5,420 matches
-
iar acum, la vârsta de 24 de ani este locotenent în armata israeliană, în zona de frontieră a Fașiei Gaza, purtând uniformă verde oliv a Forțelor de Apărare Israeliene; coordonează transferul de alimente, îmbrăcăminte și materiale medicale din Israel în Fâșia Gaza. Nira Lee este din fire o luptătoare înnăscută. A trebuit să lupte pentru viața ei din momentul în care a venit pe lume la spitalul „Good Samaritan Hospital” din Phoenix. Fiind născută prematur, cu patru săptămâni mai devreme, Nira
DIN ARIZONA ÎN ARMATA ISRAELIANĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365147_a_366476]
-
Lee au fost centrate de timpuriu pe credință, compasiune și dreptate. A revenit din Israel pentru a-și termina studiile la Universitatea din Washington D.C., iar în luna mai, 2010, după graduare, s-a înrolat în armata israeliană. Vorbind despre Fâșia Gaza, Nira Lee spune că este condusă de gruparea teroristă Hamas care dorește să distrugă Israelul și care a aruncat mii de rachete către israelienii civili în ultimii ani. „Forțele de Apărare ale Israelului nu cooperează cu Hamas, de aceea
DIN ARIZONA ÎN ARMATA ISRAELIANĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365147_a_366476]
-
în armata israeliană s-a simțit extrem de singuratică. Incidentele destul de frecvențe din zonă, însă, crează o anumită unitate și solidaritate aparte între soldații israelieni, ne mai spune Nira Lee; adesea, în miez de noapte, se pot auzi rachete trimise din Fâșia Gaza sau câte un autobuz care sare în aer datorită faptului că a fost pusă vreo bombă. Având în vedere că în luna octombrie, anul acesta, serviciul militar al Nira Lee în zona Gaza va lua sfârșit, aceasta își propune
DIN ARIZONA ÎN ARMATA ISRAELIANĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365147_a_366476]
-
trebuie să bați în retragere, cu o ușoară zeflemea. Nu există copil care să nu aibă asupra lui un cuțit sau măcar un cutițas, cât de mic, bineînțeles cu excepția fetelor care au cu totul alte jocuri. Băieții joacă “țările”. Două fâșii de pământ, egale, alipite, sunt în război. Cel care atacă primul își face planul de atac. Stabilește fâșia de pământ pe care și-o dorește. Trebuie să fie cât mai plină de pietre; cuțitul adversarului trebuie să aibă cât mai
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
un cuțit sau măcar un cutițas, cât de mic, bineînțeles cu excepția fetelor care au cu totul alte jocuri. Băieții joacă “țările”. Două fâșii de pământ, egale, alipite, sunt în război. Cel care atacă primul își face planul de atac. Stabilește fâșia de pământ pe care și-o dorește. Trebuie să fie cât mai plină de pietre; cuțitul adversarului trebuie să aibă cât mai puține șanse să se înfigă acolo. Ca s-o obțină, fâșia trebuie să fie relativ mică; altfel, adversarul
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
primul își face planul de atac. Stabilește fâșia de pământ pe care și-o dorește. Trebuie să fie cât mai plină de pietre; cuțitul adversarului trebuie să aibă cât mai puține șanse să se înfigă acolo. Ca s-o obțină, fâșia trebuie să fie relativ mică; altfel, adversarul va prefera să-ți cedeze teritorii mult mai mari dar cu mai puține locuri strategice. Trebuie găsit locul vulnerabil; dacă lama cuțitului nu se înfige, nu obții nimic, fiind rândul adversarului să atace
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
cu grijă de jur împrejur o mantie protectoare tu mi-ai distrus-o încet sărut cu sărut am încercat iarăși zile în șir să repar fisurile tu tot mereu fără să știi ai prefăcut-o-n pulbere în cioburi în fâșii ce mă voi face însă la primul uragan vei reuși atunci să șlefuiești dintr-un mic nor un munte? Referință Bibliografică: O mantie protectoare / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2048, Anul VI, 09 august 2016. Drepturi de
O MANTIE PROTECTOARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365222_a_366551]
-
asta! - Mă bucur, mă bucur mult dar, spuneți-mi dl. Nedelcu; ca să se ajungă aici, numai prin noroaiele astea se putea lua? - Ba cum nu, strada din spate abia a fost amenajată cu pietriș iar cea din față are o fâșie pavată; pe-aici de-abia s-au așezat oamenii pe la casele lor. Bucurându-se că avea cine să-l înțeleagă, dl. Constantin i s-a adresat cu glas jalnic, încercând să redea tot ce era în sufletul lui: - Uitați-vă
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
