1,039 matches
-
în perioadele scurte de inundații masive), pe o pantă de 27 de grade, până la câțiva metri sub vârf, la stația Peak Tower. Tras prin junglă la o asemenea înclinație și depășind treptat o serie de zgârie-nori, auzi în toate limbile exclamațiile de admirație și de teamă ale turiștilor. Dacă se rupe cablul, ce facem? A spus îngrijorată o franțuzoaică. De asemenea, mai poți alege autobuzul sau mersul pe jos pe cărările special construite pentru pietoni, unde te poți întâlni și cu
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
în bănci să urmărească antrenamentele, după ce alegaseră ei înșiși cu dezinvoltură pe gazon, ca niște mari campioni. De fapt, visau cu îndârjire că într-o bună zi vor juca precum cei mari cu arbitri și spectatori în tribune; chiar auzeau exclamațiile de bucurie și aplauzele puternice ale celor din urmă, adresate deocamdată celor care alergau de zor. Antrenorul, pe nume Peniță (o poreclă, numele adevărat nu l-am știut niciodată), își lăfăia picioarele goale în iarba grasă și înaltă din spatele porții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
o fosă imensă cu multe perne, care mă înghițea. Deh, eram tânără, subțire, sportivă. Terminam ce aveam de zis, priveam intens către public, astfel încât să atrag atenția asupra chipului meu și mă topeam în pământ. La fiecare spectacol se auzeau exclamații de groază în clipa aceea! Prima dată era să-mi rup gâtul, pentru că nimeni nu m-a prevenit să mi încordez mușchii. Producția asta a lui Jorge Lavelli a făcut mare vâlvă, pentru că a fost perfectă. și dirijorul era grozav
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
en valeur tel ou tel élément verbal en le faisant préceder d′un silence, en l′accentuant, en allongeant telle ou telle syllabe etc. ” Elementele ce compun prozodia textului dramatic sunt intonația, accentul, cantitatea, cezura, oprirea, pauza, suflul, timbrul vocii, exclamația. Un critic modern, M. Robert Champigny, definește opera dramatică drept un ansamblu de gesturi, dominant verbale, destinate a fi apreciate estetic cu ocazia unei reprezentări scenice („Une oevre dramatique, ou pièce de thèatre est un ensemble de gestes, a dominante
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
monologul se caracterizează prin câteva trăsături specifice: accentul este pus pe locutor (emițător), există puține referiri la situația de comunicare, are un cadru unic de referință, lipsesc elementele metalingvistice (care transmit informații despre limbajul însuși), sunt prezente în număr mare exclamațiile. Categoria monologică cea mai frecventă apare în genul dramatic, unde se definește drept o structură compozițională echivalentă cu o amplă intervenție în stil direct, formulată de un personaj-locutor în prezența ori în absența altui personaj (eventual colectiv), de care poate
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
cei optimiști din fire se gândeau desigur că totul e în ordine și că avionul lui Bâzu avea să apară dintr-o clipă într-alta. Cu înverșunare cercetam cerul spre vest, așteptând Messerschmitt-ul lui Bâzu. Dar nimic. Dintr-o dată, o exclamație. Fiecare își ține răsuflarea și apoi, ca o singură ființă: "O patrulă străină se apropie cu trenurile de aterizare scoase". Într-adevăr, apare, la joasă altitudine, o formație de patru avioane care efectuează imediat un tur de pistă, cu intenția
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
gară... Toți ne deplasam încet și tăcuți, eu cu încă doi oameni încheiam coloana. Afară zăpadă, frig și încă destul de întuneric. Când am ajuns cam la jumătatea drumului, deodată am auzit niște țipete de copii, de femei, urmate apoi de exclamații de mare bucurie din partea tuturor. Ce se întâmplase? Urmând peronul dintre linii, copiii din capul coloanei și, pe măsură ce înaintau, și ceilalți, au dat peste o îngrămădeală de lăzi mari și cufere. Șase siluete negre se deslușeau cu greutate în această
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
mai fac iluzii. Din ziua în care am văzut că nici hornarii de pe stradă nu se mai întorc după mine, am înțeles că a venit sfârșitul.“ Avea dreptate. Era sensibilă într-adevăr la orice privire și la orice laudă, la exclamația unui copil sau a unei femei din popor, la fel ca și la declarația unui principe. Trecând prin mulțime, de pe marginea caleștii sale elegante care înainta încet, ea îi mulțumea fiecăruia pentru admirația lui printr-un semn cu capul și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
face silă. — De ce? Nu strânge, este lipicioasă. — Are o conversație minunată. Vorbirea lui este un foc de artificii. — Scos din adâncul unei ape. Are un fond atât de trist! Niște abisuri atât de întunecate! Custine! — Ah!“ i-am spus eu. Exclamația aceasta a făcut-o să zâmbească. N-am aflat decât mai târziu care fusese viața, adevărata viață a acestei făpturi extraordinare și nefericite, problemă și tip, fenomen și paradox încălecat, îmblânzit, asuprit și înjosit de viciul cel mai detestabil pentru
