11,327 matches
-
persoane, printre care elevi, studenți, reprezentanți ai instituției-gazdă, ai Consiliului Județean Dâmbovița, Primăriei Târgoviște, Arhiepiscopiei, ai Garnizoanei Târgoviște), profesorii și publiciștii Mihai Oproiu și George Coandă. În deschiderea conferinței, dl. profesor Silviu Miloiu a vorbit despre contribuția celor două personalități evocate la Mișcarea de rezistență anticomunistă “Haiducii Muscelului“ condusă de lt. col. Gheorghe Arsenescu, dar și despre faptele meritorii ale acestora: “Preotul Gheorghe Cotenescu a jucat un rol foarte important nu numai prin harul său preoțesc.... El s-a dăruit până la capăt
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93602_a_94894]
-
pasiunii și a curajului, ,,Zorile Bucovinei” continuă să intre benefic în casele românilor din Ucraina și să conteze în peisajul publicistic cernăuțean ca o prezență echilibrată și constructivă. La anul va rotunji trei sferturi de veac de existență. Cifra îmi evocă vârsta la care a fost sărbătorit anul trecut Mircea Lutic, primul dintre scriitorii deja afirmați pe care i-am cunoscut la cel dintâi drum al meu la Cernăuți. Astăzi poet și traducător de excelență, membru al Uniunilor Scriitorilor din Ucraina
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
Ce a cerut, printre altele, delegația iugoslavă? Banatul românesc, susținând, mai ales, că au nevoie de Reșița. Stalin i-a întrebat: ... ,<Păi, dacă dumneavoastră sunteți de acord, se rezolvă problema>...” În prelungirea aceluiași năduf și oftat istoric, Ștefan Andrei a evocat noi și noi detalii: ,,...Ei tot băteau monedă să trecem pe relațiile dintre comunitatea sârbo-croată din România și comunitatea română din Banatul iugoslav, ca punte de legătură. Și am ajuns, până la urmă, cu ei la o gravă neînțelegere, pentru că ei
Portret în linii fugoase de Ştefan ANDREI: ,,TITULESCU este foarte actual, astăzi!” (I) [Corola-blog/BlogPost/93621_a_94913]
-
am reținut îndeosebi dorința-i nestăvilită de a spune (a scrie) adevărul despre destinul istoric al Bucovinei și granițele etnice ale României. „Mircea îl spunea mai blând și nu supăra pe nimeni, mie nu mi-i dat”, a recunoscut cercetătorul, evocându-l pe cel ce „a ars cu întreaga-i ființă în cuvinte de suflet, ce aveau menirea de a încălzi auzul radioascultătorilor”. Menționăm că acest distins domn, responsabil de editarea „mesajelor postume” pentru Mircea Motrici, a venit cu o excepțională
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
viu acest sfânt adevăr. Iar când și-a revărsat dorul Victoria Costinean, cu măiastra-i voce, părea că s-au deschis porțile cerului, artista cântând la rugămintea noastră melodii înregistrate cândva de Mircea Motrici. Cu lacrima cântării înălțătoare l-au evocat talentații interpreți Gică Puiu și Eugenia Cimborovici-Teodoreanu. A doua zi, dna Rozalia avea să scrie pe adresa „Zorilor Bucovinei”: „Mulțumesc din nou pentru ziua de ieri a fost foarte frumos și bine organizat. Mi-a părut rău că nu l-
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
să nu abandonez presa, mi-a interzis s-o abandonez și m-a îndemnat să merg înainte.” Distincția a fost acordată post mortem istoricului și criticului literar Alexandru Oprea, fost director al Muzeului Literaturii Române. Pe Alexandru Oprea l-a evocat cu venerație Iulian Chișu, actualul director al instituției, care s-a referit la activitatea înaintașului său pentru editarea volumului 7 din Eminescu. Opere complete și a volumului Proza literară și s-a oprit apoi în mod deosebit la studiul acestuia
SUB SEMNUL LUI EMINESCU, ZIARISTUL [Corola-blog/BlogPost/93669_a_94961]
-
