934 matches
-
socială” (J. McIntyre, 1989, p. 27). Carnavalul, ca formă ceremonială supremă de contestare simbolică a ordinii existente, funcționează și ca un ferment al revoltelor sociale - ceea ce explică interferențele dintre manifestările ritualice și evenimentele istorice: carnavalul se poate transforma În revoltă fățișă, iar revoltele pot Îmbrăca adesea hainele carnavalului. Pe 15 aprilie 1967 străzile din Manhattan au fost Împânzite de cea mai mare demonstrație În favoarea păcii din ultimele decenii. ș...ț În parc, diverși activiști precedaseră marșul cu propriile ceremonii. Pe peluza
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
carnavalesc, marcând revolta simbolică față de o anumită ordine politică. În funcție de diverși factori conjuncturali, aceste procesiuni carnavalești au putut rămâne ancorate doar În registrul protestului simbolic sau au evoluat către rituri de rebeliune și charivari ori, depășind granițele simbolicului, către revolta fățișă și acțiunea violentă: Acest ansamblu de sărbători concentrate În luna noiembrie a ajuns, Împreună cu imigranții englezi, pe noul continent. Întregul sistem a fost readus la viață În contextul luptelor din secolul al XVIII-lea Împotriva dominației engleze: „Ziua reginei Elisabeta
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
gradual, prin depistarea urmelor genealogice în acele embleme ale caragialismului, reiterate și revalorificate într-o suită de opere aparținând scriitorilor fascinați în mod declarat de arta marelui înaintaș, dar și celor care încearcă o desprindere mai mult sau mai puțin fățișă de sub tutela acestuia. În consecință, în primele capitole sunt căutate astfel de reminiscențe printre manifestările literare specifice comicului, mai întâi în firidele departajate după criteriul "sensului"1 (satiră, ironie, parodie, grotesc, umoristic) și apoi în cele delimitate în funcție de "articularea tematică
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
să scruteze subînțelesurile"71. Scopul enunțului ironic este însă întotdeauna critic 72, susțin cercetătorii Penelope Brown și Stephen C. Levinson, pe urmele lui Paul Grice, din perspectiva analizei pragmatice. Deriziunea, tendința de a sancționa în această manieră, aparent preferabilă criticii fățișe, ușurința cu care obișnuia să glumească mai ales pe socoteala altora, sunt aspecte ce caracterizează comportamentul social caragialian, rezultat din înțelegerea vieții ca desfășurare scenică a teatrului lumii. Din miezul învălmășagului, din agitația de bâlci de care se trezește înconjurat
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de răspunsuri a spiritului uman și tăcerea universului, prin formulări de tipul: ironia este "o mărturisire a debilității spiritului uman în fața caracterului incomprehensibil al lumii și vieții"131. Ca strategie retorică fundamentală în parodierea multireferențială, ironia lui Urmuz convertește înțelesurile fățișe în contrariile lor. Identificată în numeroase expresii clișeizate precum "rezolvarea chestiunii muncitorești", "garanția și controlul Marilor Puteri"132, "inimă caritabilă"133 etc. distorsionate sau golite de semnificație prin plantarea în contexte inadecvate, ironia iese uneori la iveală doar prin suprapunerea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
circulație, în mod semnificativ, chiar sintagma "o nouă școală a lui Caragiale", cu referire la generația sa, dar care, prin însăși calificarea acesteia drept "nouă", ne întărește observația că este vorba de o redescoperire și reafirmare mai pronunțată a unei fățișe aderențe la caragialism, însă nicidecum singulară, ci ca o culminație sau ca reper, să zicem, ultim, pe un traseu ascendent, marcat periodic de astfel de recuperări. Așa cum am văzut, există enclave ale caragialismului nu doar la începutul secolului trecut, când
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
