179,128 matches
-
sînt amintiri din copilărie, adolescență sau din parcursul profesional, totul învăluit în ironie, umor și chiar auto-deriziune și presărat cu numeroase aluzii și referințe culturale în care autorul se scaldă cu naturalețe, ca în mediul său de predilecție. Iată, de exemplu, intrarea albete este consacrată amintirilor din copilărie, cînd, împreună cu tatăl, tînărul Gérard merge la pescuit pe malul Senei, în timp ce intrarea primire evocă momentul nașterii autorului și comentariul sec al tatălui care îl evaluează astfel pe noul născut: "Pare mai în
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
a acestui dicționar genettian; iată doar cîteva ilustrări: "Convingere. Întotdeauna intimă.", "Cunoscător. Întotdeauna fin.", "Farmec. Întotdeauna discret". "Omagiu. Întotdeauna vibrant, de preferință postum." O ingenioasă propunere de cuvinte-himere, în genul cuvintelor valiză, reconfirmă gustul particular al autorului pentru ludicitate. Două-trei exemple merită reținute: "Alambiguu - răsucit pînă la echivoc", "Anarhitect - constructor dezordonat, considerat postmodern", "Artrist - estet melancolic". Ceea ce surprinde și dă o ciudată impresie de inextricabil univers propriu este amestecul de personaje reale - culese din amintiri - și personaje literare, autori, convocați într-
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
la un nou roman. Dialogul pe care l-am transcris și tradus pentru cititorii României literare, l-am înregistrat la Berlin, în cadrul proiectului comun al postului de radio "Deutsche Welle", în colaborare cu Institutul Goethe. R.B.: O să încep cu un exemplu mai puțin obișnuit. Celebrul alpinist Reinhold Messner care a escaladat toate vîrfurile de peste 8000 de metri ale Himalayei a declarat că expedițiile l-au ajutat să ajungă la sine. Unde vrea să ajungă un scriitor atunci cînd călătorește? R.W
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
unei societăți îmbătrânite. Câțiva bătrâni smintiți îmbrăcând o cămașă verde sau neagră fac și ei frumos într-o societate unde bătaia pe caldarâm a pașilor crâncen răsunând înlocuiește plicticoase, interminabile dispute parlamentare. O defilare de moși și băbătii, ca de exemplu la manifestațiile pensionarilor stârnește milă, jena unei metehne ce nu trebuia exhibită. De unde absoluta nereușită a unor asemenea întreprinderi. Bătrânii puteau și ei să schimbe fața lumii - câtă vreme au fost tineri. Dar n-au făcut-o. Lumea este urâtă
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
tratare în cheie parodică e și mai puternică în tiparul care imită titluri de film de succes: "Programul Rabla revine" (infonews.ro); Programul rabla se întoarce" (stiri.rol.ro); Operațiunea Rabla se întoarce" (Ziua, 4.03.2006). Dincolo de expresivitatea stilistică, exemplele de mai sus și alte sute de citate similare care se pot găsi pe Internet arată fără echivoc că astăzi unul dintre sensurile stabilizate ale termenului rablă este acela de "mașină (uzată)". Alte utilizări sunt mult mai rare și se
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
rusesc a provocat un accident aviatic" (gardianul.ro) - sau în genere la aparate, instrumente, obiecte tehnice: "am întrebat dacă n-au cumva o rablă de calculator fără monitor și care nu-i trebuie nicicui" (moldova.net). Tipică este - ca în exemplele de mai sus - folosirea termenului ca epitet depreciativ, cu precizarea obiectului, în construcția o rablă de... În DEX nu este înregistrată specializarea semantică rablă = mașină; ea poate fi totuși dedusă în context din sensul general indicat de dicționar: "lucru vechi
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
formarea omului de tip nou. Nu vreau să se creadă că absolutizez, căci vorba istoricului latin Tacitus, chiar și în cele mai negre perioade, când indivizi lipsiți de caracter și personalitate sunt propulsați în fruntea societății, nu "lipsesc și splendide exemple de conduită". Au fost și în comunism dascăli din generația de după război care și-au făcut în chip strălucit datoria. Dar, repet, acestea se produceau în pofida regimului: în fond, orice act de cultură autentică era un gest de frondă, căci
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
putem contribui la intrarea în circuitul european: editând publicații la care să participe autorități din lumea savantă europeană și colaborând la revistele de prestigiu din străinătate. Perioada interbelică este ilustrativă și din acest punct de vedere. Voi da un singur exemplu: imediat după Primul Război Mondial existau două reviste dedicate filologiei clasice la noi: Orpheus apărea la București cu un comitet de redacție din care făceau parte Iuliu Valaori, Burileanu, Popa Liseanu, Cezar Papacostea etc. și Favonius, la Craiova, publicată de
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
