928 matches
-
elevi și calitatea activităților printr-o varietate de forme și metode de evaluare pe care le prezint în matricea de evaluare. Am constatat astfel o îmbunătățire a situației la învățătură, îmbunătățirea relației învățător-elev,o atmosferă destinsă pe tot parcursul actului evaluativ. Prezint matricea de evaluare,anexa 4, pentru această unitate de învățare. Ea evidențiază instrumentele de evaluare avute în vedere pentru măsurarea nivelului de realizare a activităților de învățare propuse În unitatea de învățare Figuri geometrice evaluarea are un alt aspect
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
progresului școlar al elevilor să-și atingă scopurile se impun anumite acțiuni de ordin organizatoric și practic din partea cadrului didactic. Utilizarea tuturor metodelor și tehnicilor de evaluare de care dispune învățătorul este un punct de referință în încercarea modernizării actului evaluativ și a diversificării practicilor de auto/evaluare. Din activitatea desfășurată la catedră și din experiența acumulată în timp, în ceea ce privește problematica evaluării care a fost valorificată și în prezenta lucrare s-au desprins următoarele concluzii: -perfecționarea actelor evaluative vizează creșterea eficienței
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
încercarea modernizării actului evaluativ și a diversificării practicilor de auto/evaluare. Din activitatea desfășurată la catedră și din experiența acumulată în timp, în ceea ce privește problematica evaluării care a fost valorificată și în prezenta lucrare s-au desprins următoarele concluzii: -perfecționarea actelor evaluative vizează creșterea eficienței activității didactice, evaluarea rezultatelor fiind o condiție necesară pentru realizarea unui proces didactic reușit; -analiza proceselor de evaluare permite relevarea esenței acestei acțiuni și anume aceea de cunoaștere a efectelor activității desfășurate și a rezultatelor în vederea perfecționării
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
o condiție necesară pentru realizarea unui proces didactic reușit; -analiza proceselor de evaluare permite relevarea esenței acestei acțiuni și anume aceea de cunoaștere a efectelor activității desfășurate și a rezultatelor în vederea perfecționării procesului în etapele următoare; -trăsătura definitorie a actului evaluativ este prezența în orice demers didactic pe tot parcursul procesului, de la determinarea obiectivelor până la rezultate; -este necesară îmbinarea celor trei forme de evaluare: inițială, formativă, sumativă, folosind, însă, cu precădere evaluarea formativă, care permite dezvăluirea cauzelor eșecului școlar care are
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
realizat în colaborare cu ISJ Iași, CJRAE Iași, CCD Iași și Asociația Ion Simionescu. Acest simpozion și-a propus să ofere soluții la o parte dintre problemele cu care se confruntă un părinte în relațiile cu copiii . În urma unor cercetări evaluative efectuate sub egida Institutului de Științe ale Educației, s-a ajuns la concluzia că “majoritatea profesorilor și părinților conștientizează nevoia de educație a părinților, faptul că unele comportamente ale părinților pot fi favorizabile prin dialog cu școala.” Educația copiilor în
Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă, Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1387]
-
sunt eu?”, fiind astfel unul dintre acele aspecte ale conceptelor de sine ale individului care derivă din categoriile sociale de care consideră că aparține (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.5 Stima de sine Stima de sine este componenta evaluativă a sinelui. Este o funcție a distanței dintre sinele ideal și cel perceput. Când sinele perceput se potrivește cu cel ideal, stima de sine este realtiv ridicată. Stima de sine scăzută se prezintă atunci când sinele perceput este semnificativ mai scăzut
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
lea achiziționat elevul) la obiective de ordin formativ (evaluarea competențelor funcționale ale elevului, respectiv gândire critică, independentă și originală, aplicarea cunoștințelor și deprinderilor în contexte noi, prelucrarea și utilizarea contextuală a unor informații complexe). Tensiunea și frustrarea care însoțesc actul evaluativ nu pot fi decât dăunătoare exprimării creativității elevilor.
