1,252 matches
-
tendință sau alta. Pe baza celor introduse până acum poate fi enunțată ideea că evoluția politică este rezultatul compatibilității dintre schimbările exogene și caracteristicile entității politice ori, cu alte cuvinte, al compatibilității dintre factorii circumstanțiali și cei structurali. Problema influențelor exogene devine astfel mult mai clară. Factorii circumstanțiali trebuie considerați întâmplători, imposibil de controlat, deși în cazul studiat ei sunt parte a două procese mai largi (expansiunea capitalismului și expansiunea statului) care îi ordonează, și care, de altfel, continuă și astăzi
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
mai largi (expansiunea capitalismului și expansiunea statului) care îi ordonează, și care, de altfel, continuă și astăzi. Aceștia sunt perturbații atunci când provoacă devoluție politică și oportunități atunci când provoacă evoluție politică . Caracterul lor depinde de starea sistemului socioecologic de referință: influențele exogene (de exemplu, schimbări relevante în mediu) sunt receptate ca perturbații sau oportunități în funcție de/relativ la starea sistemului socioecologic de referință. Rezultă că ceea ce trebuie făcut în vederea obiectivului secund este să identificăm care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
în mediu) sunt receptate ca perturbații sau oportunități în funcție de/relativ la starea sistemului socioecologic de referință. Rezultă că ceea ce trebuie făcut în vederea obiectivului secund este să identificăm care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să permită receptarea influențelor exogene ca oportunități și, respectiv, care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să determine receptarea influențelor exogene ca perturbații. Iată de ce lista indicativă care ne interesează este aceea a factorilor structurali, endogeni, care sunt de natură să crească
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
făcut în vederea obiectivului secund este să identificăm care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să permită receptarea influențelor exogene ca oportunități și, respectiv, care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să determine receptarea influențelor exogene ca perturbații. Iată de ce lista indicativă care ne interesează este aceea a factorilor structurali, endogeni, care sunt de natură să crească rezistența și reziliența entității, astfel încât aceasta să poată cel puțin rezista unor niveluri ridicate ale dinamicilor din mediile în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
instituțional și până la disoluția nivelului confederal (anii 1840), iar cea de-a doua, integrării economice și instituționale a obștilor individuale, lipsite de nivelul confederal, în mediile corespondente ale Țărilor Române. Integrarea în stat și integrarea în economia națională sunt influențele exogene al căror impact va fi studiat. În perioada de aproximativ o sută de ani dintre jumătatea secolului al XVIII-lea și începutul regimului comunist, devoluția aranjamentului devălmaș a avut loc printr-un set de adaptări, dintre care cele mai importante
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a fi căutări ale stabilității politice - ingredientul-cheie necesar dezvoltării infrastructurii (tehnologice și instituționale) de exploatare a resurselor naturale, adică a surselor de existență. În raport cu schimbările, obștile erau lipsite de rezistență, ceea ce lăsa doar reziliența ca opțiune de comportament față de influențele exogene. Prin urmare, chiar și influențe exogene minore puteau pune în pericol existența sistemului. Acesta este exact accidentul care pare să fi avut loc în cazul Vrancei, care va fi urmărit în continuare. Există două posibile surse, complementare, ale stabilității sale
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ingredientul-cheie necesar dezvoltării infrastructurii (tehnologice și instituționale) de exploatare a resurselor naturale, adică a surselor de existență. În raport cu schimbările, obștile erau lipsite de rezistență, ceea ce lăsa doar reziliența ca opțiune de comportament față de influențele exogene. Prin urmare, chiar și influențe exogene minore puteau pune în pericol existența sistemului. Acesta este exact accidentul care pare să fi avut loc în cazul Vrancei, care va fi urmărit în continuare. Există două posibile surse, complementare, ale stabilității sale politice. În primul rând, o anumită
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
socială (în principal împrumuturi interne sau între indivizi și obști), rețele diplomatice, inclusiv negocierea birului cu domnia. Cu alte cuvinte, prin comparație cu celelalte obști, aranjamentul din Munții Vrancei avea astfel o rezistență mult superioară: după cum vom vedea, impactul perturbațiilor exogene, spre exemplu, plata taxelor ori procesele costisitoare, putea fi dispersat în interiorul unui sistem mai larg și astfel absorbit. Pot așadar nota ca un prim set de factori structurali ai rezistenței și rezilienței stabilitatea politică și dimensiunile (resursele și rezultatele sale
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
