5,246 matches
-
este foarte mare, iar existența unui Institut Național de Statistică presupune că se cunosc informații despre procesele electorale și alte manifestări ale vieții politice -, cît mai ales din pricina analizei superficiale a acestora, orientată mai mult spre prezicerea evenimentelor decît spre explicarea lor. Lucrarea prezintă interes din două puncte de vedere. Pe de o parte, ea constituie o analiză de un tip nou În știința politică românească, putînd fi considerată punctul de plecare al unei noi metode de studiu al fenomenelor politice
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nu este o creație a naturii, ci a societății, iar modul În care acesta este conceput are o influență hotărîtoare asupra sistemului de partide dintr-un stat. Partea a doua a lucrării este importantă din punct de vedere istoric prin explicarea funcționării democrației interbelice dintr-o perspectivă aparte. Studiul sistemului electoral În România interbelică este Încă la Început de drum. În cadrul istoriografiei actuale, accentul cade mai ales pe explicații ce vizează lipsa de cultură politică a corpului electoral, considerînd democrația În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o perspectivă comparatistă mai largă: istoria, geografia, civilizația, cultura, literatura și chiar mentalitățile celor două popoare. Studiul se axează pe domeniul lexicului, și în cadrul acestuia pe împrumuturi, a căror cercetare contrastivă îi oferă autorului elemente sugestive atât pentru descrierea și explicarea unor transformări lingvistice în cele două limbi, cât și pentru înțelegerea „vieții interne a națiunilor” care le vorbesc, a contactelor și, în consecință, a identităților sau diferențelor dintre ele. Textele consacrate literaturii române și interferențelor ei cu cea polonă, publicate
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
lui C. Dobrogeanu- Gherea, culegerea de poezii populare Suspine, care conține texte de cântece lirice și balade din ținuturile Orhei, Bălți și Bender. Tematica lor este aceeași cu a întregului folclor românesc, cum remarcă și G. Coșbuc în prefața volumului: „Explicarea acestui fapt e un lucru așa de mângâietor și însuflețitor în ce privește cestiunea unității de limbă și de sentimente la toți românii”. Deși în alte două cărți - Răsunete din Basarabia (1935) și De la noi din Basarabia (1938) - există și pagini de
MADAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]
-
indiferent cum ar fi fost ele definite. Amândoi au identificat rapid o sociologie a birocrațiilor sindicale, dar nu și una a partidului marxist revoluționar. De fapt, Rosa Luxemburg nici nu depășise metafora directorului de fabrică, cum a făcut Lenin, În explicarea motivelor pentru care ar fi Înțelept ca muncitorul să urmeze instrucțiunile și astfel să contribuie la obținerea unui rezultat superior, ce nu era imediat perceptibil de pe poziția pe care se afla el. Cu toate acestea, apar diferențe În ceea ce privește amploarea pe
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
puțin complet ca și disciplină formală. Regulile pe care le presupune tehne-ul definesc o cunoaștere teoretică ce poate să aibă sau nu aplicații practice. În sfârșit, tehne-ul se caracterizează printr-o precizie impersonală, adesea cantitativă, și printr-o preocupare pentru explicare și verificare, În vreme ce mētis-ul vizează competența personală, „simțul”, și rezultatele practice. Nu Întâmplător, descrierea conceptului de tehne ca sistem ideal sau tipic de cunoaștere se aseamănă cu imaginea pe care și-o face despre sine știința modernă. Cu toate acestea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
filosofică și religioasă. Ideile care îl preocupă acum (expuse în Biblicele sau Notițe istorice, filosofice, religioase și politice asupra Bibliei, 1858, și în Echilibru între antitezi sau Spiritul și materia, 1869) vădesc, în ciuda unor speculații confuze, aceeași înclinare spre o explicare unitară, dialectică a lumii. Esența vieții se reduce la coexistența elementelor perechi - unul activ și altul pasiv -, nu opuse, ca în dialectica hegeliană, ci complementare, elemente care se unesc într-o sinteză, alcătuind o „triadă” ce asigură armonia universului. Din
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
gândirea critică a lui I. se manifestă retoric prin aglomerarea barocă de tensiuni speculare și paradoxuri semantice, într-un proces halucinant de „ardere” și depășire a logicii tradiționale în direcția unei viziuni „hermenoetice”, în care forma cea mai subtilă a „explicării” și „dezvăluirii” este „încifrarea” și „încriptarea”. Dublul sensibil al acestui vertij teoretic este poezia, cu pulverulența semnificațiilor și ambiguitățile sale creatoare. Relația dintre poet și gânditor este abordată de I. printr-un „discurs oblic” - strategie proprie fenomenologiei sacrului -, care presupune
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
depus” (Toulmin 1961, p. 49). Indiferent de opțiune - pentru mecanică antic) sau modern) - corelația strâns) dintre impuls și mișcare se menține valid). Ins) cum ar trebui ea explicat)? Astfel de fapte au r)mas constante; teoriile acceptate că adecvate pentru explicarea lor sunt cele care s-au schimbat în mod radical. Legile sunt ,,fapte de observație”; teoriile sunt ,,procedee speculative introduse în vederea explic)rii lor”. Rezultatele experimentale sunt permanente; teoriile, oricât de solid întemeiate, pot s) nu dureze (Andrade 1957, pp.