făuritorii României Mari ar fi priviți astăzi ca anacronici și nostalgici. Marii guru ai culturii române de astăzi nu mai vor să știe că sunt români. Am avut un exemplu la 1 Decembrie a.c.: câți dintre ei au scris sau evocat cu dragoste de trecut împrejurările creării României Mari? „Din soldați am făcut hoți, din ofițeri, pești, dar cu caii ce să fac, domnule ministru?” - Românii au mai trecut prin crize. Spre exemplu, Marea Criză din 1929-1933. Cum s-au descurcat
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
a fost Dl Dumitru Puiu Popescu, Editor & Publisher al ziarului ,,Observatorul’’ din Toronto. Cu acest prilej Dl Dumitru Răchitan, Președintele Asociației Culturale Române a decernat diplome de onoare conferențiarilor la Săptămâna Internațională a Culturii Românești și în cuvântul lui a evocat câteva momente, nu lipside de dramatism, din activitatea volunarilor, care s-au implicat plenar în rezolvarea unor probleme, cum ar fi cea a dezastrului creat de ice rain din decembrie 2013, când clădirea a fost afectată, iar căile de acces
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
În chip de om se împletesc, colaci numiți și mucenici. Se coc până se rumenesc, se ung cu miere și cu nuci. Prin obiceiuri păstrate din crudă martirizare, pomană din ei se-mparte, lângă vin și lumânare. Tradiția de mucenici evocă dispariția a patruzeci de ucenici, în loc numit Sevastia. Prin tradiție se spune, în această sărbătoare să bei vin, să-ți meargă bine, din patruzeci de pahare. Că-n popor este numită sărbătoarea bărbaților, din plin, cu vin e stropită. Spre
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
un numeros sobor de preoți slujitori, părinți stareți, mulți ucenici și mulțime însemnată de credincioși, în frunte cu Arhipăstorul Episcopiei Giurgiului - Preasfințitul Părinte Dr. Ambrozie Meleacă - care a și omagiat personalitatea celui plecat mai mulți slujitori al altarului, care au evocat personalitatea părintelui ca fiind unul ce a dat dovadă de multă înțelepciune, răbdare și pricepere în diferitele momente ale vieții care i-a fost presărată cu multe ispite, piedici și suferințe, mărturisind că toate întâlnirile pe care le-au avut
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT ŞI STAREŢ IRINEU IURAŞCU DE LA MĂNĂSTIREA DELTA NEAJLOVULUI – GIURGIU (1941 – 2016)... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382257_a_383586]
-
e tot mai dulce,/ Bate vântul dintr-o parte,/ Sunt micuță și n-am carte,/ Bate vântul din Apus,/ Repede, totul v-am spus”. ,,Secretul îngerilor”, ,,Curcubeul”, ,,Despre copilărie”, ,,Culorile” fac parte dintre creațiile lirice ale Cristinei Mariana Bălășoiu care evocă, cu peremptorie nostalgie, vârsta de aur. Creația de la pag. 42 ne aduce, într-o anumită măsură, cu picioarele pe pământ, coborându-ne din zările visării în chingile terestrului fără ecouri astrale. Autoarea pare a ne da cu tifla, făcându-ne
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
mult timp. Din partea misiunii consulare a României la Milano a intervenit consulul Gheorghe Miloșan, care a transmis mesajul Consulului General George Bologan, salutând inițiativa CCIRO Italia. Idea generoasă a climatului economic istoric, cultural, etc. dintre cele două țări a fost evocată, în limba italiană, de realizatoarea TV Lavinia Șandru, într-o intervenție focalizată atât pe similitudinile politice, cât și pe cele de afinitate istorică, culturală, sportivă, etc. Tematica a fost amplă, subiecte precum sursele de apă, epurarea apei, zootehnia, sistemul sanitar
Milano, Forumul economic CCIRO Italia: [Corola-blog/BlogPost/93130_a_94422]
-
lor relația angajat - angajator și, deci, raporturi de muncă guvernate de Codul muncii. Potrivit legislației speciale privind profesia de avocat, prevederile Codului muncii nu pot fi niciodată aplicabile în profesia de avocat, fiind incompatibile cu aceasta. Cu titlu de exemplu, evocam faptul că în prezent sunt mii de avocați colaboratori, iar potrivit legislației privind profesia de avocat, aceștia, atunci când desfășoară activități pentru societățile sau cabinetele de avocatură cu care colaborează, au și dreptul de a avea o clientela proprie, ca o