lui H. Stahl, potrivit căreia acesta este procesul care a cauzat ceea ce el numește disoluția aranjamentului - referindu-se însă la dizolvarea nivelului confederativ, agregat. Răspunzând apoi la întrebarea de ce nu a reușit să reziste nivelul confederativ la cele două influențe exogene, analiza va nuanța explicația cauzală avansată de H. Stahl și va extrage concluziile privind rezistența și reziliența aranjamentului. Principala teză susținută de H. Stahl este că disoluția Vrancei a fost cauzată de expansiunea capitalismului prin creșterea stimulentelor în direcția privatizării
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
formarea și centralizarea statelor, respectiv expansiunea capitalismului. Secțiunea a identificat și principalele puncte de inter acțiune între ocurențele particulare ale acestora și aranjament, evidențiind principalele reacții și adaptări. 4.5. Analiză. De ce nu a rezistat nivelul confederal? Cele două cauze exogene - expansiunea piețelor interne și expansiunea statului - se află, indubitabil, la originea devoluției politice a obștilor din Munții Vrancei. Acestea au transformat în mai multe moduri, analizate mai sus, caracteristicile sistemului socioecologic. Ceea ce ne interesează este însă următorul nivel al cauzalității
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Munții Vrancei. Acestea au transformat în mai multe moduri, analizate mai sus, caracteristicile sistemului socioecologic. Ceea ce ne interesează este însă următorul nivel al cauzalității, și anume rezistența și reziliența: din perspectiva nivelului confederativ, ce anume a făcut ca aceste influențe exogene să fie receptate ca perturbații? În al doilea rând, ce anume a făcut ca nivelul confederativ să nu se poată adapta acestor perturbații? Răspunsul la ambele întrebări este că dispariția nivelului confederal este strâns legată de caracteristicile sale centrale: democrația
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
domeniile apărării, diplomației, justiției și poliției, ar fi fost o structură de leadership. Democrației aflate în uz îi lipsea delegarea specializată de responsabilități, astfel încât nu a existat nicio poziție instituțională care să poată acționa proactiv, preventiv și independent față de influențele exogene; nimeni care să crească rezistența, respectiv să mențină reziliența sistemului, nimeni care să crească plăcinta și să transfome jocul colectiv într-unul de sumă pozitivă. Temerea adâncă față de tiranie și dorința de a-și păstra neatins statutul de oameni liberi
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
merită să fie discutată mai aprofundat, aici nu mă voi referi la ea . Întrebarea pe care vreau să o ridic este alta: cum se explică această incapacitate a instituțiilor satului devălmaș de a se opune cu forță celor doi factori exogeni? Ce anume din ele reprezenta veriga slabă? Căci aceste instituții, așa cum argumentează foarte bine Ș. Cerkez, M. Cerkez și H. Terpe în acest volum, includeau cele mai importante reguli care, conform abordării ostromiene, pot asigura gestionarea resurselor naturale ale comunității
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
În cea de-a doua secțiune prezentăm Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (CADI) propus de Ostrom (2005) ce poate fi utilizat pentru înțelegerea și soluționarea problemelor ce apar în gestionarea dilemelor de acțiune colectivă, descriind elementele sale componente: variabilele exogene, arena de acțiune, interacțiunile și criteriile de evaluare. Cuvinte-cheie: acțiune colectivă, dilema prizonierului, cadrul de analiză și dezvoltare instituțională, comportament blatist 1.1. Introducere Să luăm în considerare următoarele exemple: a) Bugetul național - bugetul național al României este stabilit în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Analiză și Dezvoltare Instituțională (Ostrom, 2005) prin care pot fi construite explicații inductive ale comportamentului uman, în cazul apariției problemelor de acțiune colectivă și bunuri comune. Descrierea acestui instrument este realizată astfel: în secțiunea 1.3.1 prezentăm componenta variabilelor exogene ale cadrului, anume condițiile biofizice, atributele comunității și regulile funcționale, la 1.3.2 prezentăm arena de acțiune, alcătuită la rândul ei din situația de acțiune și participanți, la 1.3.3 interacțiunile și rezultatele lor, iar la 1.3
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Basurto, 2009, p. 6). CADI este alcătuit dintr-un spațiu al interacțiunilor sociale specific teoriei jocurilor, denumit arena de acțiune (format din situațiile sociale și din participanții angajați în ele). Asupra arenei de acțiune exercită influență o serie de variabile exogene (condițiile materiale, atributele comunității și un set de reguli funcționale în spațiul dat). Dinamica acestora conduce către anumite tipuri de interacțiune care determină rezultatele. Ele sunt supuse evaluării în conformitate cu un anumit set de criterii de evaluare (Ostrom, 2005, p. 13
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
sociale. Acesta este, de altfel, unul dintre principalele avantaje ale CADI, respectiv capacitatea sa de a oferi explicații nu numai pentru situații instituționale statice, dar și pentru evoluția și dinamica instituțională (Ostrom, Basurto, 2009, p. 1). 1.3.1. Variabilele exogene Variabilele exogene incluse în CADI sunt următoarele: condițiile biofizice/materiale, atributele comunității din care face parte arena socială și regulile care structurează și organizează interacțiunile participanților. a) Condițiile biofizice sunt înțelese ca „resursele și capabilitățile fizice și umane de a