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
dacă, într-o scriere publicată, formula propoziții, profesa principii și dezbătea maxime contrare ordinii stabilite și autorității legitime, idei favorabile răzvrătirii. La acestea Domnul de Pradt a exclamat: Greșiți! A repetat acest cuvânt de douăsprezece ori, ridicând glasul la fiecare exclamație, astfel că ultimul Greșiți! era cu șase octave mai sus decât primul. În sfârșit, dus a fost, lăsându-mi porunca să fiu pe viitor mai circumspect; dar, când a văzut că îl conduceam până la scări, a exclamat din nou: „Politețe
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
fi niciodată continuat. Amintirea viitorului. E evident, la acest punct, de ce intriga Desperado n-are nimic de-a face cu așteptarea viitorului. Chiar din contră, sentimentul cu care se încheie o narațiune Desperado, în ce privește existența acestui viitor, este mai degrabă exclamația "Nu încă!" Viitorul nu e așteptat, el este chiar terifiant, iar eroul nu-și dorește decât să-l țină departe. Până la Fluxul conștiinței, viitorul era o creație a prezentului. Prezentul era activ, energic, hotărât să înainteze. Intriga se rezema clar
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tot atunci un vis înspăimântător despre nebunie, când alunecă într-o gravură de Hogarth reprezentând casa de nebuni. Lecția de pictură demonstrează că există armonie și în nenorocire, iar muzica înțelegerii însoțește fiecare clipă de viață. Visul se încheie cu exclamația, " Fericit priceputul născocitor!", care ne duce cu gândul la Peter Ackroyd însuși. Romanul se unduiește ca o apă stătătoare. Nu curge nimic, dar suprafața se agită. De-a lungul lui, cum spune Clement Harcombe, " Nu există nici trecut, nici viitor
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ambreiate Putem produce un enunț care conține ambreiori și care are legătură cu situația de enunțare; vorbim atunci de enunț ambreiat. Cel mai adesea, acest tip de enunț conține, pe lîngă ambreiori, și alte urme ale prezenței enunțiatorului: aprecieri, interjecții, exclamații, ordine, interpelări ale co-enunțiatorului... Fragmentul următor este un exemplu tipic de enunț ambreiat: Sebastian are viitorul în față. A învățat multe anul trecut în Sierra Nevada, odată cu decepția ocupării locului șase. Va învăța lecția de astăzi. Și apoi, veți vedea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
proporția, ordinea și strălucirea întregului univers, se mai numește cu termenul aristotelic entelechie. De aceea Sergiu Bulgakov numește frumusețea sofianică „entelechia lumii”, înțelegând prin aceasta, ca și scolasticii, „splendoarea formei peste părțile proporționate ale materiei”. Același înțeles răsare din cunoscuta exclamație a Psalmistului: „Cât de minunate sunt lucrurile tale, Doamne, toate cu înțelepciune leai zidit”! Expresia: cât de minunate sunt lucrurile tale, Doamne, s-ar putea lua drept o apreciere subiectivă, dar constatarea: toate cu înțelepciune le-ai zidit arată tocmai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fulgerate de lumina sofianică: „El a îmbrăcat în podoabă mărețele sale lucrări”: (XLII 21). Spectacolul lumii îmbată sufletul de entuziasm: „Cât sunt de vrednice de iubire lucrurile lui și dragi la privit ca niște flori!” Accentul de tandrețe al acestei exclamații ne arată gradul de afecțiune a inteligenței vrăjite de contemplație. Căci în asemenea momente de înălțare. Dumnezeu nu mai e simplă idee, consecință a raționamentelor logice, ci o prezență imensă, pe care o trăim aproape cum trăim parfumul florii pe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al II-lea l-a făcut după căderea regimului comunist în Polonia (Deus vicit!) nu poate fi înțeles pe deplin decât dacă luăm în calcul faptul că el reprezintă o formă lacunară a unui textem diatropic (Veni, vidi, Deus vicit! - exclamația regelui polonez Jan III Sobieski, în urma victoriei prin care i-a obligat pe otomani să abandoneze, în 1683, asediul Vienei), care, la rândul său, este o reconfigurare a mult mai celebrului textem diasemic aparținându-i lui Iulius Caesar (Veni, vidi
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
retoric; etc. Monologul propriu Ț zis: - presupune prezența unui interlocutor (!! dar interlocutorul nu își exercită menirea: nu dă replica); - este o formă de retorism; - prezența tuturor mărcilor formale ale exprimării orale adresate, din stilul oratoric; Deci: - (I) (1) interogații; (2) exclamații; (3) invocația retorică; (4) interjcții exclamative; (5) imprecații; etc.; - (II) (1) faze scurte; (2) propoziții exclamative; (3) aluzii; (4) suspensia; (5) enumerarea; (6) repetiția; (7) persoana a II-a verbală; etc.; - monologul permite personajului posibilitatea de a-și analiza adevăratele
