65,670 matches
-
de grație și în lumină acorporală. De fapt, lumea lui Silviu Oravitzan chiar asta este: un traseu, o deplasare imperceptibilă și continuă de la materie la spirit, de la animația istorică la statica atemporalității. Vehiculul acestui zbor planat prin spațiul nesfîrșit al expresiei artistice este tocmai fasciculul de lumină care pornește din spațiul picturii Occidentale, din acela renascentisto-baroc cu precădere, și se prăbușește, mîntuit de orice convenție calendaristică, în lumina taborică a Răsăritului. Pornește de la peisaj sau de la scena de interior și se
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
cu sensuri precise: persoană fizică). Corespondentele sale, în limbi în care echivalentul lui om nu are valoarea de termen generic (așa cum o are în română, unde se poate referi și la femei: "Dana e un om bun"), sînt preferate de expresiile "corectitudinii politice". În română, e normal să fie folosit doar cînd nu interesează diferența de sex; atunci cînd aceasta apare, odată cu intenția de a desemna fie femei, fie bărbați, conservarea stilului oficial atrage aplicarea unor determinanți care sună greoi și
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]
-
o proiecție fizică direct în cer, fără nici o translație, fără nici o evoluție. Adevărul e, din punctul meu de vedere (și nu numai al meu, desigur), că există diferențe considerabile între poeți în năzuința lor spirituală și în capacitatea lor de expresie, în funcție de înălțimea până la care pot urca pe scara spre cer, în funcție de accesul spre mister, în funcție de sugestia și deschiderile metaforei revelatorii. Pe unii poeți nici nu-i tentează această experiență spirituală a drumului vertical spre transcendență. Aceste diferențe justifică inițiativa antologiilor
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
pură străbate și poezia philippidiană de la primul pînă la ultimul vers. Este cîștigul, dar și defectul major al stihurilor sale, în măsura în care "intelectualizarea" este socotită cînd "noblețe", cînd "balast". Dar meritul poeziei - atît de "așezată" - în care Ș. Cioculescu descifrează numai "expresii cuvenite", este și acela că ea se mișcă, de fapt, pe terenul minat al celor mai diverse influențe. Explozii din muniția teoretică a lui Valéry: "Un poem trebuie să fie o sărbătoare a intelectului" se aud pe fondul unor îngînări
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
și meritau, nu s-a inflamat mai nimeni. Cînd Nunta însîngerată a lui Bocsárdi László de la Sf. Gheorghe nu a fost nominalizată la vreo categorie, la fel. Acum nu mai este valoarea importantă, ci etnia. Se vorbește de teatrul de expresie maghiară, și nu de teatru bun ori prost, mediocru sau valoros. Ce înseamnă corectitudine politică în artă? Tompa Gabor sau Bogdan Zsolt au luat premii de-a lungul timpului pentru că sînt unguri sau pentru că sînt buni? Presa maghiară, prin reprezentanți
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
s-a făcut poliție politică și după 1989", este de părere aceasta. întâmplarea a stârnit stupefacția angajaților CNSAS, care cred că acest document a fost "scăpat" din neglijență. Virgil Măgureanu, șeful de atunci al SRI, consideră că acest raport este expresia unui exces de zel al unor angajați preluați de SRI din fosta Securitate: "Cazul este incompatibil cu noua instituție și probabil că nu este vorba decât de niște oameni depășiți de realitate. Este un caz regretabil, dar câte greșeli nu
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
odată săvârșite nu se mai pot întoarce, dar se pot perpetuu plăti, scrie dl. Alexandru Vlad. Dl. Ion Vianu, despre A unsprezecea poruncă, despre minciună, textul sacru omițând în mod semnificativ minciuna qua minciună. Oare de ce? Ea poate fi o expresie a slăbiciunii, omul poate minți din rușine, din teama de pedeapsă. Faptul că minciuna a căpătat, în limbile moderne, accepțiunea de manipulare a adevărului într-un sens pervers. Nu trebuie să minți, spunea și Kant, care condamnă în mod absolut
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
un pic frică de chestia asta, fiindcă sunt superstițios. Dacă ți se întâmplă lucruri atât de bune, atunci autobuzul care te calcă nu e prea departe... Care e relația cu traducătoarele - Ioana Avădani, Ioana Ieronim și Carmen Firan? Credeți în expresia "traduttore traditore"? În acest caz, chinul și durerea traducătorilor sunt mai mari, pentru că eu cunosc româna destul ca să înțeleg ce scriu ele, dar am avut noroc. Știu că Ioana Avădani scrie bine și traduce grozav și mulți oameni mi-au
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
populare, independent de valorificarea cultă. Expresivitatea sa se bazează pe tautologie glumeață ("dacă nu dorm, înseamnă că-s treaz"; "și eu, cînd am să fiu ca dînșii, eu tot ca dînșii am să fiu"), dar și pe eufemism, atenuare, diminutiv, expresie indirectă: "Mă însor acum oleacă, da' oleacă las pe mâne..."
