3,289 matches
-
folosite fie ca finețe ameliorate fie ca ogoare. Totodată sunt necesare acțiuni de combatere și prevenire a braconajului, fenomen din ce în ce mai des întâlnit în ultima vreme. Pentru perioada de iarnă este indicată furajarea suplimentară cu furaje uscate (fân, trifoi, frunzare, etc.). Față de vânatul existent și posibilitățile care i se oferă pentru dezvoltarea lui în cadrul fondului de vânătoare se impun să se ia o serie de măsuri: – aducerea efectivelor de vânat până la normal, corespunzător capacității optime
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
1.1.1.11 Menținerea / promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor Prin încurajarea cositului -MR A03.03 abandonarea/lipsa cosirii Menținerea / promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor, fiind recomandată cosirea o dată pe an. Pe suprafața habitatului 6210* se reintroduce cositul și tăierea fânului cel puțin în parcelele în care acest mod de utilizare a fost practicată tradițional, respectând perioada de înflorire și fructificare a indivizilor speciilor caracteristice tipului de habitat vizat, apreciind ce-a de-a doua jumătate a lunii iulie, contribuie atât
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
1.2.1.11. Menținerea / promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor prin încurajarea cositului (MR) A03.03 abandonarea/lipsa cosirii Menținerea / promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor, fiind recomandată cosirea o dată pe an. Pe suprafața habitatului 6240* se reintroduce cositul și tăierea fânului cel puțin în parcelele în care acest mod de utilizare a fost practicată tradițional, respectând perioada de înflorire și fructificare a indivizilor speciilor caracteristice tipului de habitat vizat, apreciind ce-a de-a doua jumătate a lunii iulie, contribuie atât
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
1.3.1.2 Menținerea / promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor prin încurajarea cositului -MR A03.03 abandonarea/lipsa cosirii Menținerea / promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor, fiind recomandată cosirea o dată pe an. Pe suprafața habitatului 62C0* se reintroduce cositul și tăierea fânului cel puțin în parcelele în care acest mod de utilizare a fost practicată tradițional, respectând perioada de înflorire și fructificare a indivizilor speciilor caracteristice tipului de habitat vizat, apreciind ce-a de-a doua jumătate a lunii iulie, contribuie atât
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
112, pen- tru că nimeni nu se putea apropia de el în alt mod. - Câinii, Nicolae ! - Hai, domnule, nu-ți fie frică. Sunt blânzi. Am trecut. Grajduri lungi de zeci de metri, ca pe timpul CAP- urilor. El și Găbiță administrau fânul în iesle din fiecare compartiment. Animalele erau repartizate după dimen- siuni, după sex și vârstă. La uși erau grămezile de bălegar scoase, urmând să fie duse la platformă. În primul compartiment au fost băgați caii: Mugurel și Stela. Au urmat
ORA DE DIRIGENȚIE ȚINUTĂ PE LINIA GRAJDULUI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340357_a_341686]
-
Vâlcea, care lucra cot la cot cu taică-său și mă uitam cum alegea fiecare vită să o ducă la locul ei. Știa rostul fiecăreia. Începuse să amurgească și mă grăbeam să plec. Am ieșit la poartă cu privirea pe fânul înșirat pe la ușile graj- dului. Câinii se împrieteniseră și se gudurau pe lângă mine, mințindu-i că le arunc ceva de mâncat. Până să-l întreb de capre dacă au luat ied, dacă are nutreț și pentru ele, a fluierat și
ORA DE DIRIGENȚIE ȚINUTĂ PE LINIA GRAJDULUI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340357_a_341686]
-
multe drăcovenii. Mirabela plimbă zilnic două-trei ore cele 25 de capre pe care le are. - Măi, Nicolae, tu prea muncești copiii ăștia ! - Nu, domn profesor, le place lor. Mă ajută la toate muncile; vara la cosit, la strânsul și căratul fânului... Se joacă cu vițeii, cu iezii; ei le pun numele... Se simt bine aici, la casa lor. Mănâncă numai produse ecologice; sunt robuști și sănătoși. Rar vezi copii ca ai mei. Mă mândresc cu ei. - Prea multe animale... - Păi, multe
ORA DE DIRIGENȚIE ȚINUTĂ PE LINIA GRAJDULUI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340357_a_341686]
-
în vremi greșite, Săpam la rădăcini comori uitate, Ascunse-n timpuri vechi, de ochi străini. Da-n loc de aur mult si nestemate, Găseam doar săbii, sub arse rădăcini... În grădina-mi Rai, de flori, fluturi și fragi, Chiar și fânul mirosea amețitor... De foame nu-mi păsa și nici de sete, Că alergam pe coastă, la izvor... Simt gustul acru de măcriș și zarzăr, Azi mă fascinează florile de tei Și încă îmi mai pun în păr coroane De margarete
