947 matches
-
școală 27. Dacă suferința femeilor cauzată de interzicerea avortului a fost diferită În funcție de etnie rămâne un subiect de cercetare. În timpul perioadei de dezgheț ideologic care a urmat Primăverii de la Praga, mulți medici și cercetători români au redescoperit interesul față de contribuția eugeniștilor la dezvoltarea științei și medicinei În România. Un rezultat notabil Îl reprezintă publicarea unei colecții de eseuri comemorative, care documentau viața și opera celor mai influente personalități ale Facultății de Medicină din Cluj. Volumul Îi includea pe Moldovan și alți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
opera celor mai influente personalități ale Facultății de Medicină din Cluj. Volumul Îi includea pe Moldovan și alți câțiva profesori sau cercetători, printre care Iuliu Hațiegan, Victor Papilian și Constantin Velluda, care, la diferite momente, Își exprimaseră susținerea față de teoriile eugeniste 28. O astfel de recunoaștere nu era lipsită de o dimensiune critică, pentru că autorii volumului subliniază În permanență contrastul dintre ceea ce ei percepeau ca fiind moștenirea pozitivă a personalităților evocate (de exemplu, opiniile lui Moldovan despre medicina socială preventivă) și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
nu putea realiza obiectivele propuse și că o sănătate publică legată strâns de realitățile sanitare și de nevoile poporului va putea fi realizată numai Într-un stat socialist”29. Cu alte cuvinte, comunitatea științifică a regimului comunist nu contesta pretenția eugeniștilor că teoriile pe care le promovau erau științifice și se bazau pe adevăruri obiective. Singurele neajunsuri ale acestor teorii, În opinia criticilor din anii ’70 și ’80, era faptul că fuseseră afiliate unui regim politic pe care ideologia comunistă Îl
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
bazau pe adevăruri obiective. Singurele neajunsuri ale acestor teorii, În opinia criticilor din anii ’70 și ’80, era faptul că fuseseră afiliate unui regim politic pe care ideologia comunistă Îl respingea. O astfel de critică era cel puțin ironică, pentru că eugeniștii Înșiși fuseseră critici fervenți ai regimului liberal burghez din România, cu care comuniștii au hotărât mai târziu să Îi identifice. Este semnificativ faptul că Strauss nu Îl asociază pe Moldovan cu politica extremei drepte din România interbelică, o acuzație care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Moldovan cu politica extremei drepte din România interbelică, o acuzație care Îi fusese adusă anterior de unul dintre colegii săi din Cluj30. Trecând sub tăcere o astfel de legătură defăimătoare, evaluarea oferită de Strauss conferă o mai mare legitimitate moștenirii eugeniste, pentru că realizează o legătură mai puțin problematică din punct de vedere politic Între ideile eugeniste din perioada interbelică și Învățământul medical și cercetarea științifică din România, după 1945. Într-adevăr, În 1975 Victor Săhleanu afirma deja cu deplină Încredere că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
de unul dintre colegii săi din Cluj30. Trecând sub tăcere o astfel de legătură defăimătoare, evaluarea oferită de Strauss conferă o mai mare legitimitate moștenirii eugeniste, pentru că realizează o legătură mai puțin problematică din punct de vedere politic Între ideile eugeniste din perioada interbelică și Învățământul medical și cercetarea științifică din România, după 1945. Într-adevăr, În 1975 Victor Săhleanu afirma deja cu deplină Încredere că „evoluția științei a dat dreptate celor care au promovat heredobiologia, precum Gheorghe Marinescu, Banu și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
