990 matches
-
o serie de torsiuni concepționale, toate în sensul unic al radicalizării progresive a naționalismului românesc. Astfel, de la concepția primă a unui patriotism civic și a unui naționalism inclusiv, s-a trecut gradual către articularea din ce în ce mai strânsă a unui naționalism etnic exclusivist, fundamentat pe sânge și sol (Blut und Boden), cu puternice accente xenofobice. Expresia supremă a acestui "fanaticism naționalistic" îl reprezintă, desigur, antisemitismul devenit ideologie oficială a "Statului Național-Legionar" (1940-1941). Cariera seculară a ideii naționale românești va fi terminată abrupt odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 753). Prin această luare de poziție explicit antinaționalistă poate fi consemnat un moment critic de torsiune a concepției despre naționalitate în imaginarul politic românesc. Naționalismul etnic, configurat către sfârșitul secolului al XIX-lea și desăvârșit în formula sa radical exclusivistă, xenofobică și antisemită pe parcursul interbelicului, este înlocuit cu doctrina patriotismului socialist, în care accentul cade pe ultima componentă. Noua doctrină antinaționalistă se străduiește din răsputeri să dizolve identitățile etnice consolidate în tradiția politică românească. În fapt, este un atentat identitar
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
doctrina patriotismului socialist, în care accentul cade pe ultima componentă. Noua doctrină antinaționalistă se străduiește din răsputeri să dizolve identitățile etnice consolidate în tradiția politică românească. În fapt, este un atentat identitar la adresa românismului ca produs nemijlocit al naționalismului etnic exclusivist. Politica stalinistă a chestiunii naționale își vădește caracterul antinaționalist în legiferarea "Statutului naționalităților" din 1945, care consacra, printre principiile sale, următoarele: i) egalitatea deplină în fața legii, fără deosebire de etnie, rasă, religie etc.; ii) interzicerea cercetării originii etnice; iii) originea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ortodox" pot fi reduse la două postulate interconectate: i) România este statul românilor, și ii) a fi român înseamnă a fi ortodox (Andreescu, 2003, p. 35). Etnicizarea statului și identitatea român-ortodox asigură "naționalismului ortodox" propovăduit de BOR un indubitabil caracter exclusivist etnico-spiritual. Revendicând rolul oficial de biserică națională a românilor, BOR a contribuit asiduu, în concert cu alte forțe politice și culturale, la etnicizarea discursului identitar românesc prin promovarea unei versiuni ortodoxiste a naționalismului etnic. Pe plan politic, legionarismul interbelic românesc
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politice fundamentate doctrinar pe naționalismul etnic și românismul ortodoxist. Ca reacție politică la organizarea comunității maghiare în Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR, înființată la 25 decembrie 1989), etnicii români s-au contra-mobilizat creând propria lor organizație politică cu caracter exclusivist etnic. La 1 februarie 1990 este înființată la Târgu Mureș Vatra Românească, organizația care a deschis drumul naționalismului etnic și a extremismului de dreapta în politica postdecembristă. Prin oficiosul său Cuvântul Liber, Vatra Românească a difuzat public pe plan local
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu drepturi civile (Greenfeld, 1992, p. 31), naționalismul de tip individualist-liberal inventat și articulat doctrinar în Anglia de-a lungul secolelor XVI-XVIII a trecut printr-o succesiune de contorsiuni ideologice al căror rezultat a fost un naționalism colectivist-etnic cu inflexiuni exclusiviste și propensiuni autoritariste. O primă colectivizare s-a produs imediat după ce ideea naționalismului a traversat Canalul Mânecii, unde sub înrâurirea filosofiei "voinței generale" a lui J.-J. Rousseau, elementele liberale ale naționalismului au fost evacuate pentru a lăsa locul aspectelor de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rezultat este ideea de destin istoric. Însă o astfel de filosofie teleologică a istoriei, impregnată de o eshatologie politică, nu mai este posibilă în condițiile unei înțelegeri postmoderne a temporalității și a unei organizări non-cronologice a istoriei. De la loialism național exclusivist la solidaritate umanitară și cosmopolitism. Toate aceste tranziții se repercutează și pe planul concepției identitare. Dacă înainte sarcina identitară a educației istorice era să asigure loialismul național (solicitând solidaritatea exclusivistă a individului cu comunitatea națională definită pe criterii etnice), acum
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și a unei organizări non-cronologice a istoriei. De la loialism național exclusivist la solidaritate umanitară și cosmopolitism. Toate aceste tranziții se repercutează și pe planul concepției identitare. Dacă înainte sarcina identitară a educației istorice era să asigure loialismul național (solicitând solidaritatea exclusivistă a individului cu comunitatea națională definită pe criterii etnice), acum literatura didactică difuzează un umanitarism, reflectat în responsabilitatea morală și solidaritatea socială față de umanitate în general, nu doar față de aproapele național. Semne indicatoare ale decadenței paradigmei etniciste a identității naționale