TE RETRĂIESC CONSTANT, COPILĂRIE de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340464_a_341793]
-
amărât trebuie să știe totul despre mine. Să spun eu pe cine am omorât, pe cine am bătut sau pe cine am iubit, nu? - Păi..., dacă ai iubit în afara casei... - Ei află că am iubit și în pădure și pe fân și pe plajă, când eram mai tânăr... Ce, n-am voie? - Nu am zis eu, coane, că nu ai voie matale să-ți iubești doamna unde zici. Ce vorbă-i asta? - Cum n-ai zis? N-ai zis de afara
LA SPOVEDIT... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340446_a_341775]
-
interioară a simțirii poetice: Noaptea, pe cerul vî năt și-nalt, stele mari, stele mici, ca niște candele, ard. Invadat de senzații, dezvăluind secretul sufletului său delicat de poet: Stî nd pe banca de lemn, în aroma de mere și fîn, m-am simțit, dintr-o dată, bătrîn. Aici începe scufundarea într-un ocean de vise: Vine somnul, vine coșmarul, dar și dramul acela divin de odihnă. Voi cădea, lin, adînc, î n ghimpatele visuri, voi pluti, cum se-ntî mplă, mereu... Pe
IOAN LILA, CRONICĂ LA VOLUMUL ”111 POEZII” DE EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340541_a_341870]
-
veche de când lumea. Seara când atelajul ajungea acasă datoria lui Beldie era să dejuge pe cei doi truditori, adică pe Sticleț & Țigan și să-i ducă în grajdul improvizat din șandramaua casei, unde îi aștepta masa de seară compusă din fân și câte un ciubăr cu pleavă amestecat cu sfeclă furajeră sau chiar din cea de zahăr căci aveau destulă. Apoi Beldie împreună cu vitrega descărcau ce era în car inclusiv lateralele. Fundul coșului de car era de obicei din două scânduri
BELDIE; ÎNTÂMPLĂRILE COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340531_a_341860]
-
umere, cu bituști din piei de mioare. După slujbă, lumea pleca, ei rămâneau. În graiul lor aparte, ritmat (căci accentuau fiecare silabă) povesteau acolo, sub ochii sfinților, care ce-a mai pățit, cum fată oile, cum mai au lapte, cât fân mai au, ce gadini îi mai bântuie, ce câni le mai țin piept. „Legumeau” până seara o ploscă cu țuică bătrână, păstrată anume. Lumea din afara bisericii le era străină deja. Cei mai tineri se angajau la mină, își lepădau portul
Povestea ca viață. Oameni și catedrale () [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
apăsat fiecare cuvânt. „R”-ul, mai ales, a fost atât de prelung că și simțisem Răul cum mă învăluie și mă îngheață. - Îi hăl mai rău loc de pe lume! Îi rău de gadină, îi rău de apă, îi rău de fân, îi rău de ajuns! O râpă ra; nu poți sta nici în picioare fără potcoave pe încălțări! Nu-i de mirare că o credeam pe Tușa o muiere năzdrăvană din altă lume, din acele Arsuri din care cobora arar, să
Povestea ca Viață. Sisif () [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
Constantin și Elenă pe vechi, oile puteau să iasă la munte: Anul își intra în drepturi și aici. Peste încă o lună, de Sâmziana, e solstițiul de vară, apogeul zilei, luminii. Vegetația da în pârg. De acum se poate cosi fânul, căci plantele cu proprietăți magice ating apogeul. Dintre toate sărbătorile bătrânești, doar Bunăvestire, Sâmziana și Crăciunul se țin pe nou, după calendarul ortodox. De ce? Sâmziana e zeitatea feminină. Solstițiul de vară întruchipează Luna, căldura, apropierea, voia bună, gingășia, farmecele, rodul
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” () [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
e zeitatea feminină. Solstițiul de vară întruchipează Luna, căldura, apropierea, voia bună, gingășia, farmecele, rodul ( sunt 3 zile de la echinocțiu la Bunăvestire și 3 luni de la Bunăvestire la Sâmziana: la 3 luni se considera că pruncul prinde viață în pântece. Fânul are deja sămânță; de acum, fructele de toamnă rămase în pomi nu mai cad și au toate șansele să se coaca) - principii feminine prin excelență. Crăciunul e zeitatea masculină. El întruchipează Soarele, lumina rece, distanța, sobrietatea, sămânță - principii masculine. Peste
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” () [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
mai multe dar nu le-au putut prinde. Ne-am dus la ei cu Poliția. Au mințit că le-am ars două căruțe de lemne din grădină. Poliția le-a ținut partea. Am recuperat oile doar după ce am plătit lemnele, fânul mâncat de oi pe durata ”găzduirii”, deranjul gazdelor cu hrănitul și adăpatul. Dacă valoarea unei oi era atunci un milion jumate, noi am plătit pe amândouă oile cinci milioane de lei. Erau ale unor oameni din sat și n-am
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
