12,343 matches
-
b), analizând argumente de neconstituționalitate similare celor formulate în prezenta cauză. Prin decizia menționată, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, cu motivarea că prevederile legale criticate constituie modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, așa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013. (...) ... ... ... IX. Raportul asupra chestiunii de drept 57. Prin raportul întocmit, judecătorii-raportori au apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute
DECIZIA nr. 82 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253484]
-
dacă se verifică îndeplinirea cumulativă a tuturor condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că acestea se regăsesc doar parțial, sesizarea neîndeplinind toate exigențele procedurale pentru a fi admisibilă. ... 61. Astfel, litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată; cauza care formează obiectul judecății în apel se află în competența legală a unui complet al Curții de Apel
DECIZIA nr. 82 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253484]
-
reglementează procedura camerei preliminare, cadru în care legalitatea actelor de urmărire penală este verificată de un judecător, tocmai pentru a se garanta respectarea dispozițiilor legale de către organele de urmărire penală. Instanța judecătorească apreciază că dispozițiile de lege criticate respectă exigențele constituționale referitoare la calitatea legii, întrunind condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate, nefiind contrare dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. De asemenea, este respectat dreptul la un proces echitabil, cuprins în art. 21 alin. (3) din Constituție, dar
DECIZIA nr. 665 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253617]
-
este neconstituțională. Curtea a observat că, potrivit art. 76 alin. (3) din Constituție, „La cererea Guvernului sau din proprie inițiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgență, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere”. Este o exigență constituțională ca scurtarea termenelor procedurale și accelerarea parcursului legislativ să se realizeze numai în cadrul procedurii de urgență [art. 76 alin. (3)], și nu a celei generale [art. 75]. Or, legea criticată a fost adoptată în cadrul procedurii generale într-
COMUNICAT din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207870]
-
concluzii de admitere a acesteia, subliniind că hotărârile colegiului de conducere a instanței referitoare la modul de compunere a completurilor de judecată contravine art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. Se mai arată că dispozițiile legale criticate nu respectă exigențele de tehnică legislativă, încalcă cerințele de previzibilitate a legii și creează o insecuritate juridică. În susținerea acestor aspecte este invocată jurisprudența Curții Constituționale. ... 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții
DECIZIA nr. 758 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250469]
-
stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise. În consecință, se apreciază că sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (3)-(5) din Constituție, cu referire la statul de drept, obligația de respectare a legilor, principiul legalității, exigențele de calitate a legii și securitatea juridică. ... 8. Se concluzionează în sensul că reglementările criticate, prin nerespectarea normelor de tehnică legislativă, pot determina apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la
DECIZIA nr. 758 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250469]
-
dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține drept normă de referință și art. 21 alin. (3) din Constituție, astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1), și prin prisma exigențelor art. 6 paragraful 1 din Convenția antereferită. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 25 mai 2021, a constatat constituționalitatea
DECIZIA nr. 758 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250469]
-
se încadrează și situația litigioasă analizată, se constată că aceasta are o marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar. ... 18. Nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modul de desemnare a membrilor completurilor să fie realizat direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un
DECIZIA nr. 758 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250469]
-
și în temeiul legii, cu alte cuvinte, prin lege. ... 20. Prin urmare, pentru argumentele de mai sus, nu se poate susține încălcarea dreptului la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanței judecătorești, fiind respectate exigențele art. 21 alin. (3) din Constituție, astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1), și prin prisma exigențelor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 21. Neintervenind elemente noi, de natură să
DECIZIA nr. 758 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250469]
-
poate susține încălcarea dreptului la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanței judecătorești, fiind respectate exigențele art. 21 alin. (3) din Constituție, astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1), și prin prisma exigențelor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 21. Neintervenind elemente noi, de natură să reconsidere jurisprudența Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 22. Totodată, Curtea
DECIZIA nr. 758 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250469]
-
regulă, organul administrativ poate opta pentru una dintre cele două soluții normative, deopotrivă constituționale. Prin urmare, nu se poate susține că sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 24. În final, Curtea reține că reglementarea criticată nu încalcă exigențele principiului statului de drept, întrucât în sine structura și conținutul ei normativ stabilesc o modalitate coerentă de ordonare a puterii publice. Cu alte cuvinte, pe de o parte, exclude arbitrarul, iar, pe de altă parte, reflectă o dimensiune atributivă de
DECIZIA nr. 758 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250469]
-
906 din 8 decembrie 2015). Legătura cu soluționarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din
DECIZIA nr. 703 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250565]
-
prin dispozițiile de lege criticate. Mai mult, în etapele procesuale pe care le parcurge, autorul plângerii formulate, conform prevederilor art. 340 din Codul de procedură penală, poate fi asistat de un avocat ales sau numit din oficiu, în conformitate cu exigențele dreptului fundamental la apărare. ... 21. Cât privește pretinsa încălcare, prin dispozițiile de lege criticate, a prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2), Curtea - prin Decizia nr. 204 din 3 aprilie 2018, citată anterior, paragraful 24 - a reținut că
DECIZIA nr. 703 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250565]