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
de interdependență cu stabilitate relativă) a corpului de teze teoretice și principii și metode de acțiune care generează activitățile noastre practice și servește, totodată, la evaluarea acesteia (în procesele de diagnoză)<footnote Diagnoza se referă la un tip de analiză evaluativă, în care o situație concretă, particulară este apreciată pe baza unui model dezirabil și accesibil luat ca țintă de acțiune, obiectiv al demersului. footnote>. Modelele folosite în managementul resurselor umane „reprezintă forme mai mult sau mai puțin simplificate ale funcțiilor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
vine În contact” (idem). După 0. Klinneberg, atitudinile sunt predispoziții ale unei persoane de a reacționa Într-un anumit mod, independent de situații (apud Popescu Neveanu, 1978). Atitudinea este un invariant vectorial al conduitei individuale, exercitând o funcție direcțională și evaluativă. Din punct de vedere sociologic, conceptul de atitudine desemnează o „orientare personală sau de grup, rezultată din combinarea de elemente afective, cognitive și conative, care exercită influențe de direcționare, motivare sau evaluare asupra comportamentului" (Vlăsceanu, 1993). Atunci când ating un grad
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
stau la baza atitudinilor. Multitudinea definițiilor care au fost date conceptului de atitudine poate fi grupată În patru categorii: a) definiții care pun accentul pe componenta intelectuală. De exemplu, L. Anderson și A. Fishbein (1965) definesc atitudinea ca fiind dimensiunea evaluativă a unui concept. Mai nult, ei sugerează ca atitudinea față de un obiect este reprezentată de suma credințelor de o inumită intensitate În legătură cu acel obiect, precum și de aspectele evaluative ale acestor xedințe. Prin „evaluativ", se Înțelege o anumită dimensiune a preferabilității-lonpreferabilității
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
exemplu, L. Anderson și A. Fishbein (1965) definesc atitudinea ca fiind dimensiunea evaluativă a unui concept. Mai nult, ei sugerează ca atitudinea față de un obiect este reprezentată de suma credințelor de o inumită intensitate În legătură cu acel obiect, precum și de aspectele evaluative ale acestor xedințe. Prin „evaluativ", se Înțelege o anumită dimensiune a preferabilității-lonpreferabilității (bun-rău, curat-murdar) cu privire la caracteristicile unui obiect (apud Jhaw și Wright, 1967); b) definiții care reduc atitudinea la componenta afectivă. De exemplu, English și inglish (1958) definesc atitudinea ca
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Fishbein (1965) definesc atitudinea ca fiind dimensiunea evaluativă a unui concept. Mai nult, ei sugerează ca atitudinea față de un obiect este reprezentată de suma credințelor de o inumită intensitate În legătură cu acel obiect, precum și de aspectele evaluative ale acestor xedințe. Prin „evaluativ", se Înțelege o anumită dimensiune a preferabilității-lonpreferabilității (bun-rău, curat-murdar) cu privire la caracteristicile unui obiect (apud Jhaw și Wright, 1967); b) definiții care reduc atitudinea la componenta afectivă. De exemplu, English și inglish (1958) definesc atitudinea ca o predispoziție de comportare coerentă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
general). Ea a ajuns să fie onceptul central În psihologia socială. La rândul ei, U. Șchiopu (1997) arată că termenul de titudine se referă la modalitățile de a reacționa verbal san prin comportamente (latente sau manifeste) În mod personal și evaluativ față de problemele curente de viață, cele legate de onduitele semenilor și cele privind munca, activitățile și produsele personale inclusiv reative, stilul și valoarea lor; d) definiții care relevă Împletirea diferitelor procese și fenomene psihice În cadrul atitudinii. De exemplu, D. Krech
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
real. În general, atitudinea este o modalitate de raportare la o anumită latură a realității, este o manieră relațională. Esențială pentru raportare este Însă nu latura exterioară, comportamentală, ci latura lăuntrică, propriu zis psihică. 3) Atitudinea are la bază concepte evaluative privind caracteristicile obiectului la care se referă. Atitudinea oscilează Între cei doi poli, În calitatea ei de reacție afectivă: plăcere neplăcere, pozitiv negativ, agreabil dezagreabil. In acest context se situează reacțiile afective: frustrarea, privarea, contrarierea și satisfacția. În calitatea ei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și procese volitive apud Radu și colab., 1994). Sfera intelectuală, afectivă și comportamentală reprezintă tructura psihologică a atitudinii. Majoritatea psihologilor promovează această optică lespre cele trei componente structurale ale atitudinii, și anume: componenta afectivă formată din stări emoționale și preferințe evaluative, componenta cognitivă (opinii și onvingeri) și componenta comportamentală exprimată sub forma intenției omportamentale. Atitudinea este definită ca evaluarea globală a „ceva" (persoană/grup de persoane, proces/fenomen) pe o dimensiune continuă de la „defavorabil" la „favorabil". Acest model ste important deoarece
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
