictorul George Demetrescu Mirea (Franța), arhitectul Constantin Joja, etnologul Romulus Vulcănescu, istoricul culturii Edgar Papu, slavistul Ion C. Chițimia. Acțiunea să culturală devine deja proeminenta în acei ani. La revista “Luceafărul” inițiază proiectul “Noii geografii literare” în vederea stimulării creației locale și regionale, respingând centralizarea culturală. Efectele acestei idei au
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
Organizează mai multe expediții în Mato Grosso și bazinul amazonian. Va relata aceste experiențe în "Tropice triste" și "Gândirea sălbatică". Din 1959, este titularul catedrei de Antropologie socială de la "Collège de France". Se pensionează în 1982. În 1973, devine primul etnolog primit în Academia Franceză. Unul dintre discipolii săi a fost romanciera și filozoful Catherine Clément. Aceasta, referindu-se la metoda structuralistă aplicată de Lévi-Strauss faptelor simbolice, avea să declare: Când ne spune că «gândirea sălbatică» este în fiecare din noi
Claude Lévi-Strauss () [Corola-website/Science/314220_a_315549]
-
nu a putut fi verificată în întregime. Structura scheletului, a craniului, a expresiei faciale, caracteristicile ochilor, fac din acești controversați ainu o categorie aparte ce nu poate fi încadrată în nici o tipologie. Ceea ce îi face atât de misterioși în ochii etnologilor este tocmai originea lor necunoscută și trăsăturile genetice atipice. Dacă unii cercetători afirmă ca ei sunt descendenții străvechii populații numită „jomon”, populație preistorică datată acum 10.000 de ani din care ar fi evoluat japonezii de astăzi, o altă parte
Ainu (populație) () [Corola-website/Science/313894_a_315223]
-
a scăpat de pedeapsa lui necugetată, Crăciun aprinde un rug de cioate de brad în curtea lui și joacă hora cu toate slugile sale. După joc împarte Fecioarei Maria daruri păstorești (lapte, caș, urdă, smântână) pentru ea și fiul ei”. Etnologul afirmă că Moș Crăciun reprezintă o transfigurare a magilor ce i-au adus daruri lui Isus la nașterea sa și că este simbolul tipului creator. Sintagma „moș” din numele său înseamnă „întemeietor”, „ziditor”, „începător”. Semnificația sărbătorii actuale de Crăciun este
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
confundați cu „macedonenii”, care sunt locuitorii regiunii istorice Macedonia în sensul larg (fie ei greci, slavo-macedoneni sau alții), sau cetățenii Republicii Macedonia în sensul mai îngust al cuvântului. Originea aromânilor este disputată, dar un punct de acord între toți istoricii, etnologii, lingviștii și filologii este că ei descind, ca și dacoromânii, meglenoromânii și istroromânii, din protoromâni. Matilda Caragiu Marioțeanu a formulat următoarea definiție: "i sunt dintotdeauna sud-dunăreni. Ei sunt continuatorii populațiilor sud-est-europene romanizate (macedoneni, greci, traci, iliri) sau colonizate de romani
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
de „Vlahi”. Ei nu beneficiază de mijloace destule (școli, mass-media, instuții culturale, susținere guvernamentală) pentru a-și păstra identitatea proprie. Din acești "rămâni", mulți bărbați practicau încă în anii 1950-60 transhumanța, fără să aibă domiciliu fix, așa cum i-a surprins etnologul clujean Petru Neiescu într-una din vizitele sale pe teren. Se pare ca aceștia nu sunt fărșeroți propriu-ziși, ci saracaciani care au reușit să scape de procesul de grecizare stabilindu-se în decursul diferitelor perioade istorice în spațiul albanez. Vechea
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
le este o sărbătoare populară, celebrată de români pe 24 februarie. Etimologia cuvântului a fost dezbătută de numeroși etnologi și filologi, propunându-se variate explicații pentru originea sa. Nicolae Constantinescu, etnolog al Universității din București, a afirmat că nu există atestări documentare ale acestei sărbători decât în secolul al XIX-lea, „ceea ce nu înseamnă mare lucru pe scara timpului
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
le este o sărbătoare populară, celebrată de români pe 24 februarie. Etimologia cuvântului a fost dezbătută de numeroși etnologi și filologi, propunându-se variate explicații pentru originea sa. Nicolae Constantinescu, etnolog al Universității din București, a afirmat că nu există atestări documentare ale acestei sărbători decât în secolul al XIX-lea, „ceea ce nu înseamnă mare lucru pe scara timpului”. Profesorul a propus ca etimologic, el provine din derivarea cuvântului „drag-dragul”(cu