în derivă: cultura banului. De mici, li se inoculează copiilor, veninul ideii că banul poate cumpăra orice: studii (fără studiu), ... XXIV. ALEGEREA ÎMI APARȚINE, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția nr. 808 din 18 martie 2013. răsărită dintr-o fâșie de stea ca un nemuritor pe jumătate orb mă cațăr pe munții născuți în ficatul lui Prometeu cu durerea lumii am inima pe care s-o împart cu un singur om de tinichea chiar dacă trebuie să aleg între a rugini
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
de fericire și a străluci de durere îmi ascund lacrima în palmele învinețite adăp în zori o viorea adormită de soare timpul împletit în șapte mă transformă în pinguin învăț mersul cu pași mici ... Citește mai mult răsărită dintr-o fâșie de steaca un nemuritor pe jumătate orbmă cațăr pe munțiinăscuți în ficatul lui Prometeucu durerea lumiiam inima pe care s-o împartcu un singur om de tinicheachiar dacă trebuie să alegîntre a rugini de fericireși a străluci de durereîmi ascund
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
pe calea întinsă a eternului privesc în jos și-mi continui drumul purtat în gheare de vultur cu aripi ce lovesc prezentul mă înalț spre un nor întunecat adânc în gândire întorc privirea și din nou mă înalț în urma aripilor fâșii ale trecutului se pierd suferința o ridic odată cu mine în drumul meu spre neant purtat în zbor trecem dincolo de nori este drumul către acolo căutam calea găsim drumul urc pe scara de lemn uscat am întâlnit eternul ce mă va
ANTOLOGIE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364876_a_366205]
-
mai multe guverne, presa externă și organizații internaționale au încercat să ne salveze. Tot mai mult începuse să se discute despre acțiunile grupului nostru și autoritățile române erau supuse la presiuni externe.De la Galați m-au deportat în Moldova, pe fâșia de pe Prut. După alt,,sezon de batoane”, adică bătăi crunte, am fost eliberat. Dar toți se uitau la mine ca la un paria. Chiar și tatăl meu, ziarist, rector la Ștefan Gheorghiu. Simțeam că mă sufoc! Nu mai aveam un
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364964_a_366293]
-
aflu undeva în inima naturii și nu în capitala Germaniei. La tot pasul în acest anotimp poți admira liliacul înflorit, de asemenea atâtea varietăți de pomi ce în acest timp al anului sunt înfloriți, iarbă verde, și pe alocuri mici fâșii de pădure, iar în tot acest tablou multicolor al primăverii sunt vile sau blocuri nu prea înalte. Veverițele cel puțin se simt în largul lor, iar trilurile păsărelelor te încântă, bineînțeles că acest oraș are și acele zone centrale supraaglomerate
ÎN CĂUTAREA UNEI VIEȚI DECENTE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366274_a_367603]
-
bune în Timișoara după proba. Am naufragiat prin oraș, târât de valuri și valuri, făcând poze la tot ce mi s-a părut un altceva.. Nu am făcut nicio poză. Doar am zburat printre blocuri, cu toate pânzele sus, zdrențuite fâșii ale sufletului.... Cânt, până când ajung în larg. Intru în librărie... Aiurit, cuprins de greață mării, tremur și ajung, greoi și amețit, la prima carte. O iau și o deschid îmi revin... Citesc. După puțină vreme, fără nicio ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
bune în Timișoara după proba. Am naufragiat prin oraș, târât de valuri și valuri, făcând poze la tot ce mi s-a părut un altceva.. Nu am făcut nicio poză. Doar am zburat printre blocuri, cu toate pânzele sus, zdrențuite fâșii ale sufletului.... Cânt, până când ajung în larg. Intru în librărie... Aiurit, cuprins de greață mării, tremur și ajung, greoi și amețit, la prima carte. O iau și o deschid îmi revin... Citesc. După puțină vreme, fără nicio ... XI. FEBRUARIE 15
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
înarmați. Nor Alb începu să tragă cu jeturi de raze fierbinți, sfârtecând pulpanele lui Nor Vânăt, lovindu-l în fălcile umflate, spintecându-i burta din care începură să curgă șiroaie de apă. Sufla Nor Vânăt disperat, spulberând în mii de fâșii cămeșoiul lui Nor Alb, dar fulgerele acestuia îl transformară într-o fleandură zdrențuită care plutea în derivă prin cer, precum o pânză de corabie smulsă de uragan. Viteazul Viscorilă se aruncă cu toate trupele lui de Vânturi Lățoase, luptători de
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
Ca prin umbra ta din umbră... Doamne, cât amar și chin e În această toamnă sumbră...! Nu sunt toamne câtă lume Gata-i să mi te sfășie Ca pe-un fir de fum și fum e Inima-mi, ca o fâșie ... Frunză sunt pe-o creangă goală, Luat de vânt adus în calea-ți, Mă strivi-vei cu sfială, Eu cu dor jelindu-ți jalea-ți... Și din ploaia ca de spumă Strop cu strop m-oi descompune, Ia-mă-n
