18,011 matches
-
71 Zone economice speciale și orașe deschise de coastă 72 Zone de dezvoltare economică și tehnologică de stat 72 Zone de tehnologii înalte moderne de stat 73 Zone porto-franco 73 Zona Pilot de Comerț Liber din Shanghai 74 6. Comerțul exterior 74 Utilizarea investițiilor străine 75 Corporații transnaționale prezente în China 75 7. Sistemul financiar și bancar 77 Sistemul bancar 77 Bursa de valori 78 Asigurări sociale 78 8. Viața economică 79 Veniturile și consumul populației 79 Asigurări sociale 79 9
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
după un set de norme, este înzestrat cu un set de noime. Într-un anume interval al vieții sale, omul e capabil să dea noimă jurului său, așa cum vaca dă lapte și oaia, blană. Înainte de asta, el capătă noimă din exterior, iar după, pe măsură ce crește în vârstă, pierde noimă. Adevărata bătrânețe înseamnă, înainte de a te lăsa ochii, picioarele sau capul, pierderea noimei. Vine o zi când cele mai simple activități zilnice par grotești, absurde sau perfect inutile - darmite să creezi, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
burtosul locotenent-colonel). Deodată e iarnă și sunt aprinse câteva felinare, curtea școlii e albă și pustie, adie un vânticel înghețat, fulguie, fotbalul se poate juca și în doi din moment ce Cubanezu trage de oriunde, cu latul, cu șiretul, cu șpițul, cu exteriorul, și eu apăr tot, mă tăvălesc prin zăpadă, sar la rădăcina barelor, plutesc sub transversală, boxez, scot de la păianjen, urlu, țip, îmi frec colțurile gurii cu mănușile fleașcă, îmi tot ridic pantalonii care sunt grei de apă și m-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
punct de vedere strict fizic, doar datorită creșterii constante a lobilor mei, frontal și temporal, Însoțită, În contrapartidă, de o umflare considerabilă a girusului cingular. Analizînd retrospectiv, de la efect la cauză, mă simt de deplin justificat să afirm că, dincolo de exteriorul lui banal, craniul meu adăpostește, de asemenea, o elongare laterală excepțională a zonei lui Wernicke, o deformare de regulă asociată cu abilități verbale precoce, deși, aici trebuie să fiu de acord, aceasta este prezentă și În anumite forme rare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
dintre chipurile din mintea mea este cel al mamei, cel durduliu și lacom, sau cel uscățiv, obosit și drăgălaș, și dacă o chema Flo, Deedee sau Gwendolyn. Toate arhivele existau doar În mintea mea. Nu aveam unde să verific În exteriorul meu, nici jurnal cu care să le confrunt, nici vreun vechi prieten de familie. Cum aș fi putut verifica ? Tot ce puteam face era să compar o imagine mentală cu o alta, la fel de suspectă, și În final, toate s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
motor porni cu un uruit. Pășind în stradă din zona de staționare am fost brusc conștient de prezența unui vehicul negru masiv care accelera spre mine venind din umbra pasajului superior unde eu și Vaughan ne acuplaserăm. Cauciucurile lui cu exteriorul alb rulară printre sticlele de bere sparte și pachetele de țigări din rigolă, se urcară pe bordura îngustă și se avântară spre mine. Știind acum că Vaughan nu s-ar fi oprit pentru mine, m-am lipit de zidul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
false făcute de Vaughan împotriva ei la acea răscruce. Mașina mea zăcea lângă autocar în lumina orbitoare a lămpilor cu arc. Avea roțile încă umflate, însă restul caroseriei era de nerecunoscut, lovită parcă din toate direcțiile, din interior și din exterior deopotrivă. Vaughan gonise pe puntea descoperită a podului cu viteză maximă, încercând să se lanseze spre cer. De pe platforma superioară a autocarului fură extrași și ultimii pasageri, însă ochii spectatorilor erau ațintiți nu asupra acestor victime omenești, ci asupra vehiculelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
vină cât mai repede la București. Imaginile prezentând studenți agresați cu bâte de mineri (sau tineri ori intelectuali în vârstă) au făcut înconjurul lumii, diminuând considerabil simpatia câștigată de noi pe plan internațional. Lucrurile din România au devenit evidente în exteriorul țării. Principalii lideri ai studenților au fost bătuți și arestați, refuzându-li-se până și dreptul de a avea opțiuni politice. O întrebare firească este aceea: cu ce au greșit acești tineri? Pentru că s-au opus corupției din politică și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