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
de 6 milioane de vorbitori nativi. Grupa nordică a limbilor germanice include norvegiana, daneza, suedeza (care împreună formează subgrupa continentală), islandeza și feroeza (care aparțin subgrupei insulare), care sunt vorbite împreună de un total de 20 de milioane de vorbitori. "Etnologul" SIL a listat un total de 53 de limbi germanice diferite. Limbile germanice posedă un număr de caracteristici comune, unice față de cele ale altor limbi indo-europene. Probabil cele mai cunoscute dintre aceste caracteristici sunt: Alte caracteristici importante sunt: Se crede
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
o victimă de război) iar "kohau ranga" (rânduri despre fugari) sunt liste cu refugiații din calea războaielor. Unii cercetători au ajuns la concluzia că "ta‘u" din "kohau ta‘u" face trimitere la o formă de scriere separată de rongo-rongo. Etnologul german Thomas Barthel a remarcat următoarele: „Pascuanii aveau și o altă formă de scriere denumită "ta‘u" și cu ajutorul căreia își scriau cronicile sau își notau evenimentele importante, dar această formă de scriere a dispărut.” Steven Fisher (autorul cărții "Istoria
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
în exprimare, lucruri care complică și mai mult încercările de analiză și descifrare a textelor. Legenda spune că, datorită valorii foarte mari a lemnului, doar câțiva experți aveau voie să-l folosească la scriere, în vreme ce învățăceii foloseau frunzele de banan. Etnologul german Thomas Barthel crede că scrierea pe piese de lemn cu caneluri a reprezentat o etapă mai puțin importantă în evoluția scrierii rongo-rongo, aceasta fiind derivată din obiceiul de a scrie pe frunze sau pe scoarță de banan cu ajutorul unui
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
podișuri. În 1878 francezul René Verneau descoperă pe povârnișurile de la Los Balos inscripții libice care apropie guanșa de berbera tamașekă sau sahariană. Dar astfel de inscripții originale se găsesc numai în insulele El Hierro și Gran Canaria, astfel că majoritatea etnologilor consideră că guanșii propriu-ziși nu aveau scriere, inscripțiile respective fiind lăsate de „vizitatori” punici sau numizi veniți de pe continentul african. În schimb, guanșii practicau curent "limba fluierată", de la mari distanțe, denumită astăzi "El Silbo", încă vie în insula La Gomera
Guanși () [Corola-website/Science/320059_a_321388]
-
navă spațială automată, prin intermediul căreia călătorește Semley. Ea pătrunde într-un tunel al piticilor, asemenea lui Rip van Winkle, din care efectuează zborul - revenind după o generație (șaisprezece ani) datorită dilatării temporale cauzate relativiste. Romanul prezintă viața lui Rocannon, un etnolog care o întâlnește pe Semley la muzeu. Mai târziu el va merge într-o misiune etnologică pe planeta ei, o lume care până în acel moment se aflase sub "embargou la explorare", pentru a proteja culturile native. El nu știe că
Lumea lui Rocannon () [Corola-website/Science/321421_a_322750]
-
creat „Instytut Zachodni” (Institutului Vestic]] pentru coordonarea activităților științifice. Directorul acestuia, Zygmunt Wojciechowski, a caracterizat misiunea sa drept un efort pentru redescoperirea istoriei poloneze a regiunii și să proiecteze realitatea poloneză a vremii asupra contextului istoric. Istoricii, arheologii, lingviștii și etnologii au lucrat în cadrul unor echipe interdisciplinare pentru legitimarea noilor frontiere. Rezultatele cercetărilor lor au fost popularizate în monografii, periodice, manuale școlare, ghiduri de călătorie, expoziții și emisiuni radio. Au fost desenate hărți care demonstrau că frontierele poloneze în timpul primilor principi
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
Ioan Taloș, cu varianta Ion Taloș, (n. 22 iunie 1934, Prodănești, județul Sălaj (interbelic)) este un etnolog și autor român. A devenit profesor la Universitatea din Köln, după ce în România a obținut un doctorat și a desfășurat numeroase activități științifice. Ion Taloș s-a născut la 22 iunie 1934, din părinții Gavril și Ilca (născută Taloș), din