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
respectat, de fapt, mai mult din invidie: reprezintă un exemplu mustrător pentru felul În care ar trebui să-ți schimbi viața pentru a trăi cinstit. * „Dragostea și prietenia se exclud una pe alta.” (La Bruyère) Pentru că „dragostea” subiectivizează judecata, făcînd-o exclusivistă, pe cînd „prietenia”, dimpotrivă, responsabilizează „atitudinea”. Iisus i-a Învățat pe oameni ce Înseamnă conștiința: „De n-aș fi venit și nu le-aș fi vorbit, păcat nu ar avea” (Biblia). * „Se poate da un bun sfat, nu Însă și
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
acestora! Însă sensul ascuns al reflecțiunii de față nu este, desigur, cel ironic, ci acela de a releva faptul că discipolul preia și se formează În spiritul convingerilor și al pasiunilor maestrului său, care, ca orice convingeri și pasiuni, sînt exclusiviste. * „În genere, bunătatea sau răutatea faptelor omenești se judecă după potriveala lor cu interese plănuite. Dacă cel căruia-i faci nedreptatea, o dorește, atunci, deși din punct de vedere absolut ești culpabil, totuși fapta ta e bună. Așa dară iei
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
șef, decît oamenii de merit pe cea mai bine Înzestrată căpetenie a lor.” (N. Iorga) Invidia este, se pare, mai puțin mare În prima categorie, decît În cea de-a doua. * „Spiritul de contradicție e personalitatea prostului.” (George Călinescu) Fiind exclusivist În păreri, prostul nu privește „polemica” drept un prilej de a afla ceva nou, ci de a-și impune punctul de vedere. * „Proști sînt toți cei care par, și jumătate din cei care nu par.” (B. Gracian) Aceasta, probabil din
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
patimi”. * „În sentimentele absolute se găsește mult egoism.” (H. de Balzac) Marele scriitor dă și un exemplu: „Viața avarului este perpetuă stîrnire a puterii omenești, pusă În slujba propriei persoane”. La fel se Întîmplă și În marile iubiri, care sînt exclusiviste: totul sau nimic!... * „Cu cîte iluzii trebuie să mă fi născut ca să pot pierde cîte una În fiecare zi.” (Emil Cioran) Însă ca să pierzi cîte o iluzie În fiecare zi, trebuie nu numai să ai un suflet predispus la a
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care maică-sa spunea că a născut-o astfel din cauza unei icoane a sfîntului Ioan Botezătorul, ce-i atîrna deasupra patului”. * „Dorința e lipsită de generozitate.” (Emile Faguet) Într-adevăr, cu cît „dorința” e mai puternică, cu atît devine mai exclusivistă, impunîndu-ți un anumit tip de comportament: cînd, de exemplu, cineva este Înflăcărat de dorința răutăcioasă de a arăta ridicolul din comportamentul cuiva, Își dezvăluie, de fapt, fără să-și dea seama, micimea sufletească, devenind astfel el Însuși ridicol (și implicit
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
1992 toată lumea mea s-a prăbușit: am descoperit că soțul meu avea o legătură cu o colegă de serviciu Încă din 1990! E adevărat că am rămas Împreună și a pus capăt acestei relații, dar pentru mine, care sunt foarte exclusivistă, ceva s-a rupt.” De notat că o căsătorie Încheiată sub o opoziție a lui Neptun, stăpânul casei a VII-a, față de Venus, predispune la Încurcături sau iluzii. e) Tranzitele lui Jupiter la Marte Conjuncție Dispoziție: Acest tranzit aduce o
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
dimpotrivă, să devenim obiect la discreția puterii altora. Dacă acest model ar fi perfect (și, din fericire, nu este), iar aplicarea lui nu ar întâmpina nici o rezistență, nici o critică (ceea ce nu e cazul), lucrurile s-ar prezenta identic cu modelul exclusivist impus odată cu sfârșitul Evului Mediu de civilizația occidentală. O asemenea imagine ar fi excelent surpinsă în formularea lui A. Artaud, potrivit căreia: „Un alienat este un om pe care societatea n-a vrut să-l asculte și pe care s-
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
could explain, on one hand, why speech (i.e. the individual and particular use of language) is a permanent creation and, on the other hand, why change is the usual way of life for language. Yet, in the light of some exclusivist features, it is not acceptable to consider language as an activity, because we cannot conceive of an activity in the absence of an object, even if it has a purpose and follows certain rules: any activity must act on something
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de tutti-frutti. Evident, diletantul își vede atunci propriul lui spirit, inform și difuz. Este o întrebare pentru filozofi, mai mult încă pentru pedagogi, să cerceteze ce parte poate, real, să ia omul de mijloc la viața artistică. Această viață este exclusivistă, ca orice domeniu de extremă diferențiere. Arta în ea însăși privește pe acei care-i dau naștere. În principiu, artiștii o produc numai pentru dînșii. Ea este rezultatul unei experiențe eminent subiective. De aceea, deopotrivă nu are sens obligația de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