AVOCAȚII SE ALĂTURĂ LUPTEI ÎMPOTRIVA ABUZURILOR ANAF [Corola-blog/BlogPost/93231_a_94523]
-
o scurtă trecere în revistă a operei profesorului Potra, misiunea de a o așeza la locul cuvenit în cultura română, pe masura valorii și importanței ei revenindu-le altora, mult mai calificați decât mine să o facă. Doresc însă să evoc două trăsături caracteristice nu doar omului de știință, publicistului, managerului de instituții de informare și cultură, ci, mai ales Omului, în sensul cel mai deplin al cuvântului. În calitate de Director Executiv al Fundației Europene Titulescu, a transformat Fundația într-una din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]
-
Vor căta mereu dușmanii/ Graiului român pierzare;/ Dar să piară ei cu toții:/ Nu l-am dat, și nici nepoții/ Nu-l vor da!”. Splendoare de limbă, precum cea din „Luceafărul” și „Odă” (În metru antic), este acea închinăciune în fața înaintemergătorilor evocați în „Epigonii” de Eminescu, Înaltul Domn al Poeziei și al Limbii Române: „Văd poeți ce-au scris o limbă, ca un fagure de miere: / Cichindeal, gură de aur, / Mumulean, glas de durere, / Prale, firea cea întoarsă, / Daniil, cel trist și
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
prin acțiunile întreprinse se măresc șansele reîntregirii Romăniei. E cazul să-l felicităm pe organizator și să - i mulțumim pentru aceste aspecte”. Au urmat un șir de aplauze. Istoric Doina Emilia Mândru - Director artistic al Centrului de Cultură Palatele Brâncovenești evocă „Comemorarea de 42 de ani de la intrarea în eternitate a Marthei Bibescu” astfel: „După 1832, Palatul Mogoșoaia intră în administrarea familiei Bibescu. Vreme de opt decenii domeniul decade, Martha Bibescu fiind cea care își asumă proiectul monumental de renovare a
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
gata să acționeze pentru Libertate, pentru Reîntregirea Țării. Nimeni să nu ne amăgească, nici un Imperiu! Românii își vor întregi teritoriile, Țara!”. Eleva Mircea Laura de la Școala gimnazială nr. 1 Mogoșoaia a prezentat un vibrant și tineresc salut participanților la manifestare, evocând viața și activitatea în Bucovina a lui Iancu Flondor, patriot romăn care a propus moțiunea prin care se hotăra „ unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei în vechile sale hotare... cu regatul Romăniei”. Elevii au fost încântați să-l vadă
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
al cărții înseși (față de care tot ce-a scris Mateiu, inclusiv romanu-i ulterior, anume Sub pecetea tainei, nu e decât proiect și/sau preludiu!), al, baremi, personajului în care el va vedea, mereu, un "alt eu-însumi": Pantazi, bineînțeles... Care Pantazi, evocându-și mama, are s-o facă după cum urmează: "o cântare ce se stinge, o floare ce se scutură, o stea ce cade mi-aduc de dânsa negreșit aminte." (S. m.) Că "turnul" însuși, "care cade în ruină", este, aici, absent, nu
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
-n rest, contemporană (și, pe deasupra, berlineză, ce va să zică citadină), - dacă (și cât) se poate numi "contemporan" un paseist nostalgic, retrograd, arhaizant și anacronic ca Mateiu, cel căruia Berlinul, într-o seară, ca "scufundat ș...ț în mare", n-o să-i evoce alta decât tocmai "cetățile vechimii": Bizanț, Alexandrie, Palmiră, Babilon... II "C|zânde turle", "ruinate schituri", "surpate zidării" și "vechi cetăți", "cetăți învinse" și "mărețe curți pustii" (care "cad", firește, "în ruină"), "curți vechi" (!) cu "tăinuite cule", "înalte foișoare" și "turnuri
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