plagiate într-o operă care se voia a fi cartea de vizită națională în domeniul istoriografiei? O ultimă remarcă: Alexandru Baumgarten deplânge absența "unui mediu academic care să înțeleagă faptul că necesitatea dialogului intern stimulează și stabilește criteriile de valoare". Exemplul său este o ediție, traducere și comentariu la De anima a lui Aristotel. Universitarul clujean arată că a propus o serie de conjecturi și comentarii proprii la textul aristotelic care însă n-au fost discutate, fie omologate, fie respinse, de
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
Creștinii au avut de îndurat ocări, bătăi, închisoare, moarte, pentru simplul fapt că se numesc creștini, adică unși ai lui Dumnezeu sau ai lui Hristos. Erau urâți numai de către cei care Îl urau pe Hristos. Dintru început stă ca mărturie exemplul Sfântului Apostol Petru, bătut și închis pentru Hristos, dar și pe cel al Sfântului Arhidiacon Ștefan, ucis cu pietre. În timpul împăraților romani, creștinii au fost persecutați pentru că nu au dorit să se lepede de Hristos și să jertfească zeilor. Sub
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
tineri au fost străpunși cu sabia și, în loc să fie puși în pământ și în morminte, au fost aruncați în valurile mării”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a opta, VII, 2-6, în PSB, vol. 13, p. 321) „Întrucât toate aceste exemple, lămuriri și semne minunate au fost așezate pentru noi în dumnezeieștile și Sfintele Scripturi (Evr. 10, 32 - și urm.), însemnează că și fericiții martiri care au suferit la noi n-au stat deloc la îndoială, ci și-au îndreptat cu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și lucrează în sufletele mucenicilor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfânta mare Muceniță Drosida și despre aducerea aminte de moarte, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 500) Martirii - exemplu de statornicie în credință „Din porunca stăpânirii, în toate colțurile pământului mai-marii așezați în fruntea popoarelor îi prigoneau pe credincioșii lui Dumnezeu. Or, iată că tocmai de prin împărăteștile locașuri aveau să iasă la lumină, înaintea oricăror altora, mucenicii cei
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
lui Vladimir Beșleagă, excepții insolite, personaje labirintice în narațiuni labirintice, străbat anevoios un proces de conștiință morală și existențială, pentru a ieși epuizate la limanul eșecului și pentru a accede în zona tragicului modern. Ionicul basarabean are un foarte bun exemplu în Viața și moartea nefericitului Filimon. Romanul Zbor frânt al aceluiași prozator fusese primul în acest stil al psihologiei autoscopice. Vladimir Beșleagă (născut la 25 iulie 1931 în localitatea Mălăiești din Transnistria), unul dintre cei mai importanți scriitori ai Basarabiei
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
and Vallachia, Hertfort, 1856; E. B. Mawer, Proverbele românilor, English Proverbs, Proverbes français, Deutsche Sprichtowörter, London, Bucarest, 1882. Revenind la opinia lui S. Mehedinți, că folcloriștii vor găsi în cartea Terezei Stratilescu informații prețioase, avem, din spațiul englez, un singur exemplu, și anume Helen Beveridge Murgoci, care în studii ale sale despre spiritualitatea populară românească, tipărite în celebra publicație engleză Folklore, a folosit informații din cartea autoarei românce. Peste ani, în cartea amintită, N. Iorga scria că Tereza Stratilescu ,a dat
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
baza unei șpăgi importante, dar și cu ajutorul... și al lui Dumnezeu, o ștergem din țară. Odată ajunși dincolo de graniță, dăm telefon celor careeeeee..., că pot declanșa urmărirea generală... Dar învățăm și alte lucruri, cum ar fi organizarea unei nunți... De exemplu, nunta "domnului" Irinel Columbeanu, cu a "cetățenei" Monica Gabor, devenită Monica Columbeanu, după cum i-a interpelat Primarul la cununia civilă... E cald și etc. În rest, Ștefan Bănică jr. se crăcănează la Pro Tv la fel de ridicol ca și înainte de a
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
câteva formații camerale sosite din partea de vest a continentului european, tineri muzicieni a căror vârstă nu depășește 35 de ani, au probat pentru noi situația unei normalități în ce privește climatul vieții muzicale din Anglia, Germania, Elveția. Cvartetul "Belcea" este compus, spre exemplu, din tineri muzicieni educați la Royal College of Music din Londra. Se află astăzi în top-ul mondial al formațiilor muzicale camerale. Performanțele lor au fost distinse în importante competiții internaționale. Sunt conduși de o româncă timișoreancă, Corina Belcea-Fisher, o
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
aborda tema consacrată a subiectului. Astfel textura poetică ia naștere dintr-o cultură detaliată, insistentă a unui peisaj obiectual, abia întrețesut cu înregistrările dispozițiilor personale, aidoma unor adaosuri obosit-ironice la lumea dată: "să scrii poezii despre obiecte - să începi, de exemplu, cu un scaun, și să povestești despre el, învîrtindu-te/ în jurul lui, așezîndu-te chiar pe el, sau, dimpotrivă,/ dîndu-l cu piciorul deoparte - să spui/ ce poate fi, însemna, cum se explică înăuntru/ grupul acesta de lemn dispus astfel încît să fie
