966 matches
-
e însoțită de evocări ale luminii. După cum spune Cassian în Convorbirea duhovnicească X, cântarea de psalmi din inimă sau metoda rugăciunii neîncetate pe care o învață, pot crea o predispoziție la monah pentru primirea unui har dumnezeiesc sau a rugăciunii extatice, dar nu o pot garanta. Rugăciunea de foc este însoțită în scrierile lui Cassian de lacrimi. Lacrimile pot avea două motive importante: întristarea pentru păcat și cel de-al doilea este legat de experiențele extatice și care se găsesc menționate
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
har dumnezeiesc sau a rugăciunii extatice, dar nu o pot garanta. Rugăciunea de foc este însoțită în scrierile lui Cassian de lacrimi. Lacrimile pot avea două motive importante: întristarea pentru păcat și cel de-al doilea este legat de experiențele extatice și care se găsesc menționate în Convorbirea duhovnicească IX,27 și în Convorbirea duhovnicească XX,7. De asemenea, apar menționate alte două motive pentru care monahul poate vărsa lacrimi în timpul rugăciunii extatice: frica de iad dar și aducerea aminte de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cel de-al doilea este legat de experiențele extatice și care se găsesc menționate în Convorbirea duhovnicească IX,27 și în Convorbirea duhovnicească XX,7. De asemenea, apar menționate alte două motive pentru care monahul poate vărsa lacrimi în timpul rugăciunii extatice: frica de iad dar și aducerea aminte de judecata lui Dumnezeu. Rugăciunea este pătrunderea lui Dumnezeu de către minte. 8. Antropologia Sfântului Ioan Cassian. La Sfântul Ioan Cassian antropologia este privită sub aspectul desăvârșirii monahale. Trupului nu-i acordă o prea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în lăuntrul său), căutare care nu mai poate fi dirijată de nici o eventuală cenzură (spre cauzele scontate/manipulate de aceasta). Prin urmare, spectatorul intră în poveste și o trăiește odată cu protagonistul, pendulând pirandellian între agonia suferinței existențiale (expresivizată cu grație extatică de regizor) și extazul revelației salvatoare (expresivizat de regizor cu lirism detașat, deloc patetic). Ca orice cineast al neliniștii morale, Alexa Visarion își duce spectatorul spre abisurile conștiinței, fiindcă de acolo își lansează mesajul antieroicii săi eroi. În fine, cei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Lopahin sunt pilonii acestor două lumi, păcătuind una prin inconștiență, celălalt prin exces de luciditate, iar spectacolul lui Alexa Visarion chiar e, în cea mai mare măsură, un duet al lor, al unei Gabriela Baciu fragile, cu o privire ușor extatică, ca sub un drog al nefericirii, și al unui Sorin Leoveanu sigur pe el, nefăcând paradă de forță, fără nimic din parvenitul versiunilor cehoviene tipice. Spectacolul lui Alexa Visarion e unul nu realist, ci al semnelor teatrale puternic marcate: construcția
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Giocondei. Nu-i voie de fotografiat, dar blițurile spintecă scurt de sub mîneci, de sub chimonouri, burnuzuri, foiala continentelor e înmărmuritoare, nu se-aude-o vorbă, doar respirația... Te afli într-un cîmp electric. Nu-ți dai seama ce se-ntîmplă. Contemplare? Fie ea și extatică? Nu. E un halucinant fetiș. 28 decembrie Pe un perete al atelierului peretele cu "relicve" -, o fotografie cu Piața Unirii la începutul secolului. Și încă una, cu strada Grigore Ghica V.V. din Dorohoi, părînd a fi dintr-un orășel francez
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tălpile. 5 mai L-am zărit de Înviere, la "40 de Sfinți", în mulțimea care blocase strada. Fusese, o viață, salariat al județenei de partid. Ostaș vechi, hîrșit în urdorile ideologice. Lumînarea de sub bărbie îi lumina dur fața, imprimîndu-i nu știu ce extatică atenție. Credea, oare, în ceea ce făcea acum? Crezuse, oare, în ceea ce făcuse dincolo, o viață? L-am pierdut în mulțime. Ceaușescu. Imediat după 1989, a-i pronunța, a-i scrie numele mi se părea o formă de blasfemie la propria
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unei nopți de vară! de data asta cu un fost demnitar asezonat, rămas același jovial corpolent, nas adulmecător, ochi de păsăroi la pîndă. Și cu... și cu... un pictor, "maestrul", apelativ producînd, de fiecare dată, celor doi moderatori aferenta humectare extatică. Subiectul? Dărîmarea statuilor. E bine, adică, de dărîmat statuile? Chiar dacă întruchipează personaje istorice, mde, odioase? E de prisos să ne îndoim că telegenicii moderatori nu obțin de la invitații din noaptea asta de vis ce vor. Întrebările lor (retorice) își găsesc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mistria n-a mai trecut de multe vieți de om și escaladînd desele "podețe" tot nu dai de măreția promisă. Iată însă, în sfîrșit, momentul: Piața San Marco. Da, cînd ai pătruns în această agoră a agorelor pămîntului, poți îngîna extatic: Veneția! Aici