924 matches
-
denumit după el un program de burse pentru savanți străini din țări în curs de dezvoltare. Reputația sa ca unul dintre primii și cei mai de seamă etnologi germani este indiscutabilă, iar operele sale sunt astăzi considerate cruciale în dezvoltarea etnologiei ca ramură științifică separată în Germania. Elementele etnografice culese de Georg și Johann Reinhold Forster sunt astăzi prezentate la "Cook-Forster-Sammlung" ("Colecția Cook-Forster") din colecția antropologică Sammlung für Völkerkunde de la Göttingen. O altă colecție de elemente adunate de Forster tatăl și
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]
-
regională olandeză. Multe dintre articolele de îmbrăcăminte au fost obținute prin muncă de teren de către personalul și studenți ai CST, în timp ce altele au fost achiziționate sau oferite ca donații. Până în august 2009, CST a fost găzduit de Muzeul Național de Etnologie, Leiden, dar de atunci s-a mutat în noul sediu, în centrul orașului Leiden. Acum organizează o serie de expoziții, conferințe, ateliere de lucru și cursuri de formare pentru studenți și alte persoane care sunt interesate. Expoziții recente au inclus
Centrul De Studiu al Textilelor, Leiden () [Corola-website/Science/336930_a_338259]
-
din Lumea Arabă (2009-2010) și Afganistanul Bine Îmbrăcat (deschiderea a avut loc în noiembrie 2010). Vestimentația Orientului Mijlociu rămâne un punct important al CST. Voalurile din colecția CST, de exemplu, au fost folosite pentru o expoziție la Muzeul Național de Etnologie, Leiden (1996) și pentru diverse publicații, inclusiv Acoperind Luna: O Introducere în Voalurile de Față ale Orientului Mijlociu (2008) (Gillian Vogelsang-Eastwood și Willem Vogelsang; Leuven: Peeters, 2008). J.B. Eicher și M.E. Roach-Higgins, “Definition and classification of dress: Implications for analyses
Centrul De Studiu al Textilelor, Leiden () [Corola-website/Science/336930_a_338259]
-
Bataafsche Leeuw, 1994 (catalog de expoziție, Muzeul Național de Antichități, Leiden, Olanda. Acest catalog a apărut de asemenea în daneză și germană). G. M. Vogelsang-Eastood, "For Modesty’s Sake," Rotterdam, Barjesteh și Meeuwes, 1996 (catalog de expoziție; Muzeul Național de Etnologie, Leiden, Olanda; Ediție neerlandeză: Sluiers Ontsluierd). G. M. Vogelsang-Eastwood, "Tutankhamuns Dulap", Rotterdam, Barjesteh și Meeuwes, 1999 (cartea însoțește o expoziție internațională cu același nume). G. M. Vogelsang-Eastwood și L. Barjesteh, "An Introduction to Qajar Era Dress", Rotterdam, Barjesteh, 2002. Gillian
Centrul De Studiu al Textilelor, Leiden () [Corola-website/Science/336930_a_338259]
-
antropologică. Studentul Viorel Rogoz a activat în Cercul de Folclor existent la Facultatea de Filologie și a participat la cercetările de teren organizate. Cercul de Folclor, înființat de profesorul D. Pop încă în 1955, a devenit mai târziu Cerc de Etnologie și a reprezentat un cadru favorabil în care s-au format de-a lungul timpului personalități științifice, între care și etnologul Viorel Rogoz. „Satul natal a constituit, pentru tânărul ce se iniția în vastul domeniu al acestei discipline științifice, principalul
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
la Arhiva de Folclor a Academiei Romane - Filiala Cluj, profesor de etnologie-antropologie la Universitatea Tehnică Cluj Napoca (C.U.N.B.M.), unde a predat cursuri de: "Introducere în studiul culturii populare, Școli, curente, direcții în antropologia culturală, Mitologie, Metode de cercetare în etnologie, Practică de cercetare, Marketing tribal". Membru al "Asociației Oamenilor de Știință," al "Asociației folcloriștilor și etnografilor," al "Ethno-web. Le Portail de l’Anthropologue", al "Open Anthropology Cooperative", în prezent este etnologul cu cea mai înaltă notorietate din Ardealul de Nord