pentru acele meserii pe care nici nu le știm încă. Exact aceste experiențe ne lipsesc. Înainte ele erau reprezentate de tabere de cercetași, de activitățile pe care copiii le făceau împreună cu părinții lor, de mersul la bunici pentru a strânge fânul sau pentru a paște animalele. Sigur, vremurile s-au schimbat, e normal să nu se mai întâmple toate aceste lucruri. Dar ele nu au fost înlocuite cu altceva. Cel mult, au fost compensate cu uitatul la televizor, jucatul pe calculator
Pentru informații, există Google. Pentru experiență, este nevoie de mai mult () [Corola-blog/BlogPost/338849_a_340178]
-
cu anchior, din bumbac 100%. M-am gândit că poate ceva din aspectul meu o făcea să fie suspicioasă, poate nu păream genul care să poarte tricouri, doar pulovere pe gât. Aveam, ce-i drept, părul ca o căpiță de fân, bătut de vântul dintre blocurile sectorului 2, și o bluză groasă, deși afară erau 20 de grade. Mă rog. - Vreau să le port, i-am spus simplu. Doamna m-a luat de mână și m-a condus spre un scaun
„- De ce vrei să le repari, fetiţă?” La croitorie „o doamnă de la TV cu o rochie superbă” mi-a luat fața precum Tăriceanu la permise () [Corola-blog/BlogPost/338913_a_340242]
-
e de vreo 10.000 de ori mai frecventă). Dar, deși este rară, are complicații severe și perturbă întreg organismul unui copil! Pentru că demersul de a localiza sursa de infecție este unul titanic: se caută practic acul în carul cu fân (sau, în cazul nostru, se caută E coli cel vinovat în orice ar fi putut intra în contact cu copilul: mâncare, haine, mediu - să nu uităm că un bebeluș duce aproape orice la guriță, putându-se contamina practic de oriunde
De ce ne mor copiii? Despre sindromul hemolitic uremic, dincolo de intoxicările conspiraționiste () [Corola-blog/BlogPost/338450_a_339779]
-
să te concentrezi când ești arătat cu degetul și pus la zid din cauza unor zvonuri aberante. Am putea pune mai puțină presiune pe toți cei care încearcă să descopere sursa bolii: ei sunt în căutarea unui ac în carul cu fân - iar presiunea publică nu face decât să precipite găsirea unui țap ispășitor. Vorbim de teste de identificare a tipului de E. coli (care durează, care trebuie confirmate și reconfirmate, care trebuie comparate cu tipul de care suferă copiii) - și toate
De ce ne mor copiii? Despre sindromul hemolitic uremic, dincolo de intoxicările conspiraționiste () [Corola-blog/BlogPost/338450_a_339779]
-
ce susținea stogul urmărea indiferent dansul lor. Câte-o găină mai curajoasă se tupila sub căruță ciuculing semințele și gângăniile ce se strecurau printre scoarțe și pomostină. Bătrânul, cu mânicele cămășii suflecate la cot, trebăluia împrejurul căpiței. Îndepărtă cu grijă fânul parfumat din căruță dezvelind o gramadă de fasole uscată de toată lauda. Cu furca transformată-n greblă, adună grijuliu fiecare smoc de paie, căzut aiurea, într-o pală sănătoasă pe care-o aruncă pe gârliciul cocoșat de fâneață, din fața stogului
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
muncă. Cum a murit diavolul de Stalin a venit ordin ca io să mă duc la Moldova. Da’ numai io. Alți moldoveni nu. Și un frig, de Doamne ferește. Și nu era chip de dus. Noroc că cineva acolo, care ducea fîn la Pituhova, m-a dus cu un tractor. Tractorul aista tîrîia un stog de fîn. Și-a făcut o gaură ca de fîntînă în stogul acela și ne-am vîrît noi trei: eu și sibiriacii care aveau treabă la raion
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
la Moldova. Da’ numai io. Alți moldoveni nu. Și un frig, de Doamne ferește. Și nu era chip de dus. Noroc că cineva acolo, care ducea fîn la Pituhova, m-a dus cu un tractor. Tractorul aista tîrîia un stog de fîn. Și-a făcut o gaură ca de fîntînă în stogul acela și ne-am vîrît noi trei: eu și sibiriacii care aveau treabă la raion. Ne-au pus dop de fîn și davai. Așa am mers 80 de km, în
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
cu un tractor. Tractorul aista tîrîia un stog de fîn. Și-a făcut o gaură ca de fîntînă în stogul acela și ne-am vîrît noi trei: eu și sibiriacii care aveau treabă la raion. Ne-au pus dop de fîn și davai. Așa am mers 80 de km, în omăt mare. Tare greu am ajuns. La Pituhova îmi trebuiau bani de tren. Dar eu, în 5 ani de Siberia, 800 de ruble cîștigasem. Și ăncăvedistul îmi dă un miliționer să
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
doi ani după ce m-au adus pe mine a venit și fratele și verișoara mea. Toți trei am avut cea mai reușită copilărie din lume. Viața era dură atunci. Bunicul nu a avut serviciu niciodată. Nici bunica. Trăiau din vânzarea fânului (comuna nu era colectivizată), vindeau și vin și vaci. Bunicul era priceput la toate. Își luase tejghea de tâmplărie, își făcuse forjă, râșniță pentru huroaie, țarc (lin) pentru pregătirea vinului, car cu roți de lemn și bandaj metalic, șopruri, grajduri
Adi Popescu: O copilărie fericită () [Corola-blog/BlogPost/339255_a_340584]