3,439 matches
-
completează cu succes celorlalte activități de bază desfășurate În procesul instructiv - educativ de la nivelul Învățământ preprimar. Activități opționale desfășurate În cadrul grădiniței S.A. „Arlechino” Iași sunt: - teatru, artă, dramă, artă muzicală - șah, activități ecologice, arte plastice - cultură, sport. Activitățile educative și extrașcolare sunt acțiunile care reprezintă spațiul aplicat care permite transferul și aplicativitatea cunoștințelor, abilităților, competențelor dobândite În sistemul educațional din grădiniță. Prin formele sale specifice activitățile educative dezvoltă gândirea, stimulează implicarea copiilor În actul decizional, asumarea responsabilităților sociale. Aceste activități pot
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
sistemul educațional din grădiniță. Prin formele sale specifice activitățile educative dezvoltă gândirea, stimulează implicarea copiilor În actul decizional, asumarea responsabilităților sociale. Aceste activități pot fi grupate după cum urmează: - educație pentru sănătate concursuri - educație rutieră vizite - educație ecologică expoziții d). Activități extrașcolare Obiective: Procesul educațional este un act de socializare, de formare și de dezvoltarE a personalității copilului, dus la Îndeplinire de echipa didactică. Aceste finalități se realizează preponderent la nivelul grupei de copii sub Îndrumarea educatoarei ca mentor și ca organizator
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
național, elaborarea curriculumu-lui la decizia grădiniței 5. Elaborarea de strategii și proceduri În vederea realizării unei evaluări obiective, elaborarea instrumente-lor de evaluare specifice care să permită măsurarea și contabilizarea rezultatelor obținute de copii 6. Inițierea unor proiecte eduaționale, școlare și extrașcolare proprii; integrarea unora În programele promovate de MECT ¶ Resurse umane 7. Înscrierea copiilor În grădiniță, după Planul de școlarizare pe nivele de vârstă aprobat 8. Recrutarea și Încadrarea cu personal calificat, facilitarea și sprijinirea evoluției acestuia pentru dezvoltarea personală și
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
a celor ce provin din rândurile minorităților etnice sau rasiale. 5. Monitorizarea și evaluarea muncii În grup Deoarece principalul obiectiv urmărit prin organizarea și desfășurarea activității cooperative este ameliorarea rezultatelor la Învățătură și creșterea participării elevilor la activitățile școlare și extrașcolare, educatorul trebuie să aibă În vedere următoarele repere 2: - aspecte instrucționale (cum au reacținat copiii, care au fost/ sunt principalele dificultăți cu care sau confruntat, a crescut/ nu a crescut motivația pentru Învățare și participare la activitățile școlare/ extrașcolare; - aspecte
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
și extrașcolare, educatorul trebuie să aibă În vedere următoarele repere 2: - aspecte instrucționale (cum au reacținat copiii, care au fost/ sunt principalele dificultăți cu care sau confruntat, a crescut/ nu a crescut motivația pentru Învățare și participare la activitățile școlare/ extrașcolare; - aspecte interacționale (ce tipuri de interacțiuni au loc, dacă s-a produs vreo ameliorare a comunicării, dacă s-a redus numărul conflictelor Între elevi, dacă s-a amplificat emaptia la nivelul grupului și, implicit, intercunoașterea; - relația dintre autonomia elevilor și
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
subiecți consideră că În profesia didactică esențiale sunt următoarele dimensiuni: bună pregătire psiho-pedagogică și de specialitate, competențe de comunicare și socioemoționale (capacitate empatică, reflectarea emoțiilor, abilități de organizare și conducere a grupului de cercetare și inovare a practicii școlare și extrașcolare, dublate de perseverență, corectitudine, Încredere În sine și În ceilalți, Înaltă moralitate și mai ales, dragoste pentru copii; 20% dintre subiecți plasează pe primul loc creativitatea, abilitățile de comunicare și dăruirea pentru profesie. (2 Al doilea indicator a urmărit clarificarea
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
școlare. (4 În legătură cu modalitățile de cunoaștere a profilului grupului școlar s-au formulat păreri foarte diferite: 20% dintre subiecți invocă mai multe metode, dar pentru cunoaștere a copilului (conversația, observarea sistematică, discuțiile cu părinții; 28% dintre subiecți consideră că activitățile extrașcolare (excursii, vizite, concursuri pe diferite teme, Întreceri sportive ar fi cele mai indicate pentru surprinderea relațiilor constituite la nivelul grupului; cei mai mulți (32% inventariază instrumentele care sprijină activitatea cunoașterii elevului (fișa de observație, fișa de caracterizare psihopedagogică, chestionare, teste și doar
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de evaluare pe unități de Învățare, modalități de Înregistrare a rezultatelor școlare, inclusiv pentru elevii cu dificultăți de Învățare și pentru cei cu aptitudini speciale, fișe de consemnare a greșelilor tipice, observații și măsuri; c organizarea clasei (catalogul, planificarea activității extrașcolare, relația școală -familie; d insemnări personale (asupra elevilor cu dificultăți de comportament și de Învățare, dar și a celor cu aptitudini speciale; e glosar cu termenii de evaluare. 3."Caietul Învățătorului" - Elena Simionică, Veronica Anton, Editura Polirom, Iași, 1998, integrează