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Marele Ducat al Luxemburgului. Profesorul Rogoz se poate mândri cu mulți studenti ai săi, integrați în cercetarea antropologică europeană. Între aceștia, Răzvan Roșu, aflat în prezent, cu o a doua bursă, la Jena, unde se specializează în Studii sud-est europene (Etnologia Balcanilor) cu Prof. Dr. Thede Kahl, savant recunoscut, membru plin al Academiei de Științe a Austriei. Etnologul Viorel Rogoz a urmărit mișcarea europeană în domeniul muzeelor, a urmat un stagiu de pregătire, pe etnobotanică, la Ecomuzeul din Treignes, a predat
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
a format în acest univers spiritual, lumea satului cu eresurile sale, un specialist bine informat, un profesionist care a parcurs cu acribie o vastă bibliografie și care și-a impus experința de teren - meticuloasă, dură, îndărătnică - a cercetătorului. Specialistul în etnologie Viorel Rogoz s-a născut parcurgând cu pasiune și rigoare drumul de la experiența de viață, la profesionalizare prin studiu, prin cercetare. Teza sa de doctorat „"Familia în credințe, rituri, obiceiuri"” „vrăjește si încântă” (Vasile Adasăscăliței), încântă și convinge, totodată. „Temeinic
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
a neamului l-a preocupat dintotdeauna pe om. În mentalitatea țărănească vecinătatea este văzută ca o prelungire a spațiului familial (...), legătura familiei cu satul se făcea prin intermediul vecinilor." Am încercat să prezentăm foarte succint contribuția profesorului Viorel Rogoz la dezvoltarea etnologiei românești - și nu numai - cu toate că într-un Epitaf (adresat Maestrului Villon) se autocaracterizează ironic: „În lumea asta-s un pârlit N-am facut brumă de avere... Iar tu îți râzi când vezi ce scriu... Lăsă în ciornă cinci tratate... (Balast
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
este un scriitor român specializat în indianistică, traducător și eseist privind literatura sanscrită, literatura antropologică cu volume privind scriitorii români interesați de literatura orientală. A participat la Congresul Mondial de Antropologie și Etnologie din India iar recent, la Conferința Mondială de Indologie, New Delhi, 21-23 noiembrie 2015. Studii de filologie 1965, doctorat 1974 - Universitatea din București.<br> Specializări: Universitatea din Roma (1973), limba și literatura italiană), Universitatea din Delhi (1981), limba și literatura
George Anca () [Corola-website/Science/335245_a_336574]
-
din Târgoviște, actualmente pensionar, implicat în numeroase asociații, fundații, uniuni de creație.<br> Membru Uniunea Scriitorilor din România; președinte, Asociația Culturală Româno-Indiană; președinte fondator, Academia Internațională „Mihai Eminescu”; membru, International Union of Anthropological and Ethnological Sciences, vicepreședinte al Societății de Etnologie din România; membru al Romanian Group for Pugwash și altele asemenea.<br> Primele Exerciții de religiologie, care au influențat scrierile de mai târziu ale lui , au fost primite prin scrisorile dintre el și Mircea Eliade, corespondență începută în 26 aprilie
George Anca () [Corola-website/Science/335245_a_336574]
-
