2,597 matches
-
nedreptate, injustiție 35 Educație, educatori, educați 36 Experiență de viață 37 Imaginație, iluzie, visare 39 Interes, dorință, aspirație, speranță - indolență, indiferență 40 Iubire, dragoste - ură, gelozie 40 Istețime, Înțelepciune - prostie, nerozie 44 Logic, logică - ilogic, absurd 50 Măsură, moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, trufie, megalomanie 51 Morală, moravuri 52 Muncă, hărnicie, creație - lene, indolență, trândăvie, plictiseală 57 Obiectivitate - subiectivitate 58 Obișnuință, deprindere, adaptare - inadaptare 61 Om, omenie, noblețe - josnicie 62 Pasiune, entuziasm, patimă 64 Paradoxuri, contradicții, contrarii, perplexitate 64 Părinți
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
banalizat: ea nu va mai trezi interesul nimănui, chiar dacă unii Îi vor schimba vestimentația: „Aceeași Mărie, cu altă pălărie”.) Cel mai bun discurs este cel mai scurt. Concluzia are rara calitate de a extrage și impune esențialul.) Măsură, moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, trufie, megalomanietc " Măsură, moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, trufie, megalomanie" Stânca, oricât de Înaltă ar fi, Într-o bună zi tot trece un drum peste ea. (Nu este orgoliu personal, oricât de abil ar fi În
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
unii Îi vor schimba vestimentația: „Aceeași Mărie, cu altă pălărie”.) Cel mai bun discurs este cel mai scurt. Concluzia are rara calitate de a extrage și impune esențialul.) Măsură, moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, trufie, megalomanietc " Măsură, moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, trufie, megalomanie" Stânca, oricât de Înaltă ar fi, Într-o bună zi tot trece un drum peste ea. (Nu este orgoliu personal, oricât de abil ar fi În arta disimulării, care să nu fie strunit, până la urmă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
laudă de sine”; prudența exagerată ne poate face neîncrezători; ambiția orgolioasă de ordin profesional ne poate face necooperanți; respectarea cu strictețe a tuturor preceptelor rituale ale unei religii se transformă În ceea ce se cheamă „bigotism” etc.) „Sentimentele nobile duse până la exagerare dau aproape aceleași rezultate ca marile vicii.” (H. de Balzac) „Orice virtute este Întemeiată pe măsură.” (Seneca) „O virtute Împinsă la extrem se poate Întoarce Împotriva ei Înseși.” (M. Raymond) Cazi Întotdeauna În partea În care te apleci. (Fiecare dintre
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
față de tot ceea ce nu este frumos (dar „frumosul” și „urâtul”, ca și „binele” sau „răul”, coexistă În realitatea vieții, influențându-se reciproc: dacă vrem, de pildă, să fie pace Între oameni, trebuie să știm să evaluăm corect periculozitatea menținerii sau exagerării unor conflicte; sau, dacă vrem să ne bucurăm de ceea ce reprezintă o conduită decentă, va trebui să știm În ce constă o atitudine Înfumurată sau arogantă etc.). Μ Omul se iluzionează În ideea că realitatea subiectivă pe care el o
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Cum s-ar putea explica această situație paradoxală? Se cunoaște faptul că numai cine nu se implică nu greșește. Mai mult chiar, este posibil ca, pe măsură ce te implici, pe măsură ce dorești să schimbi unele lucruri În bine, să comiți și unele exagerări (cum ar fi, de exemplu, luarea unor inițiative care se dovedesc a fi apoi stânjenitoare pentru orgoliul celui ajutat). Alteori, dimpotrivă, se apreciază că ajutorul pe care l-ai dat este insuficient, că ai fi putut face mai mult dacă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mult în atenția specialiștilor”. (Zancu, S., 1998). Pregătirea fizică specifică este necesară la sportivii care se află în stadiul al doilea de pregătire și au o dezvoltare fizică generală corespunzătoare. Nu este recomandată începerea prea devreme a pregătirii specifice deoarece, exagerarea pregătirii în primele stadii și înainte de pubertate poate fi chiar dăunătoare, aceasta în cazul utilizării unor mijloace nepotrivite vârstei. Pregătirea fizică generală vizează: „întărirea sănătății și dezvoltarea marilor funcții ale organismului; consolidarea deprinderilor motrice și aplicative. dezvoltarea calităților motrice de
CALITĂȚILE MOTRICE NECESARE ŞI NIVELUL ACESTORA LA JUCĂTORII DE TENIS LA VÂRSTA DE 11-12 ANI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anna Maria Finta () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_812]
-
antiprogresist”. Spre deosebire de alte periodice satirice ale epocii, în A. satira și literatura se împletesc reușit. Hasdeu nu se mulțumește numai să ia în derâdere, ca N. T. Orășanu, ci demontează cu iscusință mecanismul vieții politice, punând în evidență demagogia și exagerările unor oameni politici ai vremii (nu este cruțat C. A. Rosetti - zis Berlicoco), venalitatea și lipsa de convingeri ale altora, indiferența în fața adevăratelor nevoi ale poporului. El se situează astfel în linia unei tradiții inițiate de I. Heliade-Rădulescu și pe
AGHIUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285199_a_286528]