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
de aderarea la Uniunea Europeană, condițiile care trebuie satisfăcute pentru a deveni "europeni", se învârt în jurul faptului că, din diferite puncte de vedere, ne aflăm încă în afara "jocului european", nu ne încadrăm în regulile sale: ne aflăm în ofsaid. Iată un exemplu din domeniul vieții științifice și universitare. în ultimele luni, au apărut în diferite reviste de cultură și în unele ziare o serie de articole privind standardele de promovare universitară; vom menționa, dintre cele mai recente, articolul lui Gh. Ceaușescu din
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
critice privind valoarea rezultatelor altor autori. Distincția margine-centru se atenuează și în cele din urmă dispare. Chiar publicațiile românești la care se referă dl Baumgarten contribuie la acest proces, ne aflăm deci pe aceeași lungime de undă. Putem da multe exemple în care specialiști români care au acceptat regulile jocului global au fost numiți în comitete editoriale ale unor reviste internaționale, în comitete de program ale unor întâlniri științifice internaționale, în comisii de doctorat sau de promovare universitară în diferite țări
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
se adaugă diverse secțiuni auxiliare: alfabetul, scrierea și pronunțarea. Foarte util este și glosarul de la sfârșitul volumului (p. 259-338), cu echivalente în dacoromână, franceză și engleză. Textele sunt concepute pe două coordonate ale existenței aromânești: viața de zi cu zi - exemplu viu de supraviețuire / adaptare istorică - și cea intelectuală, de cucerire, prin cultura proprie, a locului meritat în conștiința / memoria europeană. Aceste două niveluri sunt dezvoltate pe dimensiunea contemporaneității (Cu avionlu, La hotelu, La yeatru / doctoru, Ți-adrămu astâdz, La unâ agenție
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
ce ravagii poate face o "familie" bine organizată și ciracii de rigoare. Performanța înregistrată la Universitatea din Oradea, când actualul rector a preluat, în cel mai curat stil dinastic, scaunul pe care stătuse până la epuizare propriul său tată, e un exemplu gelozit de mulți alții. Parcurgeți numele angajaților din mai fiecare catedră și veți fi uimiți ce sărăcie onomastică bântuie: același nume apare adeseori de două ori, și frecvent chiar de trei ori. Mi s-a vorbit chiar de cazul unei
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
de o frumusețe inegalabilă" transpus în registru SF în povestirea întâlnire cu meduza, creația ce mișcă ființa umană pe dubla axă a ontologicului, fiorul unicatului și teama de anonimat, acestea fiind completate de o recitire a temelor specifice SF, spre exemplu "terraformarea" sublimată în povestirea Dincolo de ploaie, unde furtunile programate au rolul de a "terraforma" spațiul imens nepopulat și acoperit de nisipuri și, totodată, de aducere a coloniilor la un numitor comun. Privirea participativă, interioară este firul după care se compune
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
reținut cîteva reușite în această privință. Dan C. Mihăilescu, în obișnuita retrospectivă culturală a ultimei luni, ne introduce în atmosfera psihologică creată în jurul Bookfestului, o atmosferă pe care o putem caracteriza cel mai bine folosind chiar cuvintele scriitorincului: "Ce alt exemplu mai tulburător de (auto)provocare întru distrugere decît reacția postBookfest a unor editori nemulțumiți că totul a ieșit perfect?" În același număr, Alexander Baumgarten, în articolul "De ce suntem marginali?" nuanțează criticile pe care Gheorghe Ceaușescu le aduce în numărul 25
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
articolele "Lectura ideologizantă. Cazul Eliade", respectiv "Mircea Eliade și dioptriile critice") în legătură cu tendința tot mai vizibilă de a-l reduce pe Eliade la un portret-robot de tip ideologic sau de a-i nega pur și simplu valoarea de cărturar. Iar exemplele spicuite din Idei în dialog nu ar trebui să se oprească aici. Pasionații de studii umaniste ar trebui să o citească de la un cap la altul, așa cum am făcut și noi.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
Ghidul nesimțitului nu este în totalitate o carte comică. Greu de definit ca specie - se situează undeva între proză și (anti)ghid utilitar - cartea lui Radu Paraschivescu este una horror, cel puțin în măsura în care este comică. Citite într-un roman, toate exemplele extrase din decalogul care călăuzește comportamentul social al nesimțitului ar fi mostre de umor de cea mai bună calitate. Paraschivescu simte enorm și vede monstruos, iar naturalețea cu care spune lucrurile pe șleau stârnește hohote de râs. Paradoxal, la această
Viața la bloc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10448_a_11773]