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
-și analiza adevăratele sentimente și adevăratele rațiuni ale gesturilor sale etc. Monologul interior: - este o formă de vorbire neadresată; deci nu presupune prezența interlocutorului; - este mai retoric decât monologul propriu Ț zis; Deci, prezența mărcilor formale ale exprimării adresate (interogații, exclamații etc.) este mult mai pregnantă. - de cele mai multe ori este precedat de un verb „de zicere” (verbum dicendi); având astfel regimul formal al exprimării în stil direct; ceea ce înseamnă că poate marca o opoziție între persoanele verbale (pers. a III-a
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
patru fii ai săi de către turci la 15 august 1714 - , dar senzațional, care a stârnit o impresie puternică asupra tuturor. Întreaga opera stă sub semnul puterii: pe de o parte, textul face referire la puterea divină: Facă Dumnezeu ce vrea! exclamație retorica repetată de patru ori pe parcursul operei cu varianta Doamne! Fie-n voia ta!. O a doua sursă de putere este cea morală, Întruchipata prin voievodul Brâncoveanu și atitudinea să În fața torturii și a morții nu numai proprii ci
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
făcut partajul echitabil între domeniul celest și cel pământesc. Se constatase aprobator asemănarea lui cu o arcă răsturnată, ancorată în ordinea profundă și stabilă a firmamentului de arhitecți-navigatori, meșteri în înfruntarea mai agitatului context imediat, iar remarca fusese întâmpinată cu exclamații de admirație și o scurtă tăcere pansivă. Hotărât, șeful se pricepea să le ridice starea de spirit ca nimeni altul! Și era și cazul, în peisajul dezolant ce se înfășura tenace împrejurul lor. Mda, în definitiv, cât de înaltă le
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
tentația unei interogații ceva mai prelungi. Nou-născut al aleatului, contactul insolit se descoperea însetat să dureze și după retezare, ca trupul unui șarpe indescifrabil de întortocheat și lung, a cărui cunoaștere de sine ar fi fost dureros de arbitrar simplificată. Exclamații de surpriză ce se sfia să-și pună prea iute capăt și de agasare exagerată după cuviință se întretăiaseră fără convingere vreme cam de un minut, după care pânza fusese iarăși brusc ridicată și lumina puternică a reflectoarelor sfâșiase aparența
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu B... în rol de Cațavencu", Jurnalul Național), replici memorabile: Într-o "criză teribilă, monșer!", avem "turtă dulce, panorame, comédii..." (Jurnalul Național). Titlul este un bun exemplu de performanță discursivă prin dubla asociere de "discurs repetat": pe de o parte, exclamația caragialiană "criză teribilă, monșer!", pe de altă parte (tot de la Caragiale citire): "Turta dulce, panorame, comédii...", replică ce pare să fi adus un ton optimist în vremea când "românul se distra la spectacole populare de bâlci și cumpăra din dughene
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
au reunit pentru a celebra triumful „procesului Bologna”, primul pas spre decretarea „spațiului european al Învățământului superior”. Ceea ce au Înregistrat În primul rând analiștii - citez după un dosar recent Întocmit de Courrier International, preluând articole din presa europeană - a fost exclamația lui Jean-Marc Rapp, președintele Asociației Europene a Universităților: „Procesul Bologna funcționează și aceasta este o mare surpriză”. Funcționează Îndeosebi sistemul de credite transferabile și ideea „suplimentului de diplomă”. Domnul Rapp atribuie acest succes asocierii, În 1999, a țărilor din Est
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ochi, iar când a dispărut cu desăvârșire, îl căutam pe pământ, ca în cazul unei noi aterizări forțate să știu unde să-l găsesc. Am sosit pe înserat la Tighina în formație, iar cei de jos ne-au primit cu exclamația: iată bombardamentul însoțit de vânătoare! S-a încheiat cu bine zoua aceasta agitată; zic cu bine pentru că înainte de decolarea spre Tighina am trecut cu toții printr-o mare grijă : din cauza a 10 avioane de vânătoare de o formă curioasă, ce se
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
mărturisește sieși pe 30 noiembrie 1946. "Suferința din dragoste are atâta farmec, încât mai mult suferi odată vindecat", adaugă ea pe un ton filozofic ceva mai târziu. Așadar Bab își cultivă în taină pasiunea și își garnisește jurnalul cu suspine, exclamații și lamentări. "Îl iubesc prea mult pe André. Sunt bolnavă după el. Nu mă gândesc decât la el", scrie ea pe 13 august 1946. "Noaptea, mă trezesc tresărind și gândesc aproape cu voce tare: "te iubesc, te iubesc și vreau
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]