unei tranziții ce pare a nu avea sfârșit. Sufocat de grava criză economică, incapabil să se adapteze la rigorile regimului concurențial impus de piața liberă, electoratul pare a nu mai băga în seamă dublul limbaj PDSR ist, partidul anunțând în exterior cu totul altceva decât prezintă în țară. În lipsa unei «a treia căi », el va vota așadar acest partid care îi întreține iluziile de stabilitate și siguranță, deși nu are nici o garanție că ele vor deveni realitate. [...] PDSR-ul va triumfa
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
a privatiza toate societățile cu excepția celor de interes strategic pentru România, precum și adaptarea oamenilor la noile cerințe și condiții incluzând și un nou mod de gândire. Fără un management (arta conducerii societăților) performant și tehnologii moderne autohtone dar și din exterior, nu putem obține o creștere economică scontată și un nivel de trai mai bun pentru toți românii. Un membru al PDSR-ului, Adrian Păunescu insistase asupra ideii că poporul român trebuia consultat în 1990 printr-un referendum național dacă dorește
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
românul e răbdător!), dar mai ales de speranțele noastre. Groparul României de mâine trebuie să-și facă spovedania! Evident, că nu și-o va face, evident că totul i se va părea un complot al dușmanilor din interior și din exterior. Mărginit, preferând soluțiilor radicale (singurele viabile!) o joacă de-a reforma și de-a onestitatea, incapabil să conceapă cea mai măruntă soluție salvatoare, încă președintele României a inventat, de curând, o nouă stratagemă, pe cât de penibilă, pe atât de lașă
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pază și protecție din Orient, pentru a-și extinde rețelele de crimă organizată și de jaf în țările prospere. Statele occidentale de aceea se numesc democratice pentru că apără interesele cetățenilor, ale popoarelor, le feresc de amenințările din interior și din exterior. Prin urmare, întărirea Statului de drept în România nu este doar o chestiune de interes național, ci de interes european. Dacă nu o vom face, vom rămâne tot la porțile Orientului.” Dacă lucrurile stau așa, nu ne miră faptul că
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
care să reducă impozitele și să recupereze datoriile către stat ar avea efecte benefice: ar reduce economia subterană și ar stimula investițiile. Democrația economică de care amintea autorul de mai sus se referă la o democrație liberă, fără constrângeri din exterior. Ea presupune o economie solidă, care produce mai mult decât consumă. Nu ne putem permite să devenim o piață de desfacere pentru toate marile puteri ale lumii și să uităm de economia noastră. Balanța comercială este negativă pentru noi după
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
publicități serioase și unui management modern. Vinovată e și conducerea țării care n-a dezvoltat infrastructura, adică o rețea de drumuri pentru un transport civilizat și rapid. Economia în ansamblu cât și turismul are nevoie de ea. Imaginea României în exterior nu a fost de natură nici să-i atragă pe turiști și nici pe investitori. Pentru acest lucru avem pe cine da vina, întrucât se cunosc vinovații. E păcat să se irosească în van acest potențial turistic pe care îl
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
vom înțelege nimic din ceea ce se întâmplă în lume dacă nu avem cultură (inclusiv cultură politică). Nu vom reuși nici să ne cunoaștem suficient pe noi înșine și să ne autoinstruim. De aceea contactul cu lectura sau cu evenimentele din exteriorul nostru trebuie să fie unul permanent. Avem de luptat însă nu numai cu inerția și nepriceperea noastră, ci și cu teama, neprevederea și deznădejdea. Împotriva lor, oamenii pun câteodată credința lor („drumul cel mai scurt către libertate” - Sergiu Celibidache). Cunoașterea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
grotesc și complet nejustificat dispreț, ar fi mai bine să medităm la lecția pe care golanii ne-au oferit-o;” Societățile comuniste se cred perfecte; nu există motive de nemulțumire în ele înseși; de aceea nemulțumiții sunt totdeauna instigați din exterior și totdeauna de rea credință. De aici provine și tendința discursului puterii de a deprecia pe participanții la nemulțumire; dacă, în societățile totalitare, nu există decât motive de satisfacție, atunci se înțelege că cei nemulțumiți trebuie să fie niște marginali