-
Dumitru Stăniloae „trebuia să Întocmească referate care să reprezinte punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe Române În dialogul ecumenic”, iar conținutul lor era foarte apreciat de Gheorghe Nenciu, director În cadrul Departamentului Cultelor (p. 283). În alte cazuri autoarea recurge la exagerări sau afirmații discutabile: „noi, cei mai În vîrstă, care am apucat acele vremuri de teroare, știm cîți preoți au plătit convingerile lor ferme cu viața sau cu ani grei de temniță. Cifra oficială se ridică la peste zece mii. De mirare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
conduc la o anume inconsistență, în pofida fluenței prozodice. O poveste de dragoste, Floarea Tibrului (1916), concepută sub forma unui schimb de scrisori în versuri între doi îndrăgostiți - un plebeu și o patriciană din Roma antică -, ratată din cauza inabilităților și a exagerărilor retorice. Cu totul nereușite sunt versificările pentru copii din volumele Orizonturi (1927) și Brândușa (1929), ultimul conținând două dramatizări ale unor basme. Culegerile de proză scurtă Răzbunarea lui moș Antohi (1921) și Grădina raiului (1922) includ relatări ale unor întâmplări
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
ar fi avut o conștiință critică înainte de momentul marcat de revista „Dacia literară”. Îmbinând viziunea diacronică cu cea sistemică, demonstrează că rudimente ale unei asemenea conștiințe pot fi descoperite în producțiile medievalității târzii sau chiar în cele folclorice. Demersul ocolește exagerările, pendulând cu dezinvoltură între nivelul individual și acela al unei întregi culturi. În plus, reexaminarea anumitor concepte și relații se face cu discernământ și spirit critic, ceea ce contribuie la inducerea unui suflu nou în „semnele” prea tocite. Și cele opt
MARIN CURTICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
nevoia de cherestea pentru construirea de nave, nevoia de material de construcție pentru clădirile statului și de combustibil care să asigure supușilor siguranța economică. Aceste considerente au avut o mare influență asupra veniturilor și securității statului. Nu este o mare exagerare să spunem că interesul coroanei pentru păduri se reducea, din cauza acestei abordări fiscale a lucrurilor, la un simplu număr: venitul anual ce putea fi obținut din cherestea. Pentru ca să ne dăm seama cât de radicală era această Îngustare a perspectivei, cel
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
inculcat prin lectură auditoriului țărănesc, în timp ce altele propun interpretări plauzibile, cum ar fi aceea referitoare la Țiganiada de I. Budai-Deleanu ca poem epic burlesc, lipsit de o dimensiune eroică sau miraculoasă și învederând o viziune absurdă asupra lumii. În ciuda unor exagerări și imprecizii, lucrarea, contestată în ce privește modelul teoretic avansat și teza generală a unității stilistice a operelor românești din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, se impune prin bogăția informației și verva demonstrației, incitând la dezbatere. Lucrarea Romanul „obsedantului
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
parte, reducționist). Întrucât atributele și comportamentul unit)ților se presupune c) sunt elemente structurale, cauzele de la nivel sistemic ajung s) fie încurcate cu cele de la nivelul unit)ților, cele din urm) tinzând s) devin) dominante. Deși Hoffmann nu ajunge la exagerarea lui Rosecrance, se apropie totuși destul de mult de ea. Hoffmann definește structura parțial în raport cu aranjamentul p)rților (patternul puterii), și parțial în raport cu tr)s)turile acelor p)rți (omogenitatea sau eterogenitatea statelor). Caracteristicile concrete ale statelor - ambițiile conduc)torilor, mecanismele
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
literară” ș.a. Se afirma că unul dintre fruntașii tinerei generații, alături de Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu. Împreună cu Petru Comarnescu și Constantin Noica, editează, în 1929-1930, „Acțiune și reacțiune”, publicație de orientare democratică și raționalista, cu accente polemice îndreptate împotriva exagerărilor ultranaționaliste și ortodoxiste manifestate în mișcarea gândirista. În 1931 îi apare românul Cavalerii verticali, scris împreună cu Alexandru Bilciurescu. În același an își deschide un birou de avocatură și întemeiază, alături de câțiva colegi de generație, Gruparea Intelectuală Forum, din care se
JIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
din Transilvania. Precizia datei și suprapunerea ei cu un episod memorabil din istoria Țării Moldovei a făcut ca analiza contextului în care s-a petrecut emigrarea unora dintre armenii de la răsărit de Carpați să fie însoțită de interpretări eronate și exagerări. Lipsa unui studiu consacrat circumstanțelor care i-au silit pe aceia să părăsească Moldova în a doua jumătate a veacului XVII a condus la perpetuarea consemnării anului menționat ca decisiv în acest proces și aceasta în ciuda enunțării unor ipoteze verosimile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