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
dascălului din ciclul primar, ca modelator de suflete și profesionist, ancorat În cerințele actuale ale educației moderne. - Capitolul I conține documente de evidență (a resurselor umane și materiale ale clasei/ școlii; Capitolul II vizează procesul de Învățământ (activitatea școlară și extrașcolară, relația școală -familie, cunoașterea copilului și a clasei, tratarea diferențiată a elevilor și evaluarea. - Capitolul III sistematizează argumentele din partea introductivă și conține fișa de caracterizare psihopedagogică la sfârșitul clasei a IV-a precum și un minidicționar psihopedagogic. oferă educatorului
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
și pentru transpunerea în fapt a principiului educației prin muncă și pentru muncă. „...cultul muncii și al pasiunii pentru ea a devenit pentru elevii și profesorii Școlii normale o veritabilă călăuză în activitatea lor, pe toate dimensiunile vieții școlare și extrașcolare" afirmă autorii profilului de personalitate creionat profesorului emerit Constantin N. Iancu, întemeietorul școlii. Cultul muncii, despre care vorbesc autorii profilului sus pomenit, era o realitate, un principiu dominant în viața și activitatea Școlii normale, o normă educativă acțională. Și era
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
spre o normalitate aparentă, spitalizarea a fost întreruptă și Christine s-a întors la colegiu. Revăzută la un interval de 15 zile după ieșirea din spital, situația se prezenta astfel: Christine și-a reluat preocupările legate de școală și cele extrașcolare și, de asemenea, relațiile cu ceilalți: ea și-a regăsit bucuria de a trăi. Nu se poate organiza nici o supraveghere terapeutică a Christinei „deoarece aceasta se simte bine”, după cum afirmă ea însăși și părinții săi. Un an mai târziu, în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
elevilor cu rezultate bune și foarte bune; - numărul elevilor cu probleme școlare etc. • personalul didactic - numărul de cadre didactice (pe tipuri de grade didactice, titulari/suplinitori); • resursele materiale: situația spațiilor școlare (săli de clasă, cabinete, laboratoare, ateliere, bibliotecă etc.), spații extrașcolare, spații sanitare, materialul didactic, veniturile financiare etc. 4. Informații calitative - în această categorie pot fi incluse informații referitoare la: • mediul de proveniență al elevilor: familii cu nivel de școlarizare mediu; • gradul de calificare al personalului didactic; • rata de promovabilitate; • rata
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
autoritatea școlară, asimilarea conținuturilor transmise prin școală constituie o obligație pentru elevi, performanțele fiind sistematic evaluate. Aceste conținuturi reprezintă sau ar trebui să reprezinte o sinteză, un extract semnificativ în raport cu obiectivele educației și informațiile utilizate în viața școlii. Conținuturile educației extrașcolare (nonformale) sunt reprezentate de totalitatea activităților cu caracter opțional sau facultativ (rareori obligatorii) promovate de școală, de organizațiile de tineret, de școală în colaborare cu asociațiile culturale, de elevii înșiși. Aceste activități se organizează în școli (cercuri pe discipline, competiții
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
linia trasată de educația școlară. Cum se poate realiza acest lucru? T. Cozma propunea câteva modalități de integrare a celor trei forme de educație. Iată câteva propuneri pe care le avansează, vizând articularea celor trei tipuri de educație: identificarea preocupărilor extrașcolare ale elevilor, prin discuții și chestionare, cu scopul de „a veni în întâmpinarea acestor centre de interes”; organizarea în rândurile profesorilor a unor dezbateri având ca obiect depistarea intereselor de vârf ale elevilor lor; integrarea și interpretarea experiențelor cognitive, culturale
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Educația presupune deci o relație de cooperare între cele trei tipuri de educație „paralele”. O comunicare importantă există deja între învățarea formală și cea nonformală, educatorii fiind formați inițial și prin stagii de perfecționare pentru a încuraja, asista, facilita activitățile extrașcolare ale elevilor. O politică școlară de stimulare a predării interși transdisciplinare ar permite promovarea mai eficientă a acestei „comunicări”, ar oferi cadrul operațional pentru elaborarea unei concepții unitare de integrare și articulare a celor trei tipuri de educație. Pregătirea elevilor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a individului pentru participare și cooperare. Această „teorie a educației pentru societate” sau a „educației sociale”, cum a fost identificată în perioada interbelică pedagogia socială, a devenit, în deceniul patru, o „teorie a asistenței educative a tineretului din perioada postși extrașcolară oferită de stat și societate prin alte instituții de educație decât școala” (Bârsănescu, 1936). Încrederea pedagogilor timpului în posibilitățile formative ale instituției de „asistență socială” a fost astfel exprimată de profesorul Ștefan Bârsănescu (1936), acum mai bine de jumătate de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ca fire și ca tendință, în noi toți”. Școala însă, pentru a fi înțeleasă și „iubită de întreg poporul”, trebuie să găsească forme noi, active de a se impune în conștiința publică. Una dintre acestea este „activitatea culturală școlară și extrașcolară, dar legată de școală”. Iar școala superioară este „focarul din care radiază puterea de azi”, adică Știința, Cultura, Frumosul. Universitatea și Extensiunea Universitară, credea Virgil Bărbat, au rolul „să stabilească contactul teoretic dintre ceea ce trebuie să fie, dintre adevăr și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