Ioan Taloș (etnolog) () [Corola-website/Science/324054_a_325383]
-
(n. 18/31 martie 1915, Pianu, Alba - d. 17 octombrie 2008, Sibiu) a fost un etnolog și folclorist român, apropiat al lui Lucian Blaga, autor a peste 200 de studii despre arta tradițională, folclor, magie populară și etnomedicină. Elev deopotrivă al lui Lucian Blaga, al lui Dimitrie Gusti și al lui Romulus Vuia, a fost profesor
Gheorghe Pavelescu () [Corola-website/Science/325613_a_326942]
-
în mediul universitar, fiind profesor la Facultatea de Filologie și Istorie din Sibiu. În 1980 se pensionează, dar în 1992 își reia activitatea didactică la Facultatea de Litere și Istorie din Sibiu. Activitatea profesorului Gheorghe Pavelescu este sintetizată astfel de etnologul Ion Taloș: Gheorghe Pavelescu a fost între puținii elevi ai lui Lucian Blaga care au atins secolul XXI. A avut o biografie extrem de strânsă de cea a filozofului născut la Lancrăm. Ca elev, învățase pe de rost versurile din cele
Gheorghe Pavelescu () [Corola-website/Science/325613_a_326942]
-
(n. 28 ianuarie 1887, Comloșu Mare, Timiș, Austro-Ungaria, d. 2 iulie 1963, București) a fost un etnolog, etnograf, antropolog și folclorist român. În 1923 a întemeiat Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cel dintâi muzeu etnografic din România. În 1929, a întemeiat Parcul Etnografic Național din Cluj, care îi poartă astăzi numele, cel dintâi muzeu etnografic în aer liber
Romulus Vuia () [Corola-website/Science/325614_a_326943]
-
vol. II,Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1981, pag.181-182). În anul 1909, la Obislavul, a funcționat ca învățător I.N. Dumitrașcu, unul dintre folcloriștii de frunte ai țării (Ibidem, pag. 330), iar în anul școlar 1908-1909, la Grădiștea. ( Datcu, Iordan - Dicționarul etnologilor români - Vol. I, Editura Saeculum I.O., București, 1998) În anul școlar 1912-1913, a fost învățător la Grădiștea și Iosif Andreescu, mai târziu Prefect al județului Vâlcea. În anul 1945 a fost înființat primul Gimnaziu unic din județul Vâlcea. ( Arhivele
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
își spună povestea este tânărul preot al muribundei religii catolice, părintele Lenar Hoyt. Povestea părintului Lenar Hoyt începe pe Pacem, lumea catolică în care a crescut. El este trimis să îl găsească pe părintele Paul Duré, un teolog iezuit, arheolog, etnolog și discipol al lui Teilhard de Chardin, care a plecat cu patru ani în urmă pe planeta Hyperion pentru a înființa o stațiune de cercetări etnologice în Falie, unde se zvonește că ar trăi antica civilizație bikura. Hoyt găsește jurnalul
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
(n. 1949, com. Roșiori, jud. Brăila) este un jurnalist român (1) cu preocupări literare și de natură etno-istorică (2) (3) (4) (5) (6) (8)(9). A mai fost caracterizat ca fiind ,etnolog, prozator,istoric cu studii de dacologie ce conturează perspective noi" (10) Activitatea de jurnalist : Între anii 1976 -1989 a fost redactor angajat al ziarului ,Delta" Tulcea - organul de presa al comitetului județean P.C.R. În anul 1990 a înființat și condus
Gheorghe Șeitan () [Corola-website/Science/329698_a_331027]
-
(n. 15 februarie 1911, Sibiu - 2001) a fost un antropolog, etnolog, geograf, folclorist, memorialist, poet și sociolog român, o cercetătoare interdisciplinară a satului românesc de deal și de munte, a civilizației ancestrale de pe teritoriul României, precum și a continuității neîntrerupte a acesteia pe teritoriile unde se vorbește limba română. Considerată, fără îndoială
Lucia Apolzan () [Corola-website/Science/329727_a_331056]
-
pe o străduță pitorească (rua da Saudade nr. 13) și avea o mică terasă deasupra stâncilor, la câțiva metri de ocean. Scriitorul și-a organizat o mică biblioteca în camera cea mai spațioasă, unde se aflau câteva rafturi goale. Potrivit etnologului Andrei Oișteanu, scriitorul a traversat în perioada sa portugheză (1941-1945) o severă criză psihonevrotică descrisă în "„Jurnalul portughez”". Motivele depresiei sale psihice sunt considerate a fi următoarele: depărtarea de țară, evoluția războiului, prăbușirea Germaniei hitleriste, instaurarea regimului comunist în România
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]