abate de la aceste prescripții, pe o anumită zonă, pentru a realiza o operațiune de urbanizare; astfel, societățile ZUP trebuiau să permită acțiuni de amploare care să evite împrăștierea construcțiilor 155. La începutul anilor 1960, autoritatea statului în cadrul urbanismului operațional devine fățișă. Înființate prin decret guvernamental, în funcție de studiile întreprinse de către corpul instituțional al Podurilor și Șoselelor și în urma unei consultări a colectivităților locale implicate, societățile ZUP devin "teritorii ale statului"156; ele sunt identificate în mai multe comune sau departamente; dreptul de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dispun gentrificații vor accepta o coborâre a barierelor ce-i țin la distanță de locurile sensibile. Trebuie să avem în vedere, de asemenea, că tendința claselor mijlocii de a părăsi teritoriile expuse globalizării riscă să ducă metropolele spre o confruntare fățișă între clasele superioare atașate de aceste orașe în virtutea caracterului mondializat al pieței muncii și populațiile captive în teritoriile cele mai defavorizate. După cum constată Laurent Davezies în Île-de-France, această fugă a claselor mijlocii costă mult și poate compromite competitivitatea aglomerației urbane
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de idei înapoiate, scrise de pe o poziție individualistă, străină oamenilor muncii. Poeziile acestea trădează încă o atitudine boierească față de popor, privit de Nina Cassian de la înălțimea «turnului de fildeș» pe care poeta nu l-a părăsit încă definitiv (...). O manifestare fățișă a descompuselor concepții burgheze a fost poziția pe care a adoptat-o tov. Ion Vitner în dezbaterea noastră. Într-un moment în care lupta ideologică se ascute, când lupta împotriva ideologiei burgheze capătă o importanță tot mai mare, tov. Vitner
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
între care romanul Drum fără pulbere au meritul de a fi reliefat cu ascuțime figuri de dușmani strecurați pe șantierele sau în fabricile noastre. Într-o serie de portrete bine realizate artistic este demascat adevăratul chip al chiaburului, de la dușmanul fățiș, înarmat (But și întreaga bandă din Vânătoarea de lupi de P. Dumitriu), până la chiaburul așa-zis «cumsecade» care uneltește din umbră (Keszeg din Brazdă peste haturi de Horvath Istvan) și la cel camuflat ca mijlocaș și având și carnet de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-se la o deosebită înălțime și strălucire (...). Peisajul literaturii din primăvara anului 1941 era încărcat cu plante veștede și hidoase (...). Era momentul când burghezia renunțase să-și mai acopere fața cu trandafiri și gladiole artificiale și instaura cu ajutorul naziștilor dictatura fățișă (...). Literatura oficială, mânjindu-se cu sânge pe față și atârnându-și de brâu scalpelul, devenea un credincios paj al fascismului (...). În acest bolnăvicios peisaj, alături de creații realiste care continuau cele mai bune tradiții ale literaturii noastre și vădind influența acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
izbucnesc atunci cînd forța de constrîngere se află în declin, în timpul tranziției la democrație. Tentați de rătăcirile facile provocate de identitățile culturale, politicienii pot influența în mod deliberat membrii grupului lor cultural iar astfel să preschimbe animozitățile latente în ostilitate fățișă care să culmineze în "purificări culturale". Pentru a se evita acest rezultat, politologii au sugerat că sistemele electorale ar putea fi concepute astfel încît stimulentele politicienilor să facă mai profitabilă concilierea în comparație cu conflictul. Conform prevederilor sugerate de ei, nici un candidat
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
proiecte în acest sens, care au urmărit în esență unificarea catolicismului românesc și crearea unor organizații și instituții prin care el să se manifeste unitar. În realitate însă, acest lucru s-a realizat doar într-o mică măsură, cu intervenția fățișă a Vaticanului prin nunțiul apostolic și prin finanțare directă. Rezultatul s-a concretizat prin apariția ziarului Albina, care însă din aceleași motive care au făcut ca toate celelalte proiecte să nu se materializeze, a încetat să apară după o perioadă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