s-au ridicat Împotriva lui Banu sau Moldovan”31. Săhleanu Îi așeza pe promotorii români ai determinismului ereditar În avangarda celei mai prestigioase tradiții din gândirea științifică a secolului XX , considerându-i precursori ai dezvoltării geneticii, după 194532. Impactul ideilor eugeniste după 1989tc "Impactul ideilor eugeniste după 1989" După 1989, moștenirea eugenistă a câștigat o mult mai bună recunoaștere În cadrul cercurilor cercetării științifice din România. În interviurile pe care le-am realizat recent, câțiva medici curenți sau pensionați și membri ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Banu sau Moldovan”31. Săhleanu Îi așeza pe promotorii români ai determinismului ereditar În avangarda celei mai prestigioase tradiții din gândirea științifică a secolului XX , considerându-i precursori ai dezvoltării geneticii, după 194532. Impactul ideilor eugeniste după 1989tc "Impactul ideilor eugeniste după 1989" După 1989, moștenirea eugenistă a câștigat o mult mai bună recunoaștere În cadrul cercurilor cercetării științifice din România. În interviurile pe care le-am realizat recent, câțiva medici curenți sau pensionați și membri ai Facultății de Medicină din Cluj
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
așeza pe promotorii români ai determinismului ereditar În avangarda celei mai prestigioase tradiții din gândirea științifică a secolului XX , considerându-i precursori ai dezvoltării geneticii, după 194532. Impactul ideilor eugeniste după 1989tc "Impactul ideilor eugeniste după 1989" După 1989, moștenirea eugenistă a câștigat o mult mai bună recunoaștere În cadrul cercurilor cercetării științifice din România. În interviurile pe care le-am realizat recent, câțiva medici curenți sau pensionați și membri ai Facultății de Medicină din Cluj și-au exprimat respectul profund față de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
lui Nicolae Iorga. Comparația este, bineînțeles, ironică, pentru că Încearcă să prezinte un portret extrem de pozitiv al lui Moldovan, Însă ceea ce reușește este să le reamintească cititorilor aspectele Întunecate, exclusiviste, ale lucrărilor sale34. Până la momentul scrierii cărții de față, reabilitarea mișcării eugeniste din România nu a depășit cadrul unui mic cerc academic. După 1989, discursul central despre reformă, tranziție și recuperarea deficitului de dezvoltare În raport cu Vestul a rămas ancorat În discutarea problemelor economice, sociale și culturale. În același timp, se observă o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
de astăzi „au ca preocupare-centru maternitatea și femeile ca «păstrătoare ale națiunii»”, se poate observa cu ușurință o continuitate Între o astfel de viziune normativă a rolurilor de gen și ideile exprimate de eugeniști În perioada interbelică 38. În opinia eugeniștilor, educația era cel mai important mijloc de cultivare a responsabilității eugenice. Eu Însămi consider că doar printr-un efort public conștient de promovare a educației civile românii pot Învăța să distanțeze problemele majore politice, economice și sociale din această perioadă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
lor politice, pentru că argumentele ce apelează la biologie par să ofere soluții care nu necesită nici un fel de examinare autocritică, dar care, În schimb, asigură progresul prin simpla eliminare a celor percepuți ca „degenerați”. Până de curând, ideile de inspirație eugenistă au rămas marginale În discursul politic și intelectual din România. Cu toate acestea, popularitatea surprinzătoare a Partidului România Mare În alegerile generale din anul 2000 semnalează o potențială resurgență a discursului biologizant, de excludere a altor grupuri. Actorii importanți ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Sex, Race and Science: Eugenics in the Deep South, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1995; și Anne Carol, Histoire de l’eugénisme en France: Les medecins et la procreation, XIXe-XXe siècle, Seuil, Paris, 1995. 3. Singura lucrare dedicată discutării mișcării eugeniste În Europa de Est, dincolo de Rusia, este cea a Mariei Kovacs, Liberal Professions and Illiberal Politics: Hungary from the Habsburgs to the Holocaust, Wilson Center Press and Oxford University Press, Washington, D.C., 1994. Această lucrare este o analiză a apariției profesiilor liberale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