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
un sens relației neobservabile dintre lucruri. Se vor referi la conexiunile și cauzele în baza c)rora se d) sens lucrurilor supuse observației. O teorie nu e totuna cu fenomenele observate sau cu asocierile înregistrate, ins) e, în schimb, o explicare a acestora. Formulă accelerației unui corp în c)dere liber) nu explic) cum anume se petrece c)derea. Pentru g)sirea explicației se apeleaz), prin intermediul fizicii clasice, la întregul sistem newtonian - un pachet de concepte inter-relaționate, o manier) de organizare
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
unele teorii f)r) dubiu sistemice vor fi examinate în capitolul care urmeaz). 3 Abord)ri și teorii sistemice Scepticismul cu privire la adecvarea teoriilor reducționiste nu ne indic) ce tip de teorii ale sistemelor pot cel mai bine fi de folos. Explicarea politicii internaționale în termeni non-politici nu înseamn) reducerea ei la politica național). Trebuie f)cut) o atent) distincție între reducția dinspre nivelul sistemic c)tre unitate și explicitarea rezultatelor politice, fie ele de ordin național sau internațional, cu referire la
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
atunci cand exist) oameni de stat raționali, complet informați, si c) explic) sau prezice rezultatele, pe m)sur) ce parametrii se îndep)rteaz) de valorile lor de echilibru. Acestea sunt pretenții extraordinare. Din nefericire, performanța nu se ridic) la nivelul lor. Explicarea motivului pentru care a eșuat efortul lui Kaplan de a construi o teorie sistemic) a politicii internaționale ar putea facilita drumul care duce c)tre încerc)ri mai reușite. Kaplan examineaz) șase sisteme, si anume: sistemul balanței de putere, sistemul
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
firesc din abordarea să în termenii „sistemului de acțiune”. El nu privește diferitele sisteme că pe sisteme având structuri diferite, clasificându-le în schimb ,,de-a lungul unei scale a activit)ții integrative” (1964, p. 21). Acest lucru contribuie la explicarea afirmației sale - de altminteri derutant) - c) ,,teoria - în particular, teoria sistemelor - permite integrarea variabilelor din diferite discipline” (1957 prefață; sublinierea mea). Variabilele din diferite domenii difer), de obicei, în conținut. Chiar dac) în esenț) ele sunt diferite, împrumutul între discipline
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Cu o frecvent) sup)r)toare, lucrurile pe care dorim s) le explic)m - forță predispozițiilor c)tre formarea de alianțe, ușurință cu care sunt ele menținute sau modificate - se amestec) de-a valma cu ceea ce ar putea ajuta la explicarea lor. Putem b)nui c) lucrarea lui Kaplan, fiind printre primele scrieri sistemice despre politica internațional), poart) o anumit) responsabilitate pentru larg r)spândita confuzie. 3. O abordare sistemic) este necesar), doar dac) structura sistemului și unit)țile sale aflate
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Este totuși structura un concept lipsit de continut? În mare m)sur) da, și tocmai de aceea el câștig) în precizie și fort). Structura este, cu sigurant), inutil) în privința detaliilor. Conceptele structurale, deși le lipsește conținutul am)nuntit, contribuie la explicarea unor pattern-uri cuprinz)toare, importante și durabile. Pe deasupra, structurile se pot schimba brusc. O schimbare structural) este o revoluție, fie c) este sau nu produs) în mod violent, mai ales datorit) faptului c) d) naștere la noi aștept)ri
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
faptul c) aștept)rile noastre legate de evoluția posibil) a acestor teritorii difer), în mare m)sur), în funcție de care r)spuns la întrebarea cu privire la structur) se dovedește a fi cel corect. Structurile definite în conformitate cu dou) principii ordonatoare distincte contribuie la explicarea aspectelor importante ale comportamentului social și politic. Acest lucru este demonstrat în diferite moduri, în paginile care urmeaz). Aceast) secțiune a explicat de ce sunt necesare dou) - și numai dou) - tipuri de structur) pentru a acoperi toate categoriile de organizații. ÎI
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în mod pripit c) este, nici s) punem în mod nechibzuit r)spunsul întârziat pe seama ,,divergentei”. În schimb, ar trebui s) examin)m diplomația și politica duse într-un interval de 15 ani, pentru a vedea dac) teoria ajut) la explicarea și la prezicerea în sens larg a acțiunilor și reacțiilor statelor, si pentru a vedea dac) întârzierea este în dezacord cu teoria. Este necesar) o atent) apreciere. Pentru aceasta, relat)rile istoricilor sunt de mai mare folos decât rezumatul cronologic
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