e, într-adevăr, Veneția unică. Hipnotizat, cauți un loc unde miile de porumbei n-au năpădit încă, unde încălțații de descălțații continentelor nu se află pe moment, și te întinzi, pur și simplu, pe dalele multicentenare. De aici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vineri seara. Cu o îndîrjire egală voluntarismului său zgomotos și vizibil, atît de bine cunoscut în urbea în care juca un rol. Nu unul oarecare. Așezarea în fotoliu era, și ea, un mic spectacol demonstrativ. Menit să atragă atenția. Rictusul extatic din timpul audiției augmenta impresia. Știam însă că totul nu va ține mult. Jucîndu-mă cîndva parșiv după ce-i ascultasem mărturisirea că el însuși cîntase într-o filarmonică, chiar dacă una cu totul provincială jucîndu-mă deci histrionic, îl rugasem să fredoneze ceva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
În ce instituție? În ce colectivitate? Afluența acestor bolnavi către mănăstiri corespunde chiar structurii lor psihologice particulare, specifice anumitor stări delirante (mistice) și, tot atât de mult, epilepticilor. Epilepticii, care sunt, cum se știe, religioși, atrași de fastuozitatea slujbei și de ambianța extatică, nu puteau fi departe de biserică și de mănăstire. Este lesne de înțeles că, atât prin condițiile istorico-sociale, cât și prin condițiile particulare psihiatriei, mănăstirile au putut constitui unicul loc de refugiu pentru alienați. În paginile următoare, vom contura, în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în gîndirea ortodoxă. Vorbind despre tipologia spirituală a ramurilor creștine, fiecare cu geniul, dar și cu limitările ei, André Scrima menționează neîncrederea în istorie a ortodoxiei, teama ei că ar putea fi distrasă dacă acordă atenție creatoare istoriei de la contemplarea extatică a Originii, spre care conduc mistica și liturgica Răsăritului. Dar această orientare polară riscă să rămînă doar o moștenire neexploatată și, pînă la urmă, iluzorie, dacă ea nu se proiectează, formativ, pe o istorie asumată ca făcînd parte, și ea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fidelitatea inteligentă față de propria tradiție. Dacă interpretările lui André Scrima au prospețimea originarului, este pentru că ele urmăresc mereu adîncirea în Origine. Ceea ce îl captivase în tradiția creștină răsăriteană fusese tocmai dinamismul ei participativ la viața intra divină, fusese luciditatea ei extatică, apofatismul ei, pe care aspectele catafatice nu făceau decît să-l intensifice, fuseseră eficacitatea și rafinamentul cu care ea îl insera pe om în elanul Duhului. Cînd schițează, de pildă, suita tematică a celor șapte Concilii ecumenice, părintele Scrima o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pentru a face mai ușor de înghițit pilula ideologica”. Adrian Păunescu a fost folosit pe post de „îmblânzitor” al totalitarismului ceaușist, a acționat ca „anestezist național” în vederea „lobotomizării comuniste a populației”, a fost „manipulatorul magic” care a creat o atmosferă extatică, „menită a înalța ideologic sufletele adepților, modelându-le mințile și afectele”. Operația care a generat întregul complex de infiltrări propagandistice în artă, literatură, educație etc. este cea de elaborare a documentelor oficiale: rapoarte la congrese, expuneri, cuvântări. Textele oficiale, citite
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
rădăcinilor sale „arhetipale”. Pentru unii autorii este vorba despre o formă de religie arhaică, premodernă (M. Murray, 1921, apud M. Eliade, 1997), pentru alții de vechi rituri de fertilitate (M. Eliade, 1992, 1997), iar pentru alții este vorba despre călătoria extatică, poate de tip șamanic, a celor vii către tărâmul morților (C. Ginzburg, 1996). Cercetările consacrate „vânătorii de vrăjitoare”, adică generalizării pe scară largă a acuzațiilor de vrăjitorie, au arătat că Între secolele al XV-lea și al XVII-lea, În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Crotona”, „The British Order of Druids” sau grupurile legate de „Heateism” (odinismul, heaternismul, hrafnarismul) apar ca asociații de vrăjitori care practică rituri specifice: sistem de inițiere și progresie În stăpânirea tehnicilor magice, retragere În natură, consum de substanțe halucinogene, dansuri extatice, manipularea de obiecte magice etc. După R. Hutton (1999, p. 72), aceste asociații au caracter vrăjitoresc, deoarece ...scopul ritului nu este să onoreze sau să implore divinitatea, ci să coboare forțele divine În corpul omenesc. Aceasta este o parte importantă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu piciorul (G. Kligman, 2000, pp. 98-100). Acest ritual de vindecare este construit prin asamblarea unor gesturi de magie comună (prepararea unor poțiuni magice, purificarea prin apă, plasarea actelor În cadrul unui cerc magic) și a unei secvențe de tip „călătorie extatică”, adică de trecere, prin transă, din această lume În lumea „de dincolo”. Actorul acestei treceri este un agent magic specializat (călușarul care cade „doborât” și Înfruntă riscul de a nu se mai trezi), asistat de oficiantul ritual principal, vătaful, cel