comentarii de-a gata. Or, aceasta programa a fost în ultimii doi ani aruncată în aer, odată cu hotărîrea publicării acelor subiecte, hotărîre justificată printr-o așa-numita dorința de "transparență" și girata din fruntea MECT de un personaj cu nume evocînd un respectabil recipient gospodăresc ardelenesc. Cu acel prilej, am asistat, după opinia mea, la o imixtiune mai apăsata decît în defunctul regim comunist a politicului în pedagogie; nu numai întrucît termenul pus de mine între ghilimele, "transparență", aparține limbajului politic
Pîine și circ by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/8225_a_9550]
-
urme; fotoliile erau adînci și moi, biblioteca uriașă, mobilele vechi, divanul "freudian" era acoperit de perne, kelimuri, fotografiile de familie și gravurile împodobeau pereții... Decorul reconstituia, desigur imperfect, ambianța iremediabil pierdută în care crescuse Nicolaus Sombart și pe care o evocă în repetate rînduri în memoriile lui: la umbra bibliotecii paterne, în căușul salonului matern, într-o superbă vilă din nobilul cartier Grunewald. La sosirea noastră, Nicolaus Sombart era ușor agitat: menajera care urma să pregătească ceaiul și să servească musafirii
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
din urmă un volum memorabil, o analiză critică a "societății masculine germane". De altfel, Nicolaus Sombart se erijează în mai toate scrierile lui de sociologie culturală, dar mai cu seamă în volumul Femeia este viitorul bărbatului, în admiratorul "eternului feminin", evocînd însă de pe poziții net masculine virtuțile matriarhatului și avantajele "amorului liber". Carl Schmitt n-a întîrziat să riposteze etichetîndu-l drept "euro-erotoman" pe fiul venerabilului său prieten Werner Sombart... Tînărul Sombart a știut, spre deosebire de austerul și savantul său părinte, să deguste
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
avantajele "amorului liber". Carl Schmitt n-a întîrziat să riposteze etichetîndu-l drept "euro-erotoman" pe fiul venerabilului său prieten Werner Sombart... Tînărul Sombart a știut, spre deosebire de austerul și savantul său părinte, să deguste din plin savorile vieții crede FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, evocînd memoria dispărutului ca și, nu fără vădită ironie, avantajele de care dispune un "sociolog al culturii" de a se apropia de femei. într-adevăr, aidoma entuziasmelor "fourieriste", și obsesiile erotice devin un laitmotiv al scrierilor lui Nicolaus Sombart, inclusiv în
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
de dialectologie și folclor, dar și romane și piese de teatru. Un roman cu un subiect mai puțin obișnuit este Pensiunea Barbagia apărut în 1992. Personajul principal al romanului, un țăran, Axinte Grapini, este arestat în anii stalinismului pentru că îl evocă în cântecele lui pe Avram Iancu. Iar în închisoare, el chiar devine Avram Iancu, ceea ce dovedește că în orice epocă apare, la români, un asemenea erou. Romanul Culorile Purgatoriului, 2006, este un autoportret - complex si complicat, uneori până la a deveni
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
și în Uniunea Europeană, misiunea lor e împlinită sau dacă, seamă ținând de ce se petrece în România, socotesc partida pierdută. O instructivă discuție la postul de radio B.B.C., între domnii Emil Hurezeanu, Neculai Constantin Munteanu și Miti-telu, pe tema acestei decizii, evoca etape ale funcționării posturilor în chestiune, însemnătatea lor în menținerea unui spirit de rezistență/ libertate în țară, rolul lor informativ. Discuția sfârșea, melancolic, printr-o ridicare din umeri în fața acelei evidențe, a posturilor de televiziune din patrie, în proprietatea unor
Adio, Olga! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8254_a_9579]