organizații aveau un număr total de șaptezeci de membri, dar numărul era cu siguranță mai mare atunci și a continuat să crească În 1930. De exemplu, nu doar membrii nominali ai Secțiunii Biopolitice a Societății Astra erau activi În mișcarea eugenistă. Și activitățile celorlalte secțiuni (de exemplu, Subsecțiunea Femenină, Subsecțiunea pentru Educație Fizică) aveau o orientare eugenistă. 7. Frank Dikötter, „Race, Culture: Recent Perspectives on the History of Eugenics”, American Historical Review vol. 103, nr. 2, aprilie 1998, p. 467. Vezi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
atunci și a continuat să crească În 1930. De exemplu, nu doar membrii nominali ai Secțiunii Biopolitice a Societății Astra erau activi În mișcarea eugenistă. Și activitățile celorlalte secțiuni (de exemplu, Subsecțiunea Femenină, Subsecțiunea pentru Educație Fizică) aveau o orientare eugenistă. 7. Frank Dikötter, „Race, Culture: Recent Perspectives on the History of Eugenics”, American Historical Review vol. 103, nr. 2, aprilie 1998, p. 467. Vezi și Frank Dikötter, Imperfect Conceptions: Medical Knowledge, Birth Defects, and Eugenics in China, Columbia University Press
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Lee Stepan, „The Hour of Eugenics”: Race, Gender and Nation in Latin America, Cornell University Press, Ithaca, 1991, pp. 67-76. Vezi și Dikötter, „Race Culture”, pp. 472-473. 15. Paul Weindling propune totuși o abordare complet diferită atunci când afirmă că „mișcarea eugenistă era autoritariană pentru că oferea statului și practicanților profesiilor de prestigiu puteri nelimitate În eliminarea bolilor și În Îmbunătățirea sănătății generațiilor viitoare. Dar ea nu era nici produsul unei teorii superioare a rasei ariene și nici nu era În mod intrinsec
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
and the State”, În When Biology Became Destiny: Women in Weimar and Nazi Germany, ed. Renate Bridenthal, Atina Grossmann și Marion Kaplan, Monthly Review Press, New York, 1984, pp. 271-196. 20. Frank Dikötter atrage și el atenția asupra acestei probleme: „Ideile eugeniste din afara Europei sunt uneori desconsiderate și socotite doar manifestări derivate ale unui discurs mai autentic, o interpretare eronată care nu poate decât să Împiedice Înțelegerea complexitățior istoriei culturale”. Vezi „Race Culture”, p. 472. În opinia mea, referirea În această afirmație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
C. Papazolu, Ereditatea, Tipografia ziarului Universul, București, 1915. Unele dintre aceste publicații, cum era și cea a lui Papazolu, erau redactate de veterinari. Deși acești medici au contribuit la mediatizarea unora dintre ideile determinismului biologic și a limbajului specific discursului eugenist, lucrările lor nu vor constitui un subiect central de discuție În această carte. Am făcut această alegere pentru că eugeniștii Înșiși tratau distinct reproducerea umană de cea animală, atât din punct de vedere moral, cât și intelectual. 3. Iacob Felix, Despre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