fără îndoială, cooperația școlară. Cel care avea să îndrepte școala și educația spre cooperație a fost Spiru Haret (1851-1912), care a încurajat și susținut pe învățătorii ce au înființat bănci populare și a determinat apariția acelei acțiuni sociale numită „activitate extrașcolară”, activitate ce avea să-i poarte numele. Acest „mare democrat”, cum i-a spus D. Pătrășcanu și „părinte al țărănimii” (I. Simionescu) a fost nu numai un mare făuritor de școală nouă, ci și un om de idei și de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să fie decorat un învățător (Rădulescu), pentru activitatea cooperativă desfășurată de el (înființarea unei bănci populare). A fost începutul stimulării activității învățătorilor în această direcție. În cel de al doilea ministeriat (1901-1904), marele înfăptuitor de școală nouă a reglementat „activitate extrașcolară”, pentru ca în 1903 să se emită Legea cooperației, întemeindu-se Casa Centrală a Băncilor Populare Sătești (Galan, 1938, p. III). Conștient de faptul că „chestia țărănească” are nevoie de un tratament special, dată fiind complexitatea ei, Haret a ajuns la
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
înființat la Vălenii de Munte, din inițiativa lui Nicolae Iorga, prima universitate populară, iar Dimitrie Gusti pune în funcție proiectul școlilor superioare țărănești. În 1910, se constituie Asociația Universităților Populare. Prin „școala poporului” se înțelegea, în perioada interbelică, orice „activitate extrașcolară” care era destinată „luminării” celor ce nu puteau să-și asigure o instrucție temeinică prin școala de bază. Mai apoi, „învățământul popular” a început să însemne „întreaga instrucțiune”, ce se dădea, prin diferite forme de instrucție și educație, maselor populare
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Dar prosperitatea a fost de scurtă durată, datoriile contractate de țărani au făcut ca economia domestică să fie mereu amenințată. Datoriile, lipsa de credite, impozitele au dus la criză economică. Soluția intelectualilor vremii a fost, atunci, „ridicarea satelor” prin „activitate extrașcolară”. Încercări ale unor „intelectuali idealiști” de a soluționa delicatele și dificilele probleme s-au dovedit însă a fi fără continuitate și perseverență. Dar „încercările rămân simple încercări”. De ce? „Pentru că, acolo unde plugarul este ignorant, și agricultura este primitivă. Cât timp
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
educațional adecvat pentru a se evita eventualele efecte negative ale unui management defectuos al clasei. R. Iucu consideră că principalele caracteristici ale climatului educațional sunt date de: caracteristicile relațiilor sociale de la nivelul clasei; comportamentele elevilor în diferite situații școlare și extrașcolare; tipul de autoritate exercitată de cadrul didactic; gradul de (ne)încredere existent între profesor și elevi etc. Climatul educațional cunoaște mai multe dimensiuni: a) organizaționale: frustrarea, intimitatea, nepăsarea, atmosfera, accentuarea productivă, distanțarea, considerația, încrederea; b) relaționale: colegialitatea, familiaritatea, neangajarea, susținerea
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
cazul activităților de grup, copilul este desemnat uneori lider, iar alteori sprijină învăătorul la distribuirea materialelor didactice către colegii săi. De asemenea, elevul D.M., va fi inclus în programul activităților ecologice derulat la nivelul clasei, dar și în alte activități extrașcolare în cadrul cărora elevul are inițiative, își manifestă creativitatea și își pune în valoare aptitudile sale. În vederea remedierii problemelor disciplinare apărut în cazul elevului D.M., se impune și consilierea părinților. Scopul programului părinte-copil este acela de a induce modificări în interacțiunile
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
întârziat să apară. Încercarea de a suplini lipsa părinților nu poate fi soldată decât cel mult cu un succes parțial, nevoia de a fi aproape de proprii părinți neputând fi înlocuită în totalitate. Implicarea copilei în numeroase activități școlare școlare și extrașcolare, dar și atenția sporită acordată de consilierul școlar și de învățător au făcut ca eleva să resimtă mai puțin efectele despărțirii periodice de părinți. Trebuie subliniat faptul că, pentru elimina pe deplin posibilitatea revenirii tulburărilor de comportament, se impune reîntregirea
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
va fi așezat în prima bancă pe rândul de la ușă (nu cel de la fereastră, care i-ar distrage atenția), iar colegă de bancă va fi o fetiță care manifestă constant un comportament model atât în clasă, cât și în activitățile extrașcolare. Se vor desfășura cât mai multe activități pe grupe - acest fapt ducând la construirea unor relații pozitive între elevi. Colegii din grupă colaborează, iar B.D.se va simți util și stima de sine va crește. Atunci când se pregătește pentru oră
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]