CÂND PLÂNGI TOAMNA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365686_a_367015]
-
pentru brad. Învățasem să fac coșulețe din carton pe care lipeam cu hârtie creponată în culoarea pe care o doream. Uneori, la același coșuleț foloseam mai multe culori. Coșulețele erau cilindrice sau conice. Din hârtie argintie făceam „arici” iar din fâșiile de hârtie creponată făceam ghirlande pe care le așezam, de jur, împrejurul bradului. În brad mai puneam mere dar și nuci colorate cu bronz argintiu sau conuri de brad colorate cu bronz auriu. Crenguța de vâsc-legendă Vâscul sub care se
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
existenței cotidiene. În preajma cetății Bologa, marcată de prezența domnitorului Mircea cel Bătrân și a vechiului castru roman Resculum, năzdrăvăniile copilăriei primesc un sens mai aventuros, mai inventiv, mai simbolic. Crișurile îmbrățișează muntele din ale cărei stânci rupe, uneori cu înverșunare, fâșii însângerate în lupta cu piatra, spre a răzbate victorios spre șes. Ca pradă de război el oferă, generos, bologanilor nisipul cu reziduuri aurifere, prețul pâinii de zi cu zi a celor mai mulți munteni, nevoiași. În acest areal de legendă, un spațiu
MIRCEA GORDAN – FĂRĂ VOIA MEA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366107_a_367436]
-
luat la pas cei șase-șapte kilometri, altfel l-am simțit. La anumite ore, aglomerația e atat de mare, încât nu mi-am putut abține un zâmbet văzând polițiștii în pantaloni scurți pe biciclete. E cunoscut cu numele Las Vegas Strip, "fâșia", încărcat de lumini și zgomot. Aici sunt concentrate cazinouri, magazine, hoteluri și o mulțime de clădiri care mai de care mai spectaculoase. Bulevardul acesta nu face parte din orașul propriu zis, din The City of Las Vegas, altfel o localitate
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
o mulțime de clădiri care mai de care mai spectaculoase. Bulevardul acesta nu face parte din orașul propriu zis, din The City of Las Vegas, altfel o localitate că și altele specifice UȘA, dar cu propria ei identitate. În schimb, "fâșia" aceasta, ocupă spații mari în părțile sale laterale, terminându-se cu niste locuințe mai mici, construite pentru cei care au servicii în Las Vegas Strip. Impresia pe care ți-o lasă de la bun început este aceea că totul a fost
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
Cronici. Articol apărut în revistă Convorbiri Literare. 2. „(...) Singurătatea omului în înfruntarea destinului și singularitatea poetului în încântarea dramei umane.« la un singur pas - de gândul “născut” /dintr-o spaimă -/se deschide abisul/starea de veghe te va purta pe fâșia îngustă/a nonsensului/mereu va exista o fântână/ la jumătatea drumului/tu vei bea însetat/și vei coborî - treaptă cu treaptă -/ spre infernul nedumeririlor... nedumeririlor.... » Uneori se pare ca singurătatea amplifica angoasele. Nimic de zis - sunt utilizate metafore, comparații, interogații
TREI APARIŢII EDITORIALE ÎNTR-UN AN( 2011). VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361673_a_363002]
-
zăcea. -La domnul doctor!- îi răspunse Anca pe un ton dulce, privind la doctorul Florescu. -Păi ce s-a întâmplat cu mine? -Pe mine mă întrebi?- râse Anca. Spune-ne tu! -Credeam că sunt la morga spitalului, șopti el printre fâșiile de tifon care-i împiedicau buzele să pronunțe clar cuvintele... Andra unde este? -A plecat, nu știi? -Tot a plecat? -A plecat, am condus-o acum câteva zile la aeroport! Amândoi tăcură. Marian s-a făcut că n-a auzit
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
independent, cuprins de-a lungul țărmurilor pacifice și munții Sierra Nevada. Nu am să vorbesc de importanța lui economică sau strategică, doar să amintesc că reprezintă un adevărat „sanctuar oceanic”, întins pe sute de mile în larg dar și pe fâșia litorală și în care sunt concentrate ca într-un uriaș acvariu în aer liber zeci de specii de pești, mici și mari, creaturi pe care greu le regăsești până și în atlasele ihtiologice, pe unele de „mărimea” unui vârf de
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
să toarcă, să crească viermi de matase și avea și un război cu care făcea pânză de în sau borangic de la vermii noștri de matase sau presuri de pus prin casă. Mama nu arunca nimic. Hainele, rufele vechi le făcea fâșii și la război cu urzeala din ațe mai groase de în sau cânepă, si cu „băteala” din cârpe făcea niște presuri de toată frumusețea. Ce mai atâta vorba... că mămică mea nu era nimeni pe lume. De când eram copil mi-
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]