erau redactate de veterinari. Deși acești medici au contribuit la mediatizarea unora dintre ideile determinismului biologic și a limbajului specific discursului eugenist, lucrările lor nu vor constitui un subiect central de discuție În această carte. Am făcut această alegere pentru că eugeniștii Înșiși tratau distinct reproducerea umană de cea animală, atât din punct de vedere moral, cât și intelectual. 3. Iacob Felix, Despre progresele igienei În cei din urmă ani, București, 1885; Petrini (de Galatz), Filosofia medicală. Despre ameliorarea rasei umane, Tipografia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 1 ianuarie 1927, p. 28. 35. Emil Racoviță, Evoluția și problemele ei, Editura Asociațiunii, Cluj, 1929, pp. 7-8. 36. Unele dintre aceste prelegeri publicate mai târziu arată că autorii lor cunoșteau și susțineau ideile eugeniste. Vezi, de exemplu, Alexandru Vaida-Voevod, „Politică națională și capitalul biologic național”, Buletin Eugenic și Politic vol. 1, nr. 7-8, iulie-august 1927, pp. 199-211. 37. Gheorghe Preda, Activitatea „Astrei” În 25 de ani de la Unire (1918-1943), Sibiu, 1944, p. 28. 38
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Adams, Wellborn Science. 21. I. Manliu, Crâmpeie de eugenie și igienă socială, Tip. Jockey Club, București, 1921, p. 29. 22. Kevles, In the Name, pp. 97-104. 23. Manliu, Crâmpeie, p. 29. 24. Frank Dikötter prezintă un argument similar În legătură cu mișcarea eugenistă din China. Vezi Imperfect Conceptions, capitolul 1. 25. Vezi Ștefan Bârsănescu, Politică culturală În România contemporană. Studiu de pedagogie, Iași, 1937, p. 50. 26. Hitchins, Rumania, p. 157. 27. Hitchins, Rumania, p. 298-300, 295-296. 28. Printre susținătorii autorității religioase se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Paul, Controlling Human Heredity. 44. Paul, Controlling Human Heredity; Dikötter, Imperfect Conceptions. 45. Graham, „Science and Values”, pp.1142-1143. 46. Kevles, In the Name, pp. 44. 47. O ambivalență similară - mai puternic Înclinată Însă de partea neolamarckianismului - caracterizează și mișcarea eugenistă chineză. Vezi Dikötter, Imperfect Conceptions. 48. Weindling, Health, Race and German Politics, pp. 298-304. 49. V. Pușcariu, „Teoriile evoluției: Lamarck și lamarckismul: Geoffroy Saint-Hilaire”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 2, februarie 1927, pp. 35-37. 50. V. Pușcariu, „Mendelismul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Biopolitic, vol. 1, nr. 1, ianuarie 1927, pp. 22-24. 110. Veturia Manuilă, „Asistența socială”, pp. 22-24. 111. Gheorghe Preda, O Încercare de apropriere a raporturilor Între știință și religie, Sibiu, 1925. 112. Gheorghe Preda, O Încercare, p. 12. 113. Inițial, eugeniștii au propus mai multe tipuri de case culturale și de sănătate, care urmau să se dezvolte din inițiativă cetățenească. Vezi Iosif Stoichiția, „Casa culturală și de sănătate”, Transilvania, vol. 68, nr. 2, martie-aprilie 1937, pp. 108-111. Deja În 1939, după
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Arendt a rămas un instrument foarte util pentru examinarea evoluției ideologiilor și a elementelor specifice acestora În secolul XX. 3. Eugenia a fost adesea etichetată ca pseudoștiință. Deși această etichetă este larg acceptată astăzi, În prima parte a secolului XX, eugeniștii se foloseau de un discurs științific și foloseau argumente și un limbaj fundamentate de paradigme științifice. 4. Volovici, Nationalist Ideology; Hitchins, Mit și realitate; Ornea, Tradiționalism; Micu, „Gândirea”. 5. Irina Livezeanu a analizat acest aspect prin prisma politicilor educaționale din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Cambridge, 1990. 18. Anthony D. Smith, Theories of Nationalism, ediție revăzută, Holmes and Meier, New York, 1983, p. xxxi. 19. John Hutchinson, The Dynamics of Cultural Nationalism, Allen and Unwin Londra, 1987, pp. 30-36. Perspectiva pe care o propun asupra naționalismului eugeniștilor români se apropie de cea a lui Hutchinson. 20. Moldovan, Biopolitica, p. 5. 21. John Breuilly, Nationalism and the State, Manchester University Press, Manchester, 1982, pp. 348-351. 22. Iuliu Moldovan et al., (eds.), Tratat de medicină socială, ediția a II
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]