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
este, de altfel, unul dintre principalele avantaje ale CADI, respectiv capacitatea sa de a oferi explicații nu numai pentru situații instituționale statice, dar și pentru evoluția și dinamica instituțională (Ostrom, Basurto, 2009, p. 1). 1.3.1. Variabilele exogene Variabilele exogene incluse în CADI sunt următoarele: condițiile biofizice/materiale, atributele comunității din care face parte arena socială și regulile care structurează și organizează interacțiunile participanților. a) Condițiile biofizice sunt înțelese ca „resursele și capabilitățile fizice și umane de a oferi sau
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
formalizate în cadrul teoriei jocurilor ca jocuri capabile să reprezinte multiple situații simplificate (Ostrom, 2005, p. 6). Arena de acțiune constituie structura jocului, cu mențiunea că, spre deosebire de teoria non cooperativă a jocurilor în varianta clasică, ce nu ține cont de variabile exogene, Ostrom acordă atenție și acestui tip de variabile, ceea ce poate crește capacitatea explicativă a cadrului. Arena de acțiune este constituită din situația de acțiune și participanții care interacționează sistematic. Situația de acțiune. Ostrom afirmă că „situația de acțiune reprezintă spațiul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
în mai multe situații de acțiune, respectiv: Facultatea de Științe Politice, Facultatea de Administrație Publică, Comisia de Etică, Rectoratul etc. În funcție de scopul analizei, se pot identifica și alte situații de acțiune mai particulare, spre exemplu, departamentele și catedrele facultăților. Variabilele exogene care modelează situația de acțiune determină structura sa: nivelul de resurse de care aceasta beneficiază și normele și regulile care prescriu un anumit tipar comportamental în detrimentul altora. Pentru o analiză corectă a comportamentului indivizilor în situații de acțiune în care
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
necesitatea formării unui nou bun public (în cazul problemelor clasice de acțiune colectivă); (3) care sunt costurile și beneficiile pe care indivizii le asociază potențialelor strategii pe care le pot adopta etc. De asemenea, este important felul în care variabilele exogene influențează arena de acțiune, în general, și situația de acțiune, în particular: ce tip de resurse există în spațiul respectiv și care este natura lor? Care sunt normele și regulile funcționale? Există comunicare, încredere și reciprocitate între indivizi? Au internalizat
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
asupra politicilor publice determină două posibilități de evaluare a acestora: ex ante și post factum (Polski și Ostrom, 1999). Metoda ex ante nu presupune ca primă etapă stabilirea unui obiectiv final, ci parcurgerea graduală a elementelor constitutive CADI, identificarea variabilelor exogene, a arenei de acțiune, a participanților, înțelegerea regulilor operaționale, precum și a modului în care acestea constrâng strategiile participanților și estimarea de rezultate în concordanță. Această metodă este folosită mai ales atunci când obiectul studiat este o politică nou-introdusă, ale cărei rezultate
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
pe rezultatul deja existent și parcurgerea ulterioară a elementelor constitutive ale CADI. Să presupunem așadar faptul că evaluăm modalitatea în care s-au creat asociațiile cooperative producătoare de cafea în Camerun sau sistemele de irigații în Nepal. Vom studia variabilele exogene care structurează fiecare dintre arenele de acțiune și care constrâng interacțiunile ce au facilitat, în timp, aceste rezultate. Această metodă este cu precădere utilizată atunci când se dorește evaluarea unei politici deja funcționale ale cărei rezultate există și pot fi studiate
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
aproape insesizabile, dar continue, datorate evoluției naturale în timp a mentalității populare. O numesc convențional evoluție liniară. Pe de altă parte, a fost supusă unei evoluții accelerate, dar în genere discontinuă, datorată suprapunerilor și presiunilor culturale exercitate de diverse tradiții exogene. O numesc convențional evoluție în trepte. Specificul mitologiei române nu rezidă numai în faptul că structuri mitice arhaice, autohtone, au supraviețuit în forme folclorizate în mitologia populară, dar și în modul în care au fost asimilate scenarii și motive mitice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
O numesc convențional evoluție în trepte. Specificul mitologiei române nu rezidă numai în faptul că structuri mitice arhaice, autohtone, au supraviețuit în forme folclorizate în mitologia populară, dar și în modul în care au fost asimilate scenarii și motive mitice exogene. Curba evoluției în trepte a fost astfel mult aplatizată („liniarizată”), în primul rând pentru că au fost asimilate doar anumite motive mitice, care nu intrau în contradicție flagrantă cu coordonatele esențiale și principiile mentalității mitice proprii, și, în al doilea rând
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]