din țară și străinătate comunică cu publicul ieșean într-o manifestare care, în țările occidentale, ar putea părea bizară prin gratuitatea ei. Acolo poezia e doar o manifestare de nișă, în cluburi obscure, în baruri sau în câte o "lojă" exclusivistă, finanțată de departamentul de creative writing a vreunei universități. (Îmi amintesc o seară de poezie newyorkeză, de prin 2004, organizată într-un pub, unde se plătea bilet de intrare pentru a-i auzi pe autori recitându-și poemele live și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
care i-au fost propuse în Europa Occidentală, ducând, după puteri, o luptă culturală care i-a fost mai apoi răstălmăcită și a devenit azi un straniu cap de acuzare. Acuza că grupul de la Păltiniș ar fi fost o sectă exclusivistă, care propăvăduia "fuga de realitate", făcând astfel jocul dictaturii, este profund discutabilă. În primul rând pentru că Păltinișul nu era decât vârful mediatizat al unui aisberg ce funcționa de decenii și în al doilea rând pentru că Păltinișul nu a fost singular
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
un tratat între toate triburile din zonă, inclusiv cele evreiești, prin care se instituia libertatea religioasă, precum și drepturile și îndatoririle fiecărei confesiuni. Se consacră astfel dimensiunea universală a islamului, o religie adresată tuturor popoarelor, în acea perioadă neregăsindu-se accente exclusiviste sau terminologia radicală față de celelalte credințe.263 Acestor divergențe de percepții, care la început au avut un fundament pur religios, li s-au alăturat în timp o serie de probleme geopolitice generate de proclamarea statului Israel; toate acestea au condus
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
armături de cuvinte ce alcătuiesc mărturisirea cotidiană. Abia desenul din covor și lectura direcțională atestă prezența obsesiei suicidare, răspândită, de regulă, În doze suportabile În materia nimicurilor semnificative care alcătuiesc substanța obișnuită a jurnalului intim. Exacerbarea acestei teme ori centrarea exclusivistă, isteroidă, asupra ei ar transforma jurnalul intim Într-o simplă fișă de observație clinică. Să mori, să dormi Testul clinic nu poate fi, totuși, evitat când analizăm sinuciderea. Ea se leagă, de regulă, de procesele melancolice 22 și de ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
catena L de tip λ, dintr-un cromozom 22. Celulele care eșuează în realizarea celor două tipuri de gene funcționale (pentru catena H și pentru catena L) nu supraviețuiesc. Deși nu este cunoscut mecanismul pentru desfășurarea procesului înalt ordonat și exclusivist al genezei unei gene funcționale pentru sinteza imunoglobulinei se pare că odată ce o genă funcțională pentru o catenă H sau pentru o catenă L poate fi făcută printr-un rearanjament corespunzător de segmente genice, rearanjamentele ulterioare ale alelelor alternative sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
devălmășia absolută, proprietatea asupra pământului ia o formă specifică, diferită de ideea de posesie bunul este al tuturor și toată lumea are dreptul să îl folosească în funcție de necesități. În devălmășia inegalitară, proprietatea începe să devină tot mai mult un raport social exclusivist, între un individ și un anumit bun, care presupune implicit a dispune de acel bun în mod absolut. Satul românesc, în formele lui arhaice, presupune două forme de proprietate: cea a obștei și cea a gospodăriei. Inițial, obștea are drepturi
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nu sunt recenzate, nu pătrund în aparatul critic internațional, în bibliografii etc. Nu prin prezentări ocazionale, intermitente, la mari intervale, în stil festivist, pot fi făcute cunoscute realizările noastre, câte sunt. Trebuie mai ales părăsită în cele din urmă concepția exclusivistă, pur birocratică, a propagandei culturale și a imaginii României, dirijată numai oficial și dintr-un centru unic. Experiența spune că realizările cele mai fecunde aparțin de fapt inițiativelor particulare, pe bază de relații personale, afinități, cointeresări, reciprocități și o gamă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
personaliste asupra valorilor colectiviste de orice tip: familie, sat, comunitate, clasă, etnie etc. Nu negăm, în nici un caz, realitatea și funcționalitatea și a unor astfel de structuri. Ceea ce contestăm cu toată tăria este doar primatul, mitizarea, idealizarea și manipularea lor exclusivistă. Respectiv, orice formă de cultură închisă asupra celei deschise; orice formă de cultură tradițională asupra celei moderne; orice valoare colectivă, de orice tip, asupra valorii individuale, de orice categorie. Credem și repetăm, cu multă convingere și simpatie, că numai personalitatea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]