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pe care-l au cărțile în viața ta, dacă sunt o pavăză pe care ți-o pui înainte pentru a ține la distanță lumea din afară, un vis în care te cufunzi ca într-un drog, ori punțile aruncate spre exterior, spre lumea ce te interesează atât de mult, încât vrei s-o multiplici și să-i extinzi dimensiunile prin cărți. Pentru a înțelege asta, Cititorul știe că primul lucru de făcut e inspectarea bucătăriei. Bucătăria e partea din casă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ar fi reușit să se impună, dacă o nesiguranță sistematică asupra identității celui care scrie ar fi împiedicat cititorul să se abandoneze cu încredere - încredere nu atât în ce i se povestește, cât în vocea tăcută care povestește - poate în exteriorul edificiului literaturii nu s-ar fi schimbat nimic... dar, dedesubt, în fundațiile lui, acolo unde se stabilește raportul cititorului cu textul, ceva s-ar fi schimbat pentru totdeauna. Atunci Ermes Marana nu s-ar mai fi simțit abandonat de Ludmila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
că sînt un monstru și am acceptat asta de ani de zile, pentru că au avut grijă să mă convingă... SÎnt un monstru cu totul: pe dinafară și pe dinăuntru. Dar și tu ești la fel, chiar dacă nu arăți asta din exterior. - Își ciocăni cu degetul tîmpla dreaptă - . Monstruozitatea ta e aici, În cap, și nu e ca a mea, care se află În suflet și În măruntaie, rod al mîniei de a fi Îndurat ce-am Îndurat și al Înfățișării mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
naviga din nou și mîndru de capacitatea lui de a Înfrunta lumea și de a-și bate Încă o dată joc de urmăritorii lui. Înainte de plecare, ștersese orice urmă a fugii lui, ascunzînd mai bine ca niciodată, de data asta din exterior, intrarea În peșteră, pricină pentru care, cu cîini sau fără, va fi fost nevoie de zile și chiar de săptămîni Întregi pînă să ajungă la convingerea că nu se afla pe insulă și că-i Înșelase Încă o dată. La vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
deschis. — E din cauza luminii puternice dinăuntru, zice. Actele de violență antigay au crescut cu sută la sută în ultimii cinci ani. Tata ajunge acasă și-și parchează mașina la jumătate de cvartal distanță. Cheile lui zornăie în noul zăvor din exterior în vreme ce mama împietrește în ușa bucătăriei, ținându-mă în spatele ei. Cheile se opresc și tata ciocănește, trei pocnete rapide, apoi două rare. — Ăsta-i ciocănitul lui, zice mama, da’ uită-te totuși pe vizor. Tata intră, aruncând o privire peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
peplurile și osaturile scoase în evidență, astea nu rezistă niciodată mult timp. Tensiunea, presiunea și întinderea satinului și crepului care încearcă să țină firele de sârmă și osatura înăuntru, lupta pânzei cu metalul, această tensiune le va face bucăți. Pe măsură ce exteriorul îmbătrânește, pe măsură ce slăbește stofa, partea care se vede, interiorul începe să împingă și să rupă, croindu-și drum spre exterior. Prințesa Prințesă zice: — O să fie nevoie de cel puțin trei Darvonuri ca să intru-n rochia asta. Întinde mâna și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
încearcă să țină firele de sârmă și osatura înăuntru, lupta pânzei cu metalul, această tensiune le va face bucăți. Pe măsură ce exteriorul îmbătrânește, pe măsură ce slăbește stofa, partea care se vede, interiorul începe să împingă și să rupă, croindu-și drum spre exterior. Prințesa Prințesă zice: — O să fie nevoie de cel puțin trei Darvonuri ca să intru-n rochia asta. Întinde mâna și eu îi dau tabletele. Tatăl ei, zice Brandy, înainte să vândă carnea de vită obișnuia s-o macine împreună cu bucăți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
mai putea folosi la nimic, la absolut nimic. Cînd s-au întîlnit a doua oară, pentru Leonard Bîlbîie inginerul Stoicescu era un ins apropiat chiar, știa extrem de multe despre el și i-ar fi putut da sfaturi, o privire din exterior e mult mai cuprinzătoare și mai obiectivă, felul de a fi al inginerului nu-i displăcuse cu totul și atunci, la cea de-a doua întîlnire a lor, Cezar Stoicescu ar fi putut desluși o undă de simpatie în privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
să se ridice din apa atât cât era nevoie, insă încercând în același timp să mențină echilibrul, pentru a nu pune în pericol ambarcațiunea. Atunci dulgherul începu să se miște cu agilitatea unei maimuțe, atârnat de o funie groasă în exteriorul vasului și „cârpindu-l“ cu ajutorul unui ac uriaș din os, pe care un ucenic de-al lui i-l trecea înapoi, din interior. Un observator străin de cultură acelui popor născut pentru viața pe ocean nu și-ar fi crezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]