Începând din 1942 Edith Gerson-Kiwi, etnomuzicolog, specialistă în muzica etnică a comunităților evreiești orientale din Palestina, sau Eretz Israel,a predat aici istoria muzicii. Cu încurajarea lui Emil Hauser ea a înființat Arhiva fonografică a Institutului local de folclor și etnologie și o colectie de instrumente muzicale etnice. În 1965 Hassia Levy-Agron, una din pionierele dansului în Israel, a înființat facultatea de dans în cadrul academiei. În anii 1984-1993 Academia a fost condusă de dirijorul Mendi Rodan. Actualmente președintele (rectorul) Academiei de
Academia de Muzică și Dans din Ierusalim () [Corola-website/Science/333808_a_335137]
-
d. 1 februarie 2003, Tübingen) a fost un geograf german. Wilhelmy a avut un impact semnificativ în domeniul geografiei regionale din America Latină, ocupându-se de geomorfologia climatică și, în special, de geografia urbană morfogenetică . Wilhelmy a studiat geografia, geologia și etnologia la universitățile din Gießen, Bonn, Viena (1930) și Leipzig. În 1932 și-a terminat studiile de doctorat, sub supravegherea lui Heinrich Schmitthenner, analizând geomorfologia vestului Bulgariei și elaborând teza "Die Oberflächenformen des Iskergebietes: Eine Morphogenese Westbulgariens". A urmat de asemenea
Herbert Wilhelmy () [Corola-website/Science/333232_a_334561]
-
Valorificare a Tradiției și Creației Populare Mehedinți (1997-2002) iar mai apoi Șef de Secție (Creație Populară) la Centrul Cultural Mehedinți, din aprilie 2002 pana in iunie 2009. În literatură este cunoscut ca și membru al Uniunii Scriitorilor - Filiala Craiova. În etnologie, s-a remarcat ca Redactor-șef al publicației „Răstimp” - revista de cultură și tradiție populară a județului Mehedinți, pe care a înființat-o la 1 ianuarie 1998, cea mai longevivă revistă de cultură din județul Mehedinți, de după Revoluția din Decembrie
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
referenți Petru Ursache, Iordan Datcu și Ion Pogorilovschi). Prezent în “Dicționarul etnologilor din România”, publicat de Iordan Datcu, Isidor Chicet este considerat principalul etnolog contemporan al Mehedințiului,fiind autorul mai multor studii și comunicări științifice tipărite în cîteva volume de etnologie. Literatura: -"Măgura cu fagi - "povestiri, Ed. Junimea, Iași, 1991 -"Iosua - "teatru, Ed. Fundației Culturale „I. D. Sârbu”, Petroșani, 1995; -"Transfug la Orșova - "carte-document, Ed. Timpul, Iași, 1996; -"Înmulțirea greierilor", Ed. Marineasa, Timișoara, 1997; -"Clopotele dinspre ziuă / căutări de Dumnezeu", Ed. Prier
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
Fruntelată, Ed. Radical, Turnu-Severin, 2001; -"Ultimul refugiu / povestiri montane," Editura Prier, Drobeta Turnu-Severin, 2002; ediția adoua, Ed. Prier, Drobeta Turnu Severin, 2007; -"Fata de la schit" - roman, Ed. Prier, Turnu Severin, 2004; -"Tagma mincinoșilor - "povestiri pescărești, Ed. Prier, Turnu Severin, 2006. Etnologie: -"Interpreți din Mehedinți," C.J.C.P. Mehedinți, Drobeta Turnu Severin, 2000; -"Spune, spune, moș bătrân -folclor literar din Mehedinți", Ed. MJM, Craiova, 2003; -"Repere etnologice mehedințene," Ed. MJM, Craiova, 2006; -"Tezaur folcloric „Izvorașul”. Balade și cântece din Mehedinți -"folclor literar, Editura Prier
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
A participat la elaborarea Legii Muzeelor (2002), la Elaborarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și a Legii privind protejarea patrimoniului cultural mobil (2010-2011). Este președinte al Comisiei Naționale pentru Savgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, din 2009, președinte al societății de Etnologie din Republica Moldova (din 2000). Activitatea muzeografică a V. Buzilă a fost apreciată cu multiple diplome ale Ministerului Culturii și ale Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău pe anii 1984-2010. Deține titlul de "Om Emerit" (2009).