-
actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, în așa fel încât, în situația dispunerii începerii judecății, probele astfel excluse nu mai pot fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei, nu reprezintă altceva decât o reflectare a exigențelor dreptului la un proces echitabil. ... 23. Mai mult, în paragraful 17 al Deciziei nr. 119 din 2 martie 2021, Curtea a reținut că verificarea legalității administrării probelor și a efectuării urmăririi penale și posibilitatea excluderii probelor nelegal administrate ori, după
DECIZIA nr. 703 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250565]
-
unui post de conducere trebuie să fie obiective, cuantificabile și să aibă o justificare semnificativă din punct de vedere juridic pentru a atinge scopul propus, or sintagma criticată nu îndeplinește aceste criterii. ... 22. Din această perspectivă, sintagma criticată nu respectă exigența ingerinței minime, respectiv adoptarea unei reglementări care să îndeplinească scopul urmărit cu aceeași eficiență, fără a afecta drepturile și libertățile fundamentale deja recunoscute. Ori de câte ori sunt în discuție drepturi fundamentale, exigențele constituționale de protecție a acestor drepturi impun
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
Din această perspectivă, sintagma criticată nu respectă exigența ingerinței minime, respectiv adoptarea unei reglementări care să îndeplinească scopul urmărit cu aceeași eficiență, fără a afecta drepturile și libertățile fundamentale deja recunoscute. Ori de câte ori sunt în discuție drepturi fundamentale, exigențele constituționale de protecție a acestor drepturi impun o gradare a intervenției etatice, astfel încât opțiunea legislativă să se îndrepte către măsura cel mai puțin restrictivă de drepturi (a se vedea Decizia nr. 597 din 15 iulie 2020, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
impunând legalitatea atât ca principiu de realizare a justiției, de organizare și funcționare a instanțelor, cât și în ceea ce privește procedura de judecată. ... 6. Se arată că redactarea anterioară a prevederilor art. 615 din Codul de procedură civilă corespundea exigențelor constituționale cu privire la principiul legalității, conferind hotărârii arbitrale putere similară cu cea a hotărârilor judecătorești, doar ca urmare a unei analize efectuate de către instanțele judecătorești. Or, astfel cum susțin autorii excepției, conferind justiției private și hotărârilor pronunțate de
DECIZIA nr. 735 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251101]
-
obligatorie pentru părți și care este supusă executării silite în aceleași condiții ca hotărârea judecătorească. Astfel, este opțiunea legiuitorului să confere caracter de executorialitate unor acte de jurisdicție privată, având deplina competență constituțională de a stabili, în funcție de anumite exigențe legate de buna administrare a justiției, caracter de titlu executoriu și pentru alte înscrisuri decât hotărârea judecătorească. Prin urmare, nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor constituționale invocate. ... 18. În ceea ce privește susținerile referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la
DECIZIA nr. 735 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251101]
-
vedere teritorial să soluționeze acțiunea în contencios administrativ întemeiată pe prevederile art. 51 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, este văduvit de claritatea, precizia și previzibilitatea așteptate de la norma legală pentru ca aceasta să corespundă exigențelor art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât nu reglementează în mod expres și ipoteza legii speciale în care reclamant este beneficiarul persoană juridică de drept public. Or, raporturile juridice nu se pot bucura de stabilitate și securitate dacă fondul activ
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
Codul de procedură penală, Curtea a reținut că, în formularea inițială a textului de lege criticat, incompatibilitatea judecătorului viza judecata în primă instanță, dacă hotărârea a rămas definitivă prin neapelare, sau judecata în apel. Însă, în condițiile în care nerespectarea exigenței de imparțialitate era invocată ca motiv de apel, iar instanța de apel nu admitea apelul sub acest aspect, partea nu mai putea reitera această neregularitate pe calea contestației în anulare. Ulterior, art. 426 din Codul de procedură penală a fost
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 289 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
principiul respectării obligatorii a legii, în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens Decizia nr. 183 din 2 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 22 mai 2014, paragraful 23), Curtea a detaliat exigențele ce trebuie respectate în procesul de legiferare, precizând că cerința privind claritatea legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, cea privind precizia se referă la exactitatea soluției legislative alese și a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii privește scopul
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
de urgență a Guvernului nr. 114/2018, în ceea ce privește art. 41 alin. (1), nu sunt de natură să justifice adoptarea acestui act normativ în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție. Nu a fost respectată exigența constituțională de a motiva urgența reglementării și s-a încălcat regimul constituțional al dreptului de proprietate, prin suspendarea îndelungată a plăților. ... 23. Se mai susține că art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a legiferat
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
urmă suportă o sarcină disproporționată și excesivă în privința dreptului său de a primi sumele cuvenite. Deși legiuitorul delegat invocă un scop legitim al măsurii, acest termen îndelungat pentru plata unei creanțe asupra statului, care este deja exigibilă, nu satisface exigențele unui termen rezonabil, care să asigure deplina valorificare a dreptului, constituind, din această perspectivă, o ingerință disproporționată asupra dreptului și afectând în sens negativ dreptul fundamental la proprietate, astfel cum înțelesul constituțional al verbului „a afecta“ a fost definit în
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
menționate, Curtea constată că orice încălcare a normelor relative la drepturile procesuale, inclusiv în materia probațiunii, poate determina o vătămare a drepturilor părților ori subiecților procesuali principali, dovedirea vătămării de către aceștia, alături de impunerea, prin lege, și a altor exigențe, cum ar fi instituirea unor termene sau condiții procesuale, constituind o condiționare a accesului liber la justiție, justificată prin restrângerea posibilității de exercitare abuzivă a dreptului de a invoca nulitatea relativă, în vederea asigurării ordinii de drept, indispensabilă pentru valorificarea
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]