că încă de la acea dată armenii sosiți din Moldova ar fi fost uniți cu Roma. Amestecând informațiile și acuzând intoleranța moldovenilor, Lukácsi pune pe seama lui Gheorghe Duca grozăviile săvârșite împotriva armenilor în timpul domniei lui Ștefan Rareș 7. Interpretările greșite și exagerările cuprinse în articolul din „Religio“ i-au atras atenția lui Alexandru Șterca Șuluțiu 8. Acesta a pregătit un răspuns cu • Pentru trimiteri la astfel de documente în care armenii din secuime au amintit de venirea înaintașilor lor din Moldova, vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
constituit, de fapt, dovada imposibilității adecvării fondului autohton, cu structuri specifice, la forme europene, cu toate eforturile istoricilor literari, în special, de a ridica literatura română „la înălțimea piscurilor contemplate în alte culturi“18. Urmările pot fi lejer detectate în exagerări de tot felul, inadvertențe, concluzii ce dovedesc arbitrariul raționamentului. De aceea, recuperarea trecutului și stabilirea adevărului istoric privitor la spațiul românesc în evul mediu, în general, nu se poate obține decât prin „întoarcerea istoricului la uneltele sale“19, de a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pentru unele anticipări pe care le face. În problema armelor, abia încheiată, luându-l peste picior pe consul, Al. I. Cuza i-a spus: „Dumneavoastră ați crezut în pericol de a vedea reaprinzându-se un nou război în Orient, era o exagerare; Rusia și Franța nu au văzut decât necesitatea de a face ca Turcia să simtă că ea se supune prea servil influenței engleze: armele au trecut, avertismentul a fost dat și nu va fi nimic mai mult“20. Alexandru Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
consulului Offenberg, printre acestea aflându-se și ideea instalării pe tronul României a unui prinț străin, îl determină pe Gorceakov, la 2 iunie 1865, să-i declare baronului Talleyrand că nu-l poate suspecta pe trimisul său de „parțialitate și exagerare“ în ceea ce privește situația dramatică din România, pentru că el îl știe pe prințul Offenberg ca „un om liniștit și în bune relații cu prințul Cuza și guvernul său“52. Lucrurile iau, însă, o turnură dramatică, cel puțin în viziunea lui Gorceakov, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să se predea, dar s-a răspuns cu foc42, în vreme ce alții s-au mulțumit să descrie cum au acționat împotriva rebelilor: „A fost o acțiune la nivelul celor de pe front: bandiții 12 sau 14 - înarmați cu pistoale automate [e o exagerare, vezi infra, nota D.D.] - în adăposturi de piatră, au deschis foc asupra noastră. • Mărturiile lui Nicolae Tărăsescu și Constantin Văduva, în Aristide Ionescu, op. cit., p. 40, 213-214. • „Bande, bandiți și eroi“..., p. 417 (doc. de la ACNSAS, fond „documentar“, dosar nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu o amprentă oarecum personală sunt axate pe o paralelă între ,,moartea căprioarei” și mitul Meșterului Manole. Întoarcerea parțială la valorile tradiționale se face treptat, începând cu studiul Grigore Alexandrescu, poet satiric, din volumul colectiv Literatura noastră clasică (1971). Dincolo de exagerările sociologizante, ținând într-un fel de o ideologie, se vede, greu de depășit, în Mihail Sadoveanu sau Elogiul rațiunii (1972) atitudinea critică valabilă ar consta în corecta considerare a procedeelor ce aparțin „artei tăcerii”, precum și în analiza manierei de echilibrare
LUCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287858_a_289187]
-
verde de Émile Augier și Alfred de Musset. O „antologie eroică”, însoțită de comentarii avântate, este Glasul vitejiei (1915), în care L. se include și pe sine cu niște versuri jucăușe. O „încercare critică”, oscilând între judecata de bun-simț și exagerări diletante, prefațează „colecția de hohote și zâmbete” intitulată Umorul românesc (1915). Disociind între noțiuni (umor și ironie, umor și umoristic), teoreticianul de circumstanță identifică specia franțuzească, apoi pe cea anglo-saxonă, pentru a se opri la „umorul național”, ale cărui izvoare
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
și informarea cititorului, dar și la amuzamentul lui. Pe măsură ce G.i. câștigă atenția iubitorilor de lectură, conținutul se îmbogățește și, în 1884, se publică și literatură originală. De menționat sunt nuvelele lui N. Enescu, scrise într-o limbă curată, fără exagerările încă obișnuite atunci, proză inspirată din realitățile satului ardelean sau făcând apel la legende istorice. R.Z.
GAZETA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287199_a_288528]
-
de polemist, volumul Imagini și cărți din Franța reunește, în 1922, o parte din eseurile lui F. Prefața, unde se afirmă violent aservirea literaturii române față de cea franceză, va trezi reacția lui E. Lovinescu, care se va disocia ferm de exagerările fostului său discipol. De altfel, autorul poate fi bănuit mai curând că ar fi exagerat cu bună-știință, din varii rațiuni, decât că ar fi nutrit o reală desconsiderare a culturii române, definită drept „colonie a culturii franceze” și „provincie din
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]