idei, de informații pe care un individ le deține În legătură cu persoane, lucruri, situații. În concluzie, atitudinea semnifică un tot psihologic complex și multidimensional, alcătuit dintr-o componentă cognitivă (referitoare la opinii și la convingeri), una afectivă (stări emoționale și preferințe evaluative) și una comportamentală manifestă. Sistemul atitudinal al unei persoane prezintă o organizare și o structură dinamică, fiind, alături de sistemul motivațional și de trăsăturile temperamentale, un vector al conduitei acesteia. Atitudinile au la bază evaluările indivizilor cu privire la caracteristicile obiectelor la care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sociale trebuie să ne referim și la instrumentele pe care le folosește la rândul ei, comunicarea suportivă. Aceasta se concretizează În respectarea câtorva reguli (Rodica M. Cândea, D. Cândea, 1998, 15-16): "Atacarea" problemei și nu a persoanei Exprimarea descriptivă și evaluativă Referire la specific, concret și nu la global, general Validarea interlocutorului recunoașterea importanței lui ca individ, indiferent de opiniile pe care le exprimă sau de sistemul său de valori. Congruența În comportamentele de comunicare. Asigurarea continuității În procesul de comunicare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a produce și a menține credința că instituțiile politice existente sunt cele mai potrivite sau singurele potrivite pentru societate” (Lipset, 1959, p. 86). Conceptul de legitimitate și implicațiile sale pentru politicile de dezvoltare Numeroase studii au pus accentul pe componenta evaluativă a procesului de legitimare și pe importanța similitudinii valorilor populației și a celor pe care se fundamentează anumite politici (Lipset, 1960; Beetham, 1991; Peillon, 1996; Fuchs, Guidorossi, Svensson, 1995; Merkl, 1988; Zamfir, 1997; Kirsch, 1982). În acest sens, legitimitatea presupune
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
-În cazul în care vizează cazuri în care sînt implicați minoritari de orice fel, face cunoscută opinia și poziția acestora, deoarece majoritatea cercetărilor prezintă perspectiva majoritarilor. -Este una dintre cele mai utile și mai folosite metode în studiile cu caracter evaluativ (de exemplu, impactul unor reforme curriculare asupra unei/unor instituții educaționale). -Avînd un caracter descriptiv și explicativ, contribuie la studierea unor comportamente, realități greu de măsurat (de exemplu, în studiul unor organizații și instituții în care rețeaua de relații interpersonale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
viitoare). Conform unor clasificări, în această categorie sînt incluse și acele întrebări care își propun să surprindă atitudini, credințe, așteptări ale subiecților, dar considerăm că acest sens este prea larg. Întrebările de cunoștințe incluse în chestionare nu au un scop evaluativ, ci permit caracterizarea unei persoane anchetate. Întrebările de control sau „itemii de minciună” nu conduc la achiziția unor informații propriu zise, ci contribuie la verificarea acurateței cu care un respondent a răspuns la alte întrebări. Exemple: „Cît timp petreceți zilnic
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
o ajusta la cerințele procesului instructiv-educativ pentru a adapta strategii didactice și pentru a elabora următorul plan de intervenție personalizat. Demersul didactic va continua În funcție de rezultatele obținute. Cadrul limitat al lucrării nu Îmi permite să dezvolt și algoritmul realizării demersului evaluativ care integrează următorii pași: precizarea obiectivelor de evaluare vizate (pe care le-am prezentat În tabel); identificarea unității de conținut și corespondența cu obiectivul de evaluat stabilit; stabilirea criteriului de optimalitate (performanța minimă acceptată-pragul de reușită); elaborarea descriptorilor de performanță
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
asupra trecutului românesc a fost acomodată noii condiții socio-politice a societății românești postdecembriste. Iradiindu-se în straturile profunde ale conștiinței istorice românești, trei noi idei inter-relaționate s-au impus ca principii organizatoare ale memorie naționale post- comuniste: democrația ca principiu evaluativ, Europa ca noul cadru de referință (spațial, istoric, axiologic, civilizațional) în locul autohtonismului cu tendințe autarhice moștenit din național-comunism; anticomunismul, care a dus la configurarea unui panteon al disidenților ca substitut structural pentru panteonul proletar-partinic edificat de vechea ordine socio-politică. Democrația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a diluării pasiunilor etnice resurgente în anii '90 și a intensificării eforturilor politice de integrare în structurile europene, națiunea a încetat să mai fie ideea motor a conștiinței istorice românești. În locul ideii naționale, democrația liberală a fost instalată ca principiu evaluativ în privința trecutului românesc. Noul binom evaluativ, aplicat maniheistic, devine democrație/ liberalism vs. dictatură/totalitarism. Pe acest fundal dominat de ideea de democrație liberală și a celei de societate deschisă, se precizează tot mai clar "cultul societății civile", însoțit de credința
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anii '90 și a intensificării eforturilor politice de integrare în structurile europene, națiunea a încetat să mai fie ideea motor a conștiinței istorice românești. În locul ideii naționale, democrația liberală a fost instalată ca principiu evaluativ în privința trecutului românesc. Noul binom evaluativ, aplicat maniheistic, devine democrație/ liberalism vs. dictatură/totalitarism. Pe acest fundal dominat de ideea de democrație liberală și a celei de societate deschisă, se precizează tot mai clar "cultul societății civile", însoțit de credința cvasi-mesianică în puterea izbăvitoare a societății
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
strategiei de risc se definește toleranța la risc. Supervizare = o activitate care transferă cunoștințe, abilități și atitudini de la o persoană cu mai multă experiență într-o anumită profesie către una cu mai puțină experiență în profesia respectivă. Această relație este evaluativă, se întinde în timp și are, în principal, scopul de a îmbunătăți funcția profesională a persoanei supervizate. Toleranța la risc = cantitatea de risc pe care entitatea este pregătită să o tolereze sau la care este dispusă să se expună la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279763_a_281092]