Varvara Buzilă () [Corola-website/Science/332051_a_333380]
-
asp?Hero id=12166 2016-09-29"></ref> din orașul siberian Narîm, Gubernia Tomsk (în prezent raionul Kolpașevski, regiunea Tomsk), în care tatăl său, un medic cu preocupări revoluționare, fusese trimis într-un exil intern de către autoritățile Imperiului Rus. Kojevnikov a studiat literatura și etnologia la Universitatea de Stat din Moscova, absolvindu-și studiile în 1933. El a lucrat în calitate de corespondent de război pentru "Pravda" din 1941 până în 1945 și s-a alăturat Partidului Comunist al Uniunii Sovietice la jumătatea Războiului Germano-Sovietic în 1943. El
Vadim Kojevnikov () [Corola-website/Science/336913_a_338242]
-
ca preparator (1958-1960), asistent (1960-1969), lector (1969-1977), conferențiar (1977-1992) și profesor (1992-2001) la Catedra de Literatură română și la Catedra de Literatură comparată ale Facultății de Litere a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, unde a predat disciplinele Folclor, Estetică, Etnologie, Mitologie și religie. A obținut în 1971 titlul de doctor în filologie al Universității din București cu teza "„Șezătoarea” în contextul folcloristicii" (elaborată sub îndrumarea prof. Mihai Pop), despre revista "Șezătoarea", prima revistă românească de folclor, publicată de Arthur Gorovei
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
filologie al Universității din București cu teza "„Șezătoarea” în contextul folcloristicii" (elaborată sub îndrumarea prof. Mihai Pop), despre revista "Șezătoarea", prima revistă românească de folclor, publicată de Arthur Gorovei în anul 1892, la Fălticeni. A fost conducător de doctorate în etnologie. A mai predat în perioada 1992-2002 cursul de Estetică teologică la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași. a debutat în revista "Scrisul bănățean" (1958), colaborând în cursul îndelungatei sale cariere cu articole, studii și eseuri la revistele "Cronica", "Convorbiri literare
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
Iași. a debutat în revista "Scrisul bănățean" (1958), colaborând în cursul îndelungatei sale cariere cu articole, studii și eseuri la revistele "Cronica", "Convorbiri literare", "Dacia literară", "Ateneu", "Bucovina literară", "Saeculum" etc. A publicat mai multe volume de folcloristică, estetică și etnologie, a colaborat la "Tratatul de dialectologie" (1984), a îngrijit peste douăzeci de antologii și ediții critice ale operelor lui Al. Vasiliu, M. Eliade, M. Sadoveanu, N. Crainic, Al. Dima și M. Eminescu și a publicat, în colab. cu Magda Ursache
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
fascinat de studiile de mitologie și de istorie a religiilor ale lui Mircea Eliade, publicând volumul "Camera Sambô. Introducere în opera lui Mircea Eliade" (1993, reeditat în 1999 și 2008) și două antologii din opera acestuia: "Meșterul Manole, studii de etnologie și mitologie" și "Arta de a muri", cercetând modul de integrare a miturilor în opera lui Mircea Eliade. Cartea "Bucătaria vie. File de antropologie alimentară" (Junimea, 2011) este o călătorie literară pe teme culinare prin literatura universală de la Epopeea lui
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
Dada se piaptănă, 2016. Ioan Pop-Curșeu este conferențiar universitar abilitat al Facultății de Teatru și Televiziune a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, precum și redactor al revistei culturale clujene Steaua. Autor a numeroase cărți și studii în domeniile literatură, estetică, cinematografie și etnologie (Magie și Vrăjitorie în cultura română, Polirom, 2013), a tradus peste zece volume din limba franceză și a conferențiat la numeroase universități din țară și străinătate. Ion Pop este profesor universitar, teoretician al avangardei literare, poet, critic și istoric literar
100 de ani DADA, celebrați la Roma by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104216_a_105508]
-
scurte etichete care explică frecvența și domeniile de folosire a termenilor. Cuvintele românești citate sînt considerate, aproape în totalitate, ca aparținînd categoriei terminologiilor tehnico-științifice (din care fac parte de altfel cele mai multe din cele peste 10.000 de cuvinte ale dicționarului): etnologie, istorie, literatură, muzică etc. Prima impresie pe care ne-o creează mica listă românească e de caracter tradițional - destul de banalizat -, de "specific național". Aproape că ne-am lamenta pentru selecție; deși, din anumite puncte de vedere, nu se poate nega
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]