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
magice; c) revenirea după călătoria inițiatică este prezentată ca o reînviere, o nouă naștere; d) cosmologia verticală: traseele călătoriei șamanice sunt orientate În sus, către lumea celestă a spiritelor; e) existența unor tehnici specifice: forme de privațiune, substanțe halucinogene, dansuri extatice; f) stăpânirea unor puteri ieșite din comun, de obicei, capacitatea de a zbura sau de a se transforma În diverse animale. Într-un studiu comparativ care a vizat 47 de culturi diferite, M.J. Winkelman (1990) identifică următoarele note constante: Vindecătorii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
bolnav și silește cauza bolii să plece. Sau scoate răul, Îl aduce În mijlocul Încăperii și, fără să Își Întrerupă blestemele, Îl alungă, Îl scuipă din gură, Îl lovește cu piciorul, Îl alungă cu mâna, suflând peste el. Aici Începe călătoria extatică a șamanului, care trebuie să Însoțească În cer sufletul animalului sacrificat. Afară, lângă iurtă, sunt Înfipți trei copaci fără crengi: cel din mijloc este un mesteacăn, În care se pune un alcion mort. La răsărit de mesteacăn se așază un
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu o frânghie subțire, din păr de cal. Șamanul Începe să facă mișcări care imită zborul păsărilor. Încetul cu Încetul se Înalță la cer. Drumul are nouă opriri, de fiecare dată șamanul făcând ofrande spiritului local. La Întoarcerea din călătoria extatică, șamanul cere să fie purificat cu foc (cărbuni aprinși) pe o parte a trupului (M. Eliade, 1997, p. 220). O trăsătură specifică a șamanismului o reprezintă riscul și suferința. Viața șamanului este una marcată, În primul rând, de o criză
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este acceptată public, el trebuie să se supună unei inițieri Îndelungate și dificile, bazată pe diverse probe: Oricare ar fi metoda de alegere, un șaman nu este recunoscut ca atare decât după ce a primit o dublă instruire: prima de ordin extatic și a doua de ordin tradițional (tehnici șamanice, nume și funcții ale diferitelor spirite, mitologie și genealogie a tribului, un limbaj secret). Această dublă sarcină, asumată de spirite și de bătrânii șamani, echivalează cu o inițiere (M. Eliade, 1997, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
preocupați mai mult de „eul” personal și de aportul experiențelor abisale În conturarea identității individuale. De aceea, ei pun accentul pe libertatea indivizilor, pe dreptul lor de a alege orice religie doresc și de a experiemnta oriunde și oricând stările extatice. Resursele neoșamanilor sunt astfel orientate spre Împlinirea personală, și nu spre servirea comunității. Caracteristici generale ale magieitc "Caracteristici generale ale magiei" Parcurgerea diferitelor familii de acte magice ne permite identificarea notelor definitorii prin care acest sistem se individualizează. Caracterul activ
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
radioactivi aflați Într-un container: ea nu trebuie să fie scoasă afară și generalizată. Trebuie să fie lăsată activă și amenințătoare. Când nu poate să scape din granițele fixate, ea este asemenea unui leu fără colți. Communitas este amenințătoare și extatică, dar numai dacă limitează Îndeajuns pentru a putea să ne ducă mai departe (1975, p. 64). În al doilea rând, resursele ei sunt utopice. După Victor Turner, riturile creează, prin instituirea intervalelor de liminalitate și În antiteză cu logica normativă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de evenimente populare festive, Încărcate de ireverență, joc și exces de mâncare, băutură, sex, totul culminând În două sau trei zile de procesiuni stradale masive ale unor indivizi sau grupuri de indivizi mascați, care cântă melodii zgomotoase și care dansează extatic pe această muzică. (A. Cohen, 1993, p. 3) Carnavalul este o perioadă de abundență festivă și de excese. Mâncarea este consumată În mari cantități, se bea foarte mult, iar anumite produse alimentare, precum cozonacii, marchează sărbătoarea. Alături de consumul nelimitat de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau sărăcia și sentimentul neputinței În fața exploatării coloniale din insulele Pacificului de Sud (cargo cult - „cultul Încărcăturilor”). Liderii spirituali ai acestor mișcări (Taio sau Wovoka pentru ghost dance, Tsek sau John Frumm pentru cargo cult) declarau că au trăit experiențe extatice, În urma cărora s-au Întâlnit cu spiritele strămoșilor și au primit revelația sfârșitului lumii, a soluțiilor de salvare a neamului lor și a mijloacelor rituale prin care acest proces poate fi controlat - prin transă În primul caz, prin practici magice
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]