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
termenul de mai sus. Sintagma se voia devastatoare: un index ridicat amenințător contra inșilor care ies din rând, refuzând masificarea și riscând pe cont propriu. Tipică mentalitate colectivistă, veți spune, și chiar așa este. N-am idee ce-a însemnat expresia la origine, pentru că n-am citit cartea care a consacrat-o, dar știu sub ce formă a fost preluată în presa culturală: ca o etichetă aplicată oricui are îndrăzneala să ironizeze poncifele corectitudinii politice. Scenariul e comic, de n-ar
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
sută la sută. Se aud și se citesc ei între ei, publică în reviste cu tiraj confidențial, găsind scuza lipsei de ecou în blocada instituită, nu-i așa, de "boierii minții". Îmi aduc aminte că atunci când am auzit prima oară expresia, am găsit-o de-a dreptul simpatică. Îmi închipuiam că se referă la axa culturală românească pornită o dată cu marii maeștri ai secolului al nouăsprezecelea și continuă până la generația lui Alexandru Paleologu, Neagu Djuvara sau Bălăceanu-Stolnici. Ignoram atunci că una din
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
și cum să spun, Doamne, că ele-am fi noi,/ cînd eu simt viața mereu înainte/ și pururi cuvintele mai înapoi?!" (Printre cuvinte). Astfel că poezia n-ar fi decît o eroică ariergardă existențială. Paseist prin fidelitatea sa față de instrumentul expresiei tradiționale ("Uneori îmi pare că arta există anume pentru ca trecutul să se poată exprima"), poetul adoptă, în relația sa cu stihia imprevizibilului, un stoicism elegant: "Fii tare sub loviturile vieții: e calea cea mai comodă...". Ceea ce nu e decît o
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
ale formelor, trădează o anumită cochetărie a privirii și un instinct al seducției care intră mai curînd în tiparele feminității. Însă și într-o variantă și în alta, Flora și Constantin Răducan argumentează, împreună, un adevăr fundamental: anume acela că expresia artistică nu este nicidecum simplul reflex al unui narcisism exuberant, ci un comentariu riguros asupra unității profunde a lumii și asupra coerenței simbolice a acesteia. Cunoaștere și comunicare Dacă istoria literară poate recunoaște exact apartenența unui scriitor în funcție de limba în
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
4/2003, p.42-45). Compozitorul ca inovator Wagner și-a propus, a teoretizat, a militat pentru "opera de artă a viitorului". Ambițiile sale au vizat un nou mod de a concepe nu doar lucrarea muzicală, ci un gen sincretic, o expresie artistică supremă. Inovațiile sale în structură, în dramaturgie, în montarea scenică, în armonia tonală a romantismului cu bătaie directă spre atonalism, au decurs din acele ambiții. Ca tipologie componistică, Wagner se înscrie pe linia beethoveniană, este ultimul mare "super-erou" al
O sută de ani între o Tetralogie și o Heptalogie by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12860_a_14185]
-
să introducă, uneori, propriile deprinderi lingvistice: lucruri care, desigur, nu schimbă sensul, dar nici nu permit prea multe generalizări asupra limbajului; e ceea ce deosebește astfel de texte de transcrierile profesioniste, în care accentul cade tocmai pe fidelitatea înregistrării formei, a expresiei. Acestea fiind zise - cu toate precauțiile de rigoare -, putem afirma că stenogramele parlamentare nu sînt deloc neinteresante pentru lingvist. Desigur, ele conțin o mare cantitate de texte previzibile și repetitive: limbaj juridic, administrativ, formule fixe, secvențe automatizate (" Cine este pentru
Parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12908_a_14233]
-
publică se află în mâna Guvernului și te sancționează de nu te vezi" (Senat, 28.08. 2003). Pasajul de mai jos cuprinde mai mulți indici siguri de autenticitate orală: conectori populari, demonstrativul ăștia, înlocuirea dativului prin construcția prepozițională cu la, expresii familiare: "Păi, doamnă președinte, oamenii ăștia amărâți, în două bâte, sau cu căruciorul, la ăștia numai de transportul pe CFR nu le arde! Aștia nu se duc toată ziua, bună ziua, bat de-a latul țara numai și numai ca să folosească
Parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12908_a_14233]
-
acela al contemporaneității. Evocarea lui Mihai Sorin Rădulescu este un semnal puternic tocmai în acest sens și, în mod sigur, constituie un prim pas important către cunoașterea și recuperarea unui pictor de o valoare neîndoielnică și de o autenticitate a expresiei care nu mai pot fi multă vreme ignorate. Pavel Șușară eea ce l-a caracterizat în primul rând pe Aurel Vasilescu (1906 - 1986) a fost modestia. O trăsătură de caracter care se oglindește și în tablourile sale. In ele, ceea ce