D cu o probabilitate y. * 1 picior = 30, 48 cm (n.tr.). Dovadă este clar prezentat) de Nagel (1961, p. 116n). S-ar putea ad)uga c) explicațiile nu sunt la fel de limpezi și utile. Pentru studierea procedurilor de testare și explicarea importanței lor, vezi Stinchcombe (1968, capitolul 2). Vezi capitolul 6, partea a III-a, pentru l)muriri suplimentare referitoare la chestiunea test)rii. Cel putin, așa credea Alfred North Whitehead (1925, p. 60). * Teoriile lui Hobson și Lenin nu sunt
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
că epoca invaziilor era demult apusă, cronicarii din secolul XII, Cosma de Praga și Gallus Anonymus din Polonia (autori ai celor mai importante surse pentru studierea istoriei Poloniei și Cehiei, din cele mai vechi timpuri până în veacul lor), reactualizau, în explicarea situațiilor conflictuale cu ungurii, clișeul despre cruzimea lor nativă, însă trebuie spus că ambii cronicari se pronunțau totuși în termeni pertinenți despre acest popor. Cosma de Praga regreta, bunăoară, ciocnirea ungaro-cehă din anul 1116 și aducea maghiarilor elogii pentru bogățiile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pe care o am este că ne aflăm Într-o situație de palimpsest - altfel spus, că Încercăm să excavăm În pregătirea noastră intelectuală modernă argumente pentru a susține un termen postmodern. De pildă, Doru Pop vorbea de un „refuz al explicării”. Nu este un refuz. Refuzul stârnește o anumită tensiune, refuzul este un termen tipic modern. Dimpotrivă, În anarhetip este o anumită permisivitate, o proiecție plurală, o geneză multiplă. De aici vine și recursul la ontologie - dar nu la cea heideggeriană
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
adaptat la realitatea unui anumit univers cultural-istoric. Una dintre cele mai germinative abordări ale creației ficționale a omului ca istorie și subiect mi se pare aceea a lui Hans Blumenberg. Iată punctul său de pornire: În tradiția sistemului nostru de explicare a realității, subiectul istoric deține o anumită „poziție”, la care se referă ocuparea sau eliberarea. ș...ț Nu este deloc un accident faptul că actul prin care subiectul istoriei este determinat și legitimat poartă numele unei figuri retorice fundamentale, translatio
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tu sunt reacțiile, răspunsurile indivizilor - mai mult sau mai puțin publice, mai mult sau mai puțin organizate - la presiunile unui sistem totalitar, care Încearcă să impună tuturor un Mare Scenariu. După cum știm, ideologia marxist-comunistă a propus un scenariu unic de explicare a lumii, a realității, a individului, a societății, a tot ce vrei. În fața acestui model unic strivitor, neantizant, fiecare a rezistat și a supraviețuit cum a putut. Întrebarea mea este: Crezi că aceste răspunsuri și reacții urmează niște modele, niște
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de toate aceste aspecte, însă D.-G. propune o perspectivă „totală” asupra literaturii, într-o încercare de a îmbina critica biografică și psihologică cu cea sociologică, deterministă și, abia în ultimul rând, cu cea estetică și stilistică. Accentul cade pe explicarea sociologică, având ca principale obiective relațiile dintre literatură și mediu, idealurile sociale și morale ale artistului. Este o critică de explicație și analiză, vizând cercetarea resorturilor operei. În primele studii se supralicitează aspectul scientist al metodei, prin exces de clasificări
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
În primele studii se supralicitează aspectul scientist al metodei, prin exces de clasificări și prin detașarea ideologiei de cuprinsul operei. Odată cu aspectul social, teoreticianul insistă asupra determinării istorice a operei. A neglijat, însă, tradiția literară, istoria literară, ca element de explicare cauzală a fenomenului literar. Înscrierea operei într-o serie istorico-literară, înainte de a fi plasată în context social, nu se regăsește printre preocupările lui principale. El este conștient că metoda pe care o promovează se află la începuturile ei, că dificultățile
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
asupra operei lui M. Eminescu, I.L. Caragiale și G. Coșbuc. Studiul despre M. Eminescu (Eminescu, 1887) reprezintă cea dintâi încercare de analiză a creației poetului având ca principală țintă desprinderea semnificației sociale a operei: tendințe și idealuri morale și sociale, explicarea psihologică și socială a pesimismului poetului, definirea temperamentului artistic și a temelor caracteristice (critica socială, erotica, poezia naturii, idealizarea trecutului). În dezacord cu Maiorescu, D.-G. vede în poet o natură idealistă, optimistă, pesimismul liricii sale nefiind decât o rezultantă
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]