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
de nemți. Probabil la fel ca Germania sau Canada. Privind la televizor, poți să-ți faci o ideie despre viața socială, culturală și politica a unui popor, mai ales dacă înțelegi limba. Și eu o înțeleg, chiar dacă mă surprinde cu expresii și cuvinte împrumutate din alte limbi, printre care cele pe care le folosesc frecvent prin Nord America. Cum au ajuns în România ? În plus, mă surprinde limbajul vulgar care este la modă : « Mă, ba, tu...» sunt cuvinte folosite cotidian. Oamenii
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
care punea accentul exclusiv pe îndemînare și pe rigoare, el a reușit să depășească orizontul practic al capacității de a face și să ridice îndemînarea pînă la cotele înalte ale ideologiei. Pentru că în tot ceea ce a făcut Mattis-Teutsch, indiferent de expresia imediată, se resimte indubitabil amestecul subtil de nonșalanță tehnică, de manualitate, și de capacitate de abstractizare, de control strict al materiei din teritoriul înalt al ideii. Ca și Br�ncuși, încă o dată, el este un creator de axiome, un adversar
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
Gheorghe Grigurcu Luca Pițu e prin excelență un om al jocului. Cum puțini autori români, d-sa își asumă jocul nu intermitent și nu prin dozări "precaute", ci ca o manieră permanentă a expresiei și, prin mijlocirea acesteia, a unei posturi a spiritului creator. Căci jocul nu este, de la anume nivel considerat, un "divertisment", un "fleac", ci o activitate ce reflectă libertatea conștiinței, ireductibilă, la care jucătorul nu ar putea fi constrîns fără ca ea
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
nu se reformează. Însă aceasta este altă discuție. Dar ce se întâmplă în România? Care este situația la noi? Anul trecut observam tot în paginile acestei reviste fenomenul artistic pe care l-am numit amatorismul experimentalist. El nu era decât expresia unei ignoranțe asumate sau a unei persistențe sclerotice în smârcurile unei mentalități ce venea din ethosul anilor ’60. Dar nu numai atât. Amatorismul experimentalist era și semnul unei dorințe de ceva proaspăt, nefosilizat. De pe aceste poziții, cred că el a
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
și Paștele ocupă un loc privilegiat și dezvoltă un ceremonial cu totul ieșit din comun. În mod reflex, în preajma lor se mobilizează o amplă recuzită etno-simbolică și tot ceea ce este considerat tipic din punctul de vedere al mesajului și al expresiei îmbracă instantaneu haină festivă și primește o înaltă acreditare culturală. Cum în această perioadă, printr-un miracol al astronomiei, întreaga suflare creștinească, indiferent de confesiune, a sărbătorit simultan nu mai puțin miraculoasa Înviere a Mîntuitorului, și interesul organizatorilor noștri de
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
În afara unei specializări stricte și a unui program spiritual sever, așa cum era altădată producția de icoane, ceea ce se expune acum intră mai curînd într-o categorie de subproducție artizanală și în condiția estetică a surogatului de tipul artă naivă de expresie populară. Cu precădere icoanele pe sticlă, în cea mai mare parte absolut irelevante din punct de vedere artistic, imposibil de localizat stilistic altfel decît prin mimetismul greoi față de precedentele istorice (Nicula, Gherla, Făgăraș, Brașov) chiar mizează explicit pe o ingenuitate
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
Rodica Zafiu Terminologia petrecerii constituie în română un câmp lexical extrem de bine dezvoltat. E drept că zona centrală a sinonimiei și a înnoirii permanente se află în registrul colocvial-argotic, dar multe cuvinte și expresii pătrund din aceasta în uzul curent. Sînt, mai întîi, substantivele care desemnează fenomenul însuși, în globalitatea sa: petrecere, chef, bairam, paranghelie, chiolhan, chiloman, zaiafet, banchet, ceai, soir, party, chermesă, partuză, iureș, chindie, băută, beție etc. Există apoi verbele - a petrece
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
lîngă valorile propriei sale culturi și pe cele ale culturii vecinului va avea numai de cîștigat. Din interferența diverselor moșteniri culturale, prin comunicarea plurilingvă, vor apărea noi identități personale, comunitar-civice, regionale. Transculturalitatea și identitatea multiplă anulează dihotomia local-universal și devine expresia globalismului la nivel cultural și educațional. Este un ideal corect din punct de vedere politic, perfect rațional, dar destul de greu de atins în practică. (Prea) Mulți dintre contemporanii noștri tratează cu un dispreț nedisimulat chiar cultura română pentru a putea
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]