după părerea lui: Caragiale nu se identifica cu nici un curent politic sau partid. Critica lui estetică a scenei românești era atît de acidă și lipsită de rezultate încît tînărul și idealistul naționalist Iorga o considera drept o dovadă a urii fățișe a acestuia față de România. Relațiile dintre Iorga și Gherea (ca și cu revista acestuia, "Literatura și știința") s-au încîlcit atunci cînd acesta din urmă i-a cerut să adopte o poziție ideologică pe care Iorga nici nu voia, nici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și Odobescu l-au sprijinit, dîndu-i recomandări pentru ocuparea acestui post. Concursul a fost strîns; în octombrie 1894, Iorga a cîștigat "la mustață" concursul și a fost numit provizoriu titular al postului 86. Debutantul Iorga s-a confruntat cu ostilitatea fățișă a celor trei puternici profesori de istorie de la București: profesorul Tocilescu, profesorul Urechia și, mai ales, cea a profesorului Maiorescu, eminentul ideolog al Societății "Junimea", care deținea o influență covîrșitoare în cadrul Universității bucureștene. Iorga era apropiat de ideile junimiste, însă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Bartok este atît de importantă pentru noi!"193 Iorga a încercat tot timpul (fără succes) să contracareze politica prorevizionistă a lui Mussolini printr-un fel de "diplomație personală"194. Dar ascensiunea lui Hitler a fost cea care a încurajat exprimarea fățișă a opiniei referitoare la spranțele revizioniste. De la Hitler așteptau acești unguri distrugerea Sistemului de la Versailles; de la Hitler așteptau mult prea mulți unguri anihilarea statu-quo-ului european. Pentru mulți unguri (indiferent de loialitatea evreilor față de Ungaria), ca și pentru mult prea mulți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
experiența ei națională 5. Prin 1937, în special în Austria, Ungaria, Polonia și România, intensificarea acestei istorii a "metodei mărșăluirii" (căreia Europa Occidentală și restul Balcanilor nu i-au căzut niciodată pradă) a fost însoțită de valuri de sălbăticie antisemită fățișă. Asemenea atrocități s-au înregistrat pentru prima oară în istoria recentă și în Germania. Iorga avertiza: Chiar și un om cu sînge rece, care nu se lasă purtat de nici o pornire, este de preferat entuziasmului gata să țîșnească distrugător în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a publicat un editorial fulminant despre "zece ani de tiranie sub care tînăra generație naționalistă a fost ucisă mișelește și au fost delapidate miliarde sub pretextul reînarmării". Faptul că cenzura a permis tipărirea acestui articol făcea din el o chemare fățișă la revoltă. Deși starea de spirit era revoluționară, nimeni nu a apelat la Iorga. Tragedia consta în aceea că el era identificat cu regimul discreditat. Dilema României era dilema eternă a națiunii mici: "Hácha sau Mannerheim?" Întrebare rămasă fără răspuns
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Antonescu? Antipatia personală? Antonescu era celebru pentru ranchiune și memoria lui bună. Sau faptul că, la mijlocul lui octombrie, nu se simțea încă sigur în privința atitudinii Germaniei față de Legiune, pe care Antonescu o detesta din toate băierile inimii? Sau ostilitatea fățișă a nemților față de Iorga? S-ar putea să fi fost oricare din aceste motive, întrucît nu se exclud unul pe celălalt. La cîteva zile după cutremur, familia Iorga s-a mutat în casa lor rămasă nevătămată de pe Strada Codrului din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga s-a simțit stînjenit de răspunsurile ambigue. Vezi Americani și români din America, pp. 314-315. Poate că îl citise pe Marchizul de Custine, care spunea că "a minți în litera legii este mai revoltător decît să proclami cea mai fățișă tiranie" 106 Octavian Goga, Mustul care fierbe, București, 1925, pp. 44-45 107 Heinen, op. cit., p. 99 108 "Neamul românesc", 20 martie 1929 109 În cadrul corespondenței lui Iorga din această perioadă se află și o carte poștală insipidă trimisă de studenți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
îl aveau ca erou și dădea ordine precise relativ la postura în care urma să fie înfățișat Ducele. Denis MacSmith, Italy: A Modern History (Ann Arbor, 1969), p. 465. În ceea ce privește lupta lui Mussolini împotriva corupției, MacSmith afirma că aceasta devenise "normală, fățișă, reglementată și chiar taxată" (p. 397). Iorga și-a declarat convingerea asupra modestiei lui Mussolini în Idei asupra problemelor actuale, București, 1935, p. 108. Să ne amintim de scena melodramatică dintre el și Emil Ludwig, atunci cînd Ducele a evocat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
orchestrarea acestor parodii de epurări, rechizitorii, confesiuni și procese. Ce nevoie avea dictatorul sovietic de procese? Moscova putea elimina pe oricine dorea, oriunde În blocul sovietic, prin „măsuri administrative”. Prin comparație, procesele par complicate; mărturiile și confesiunile evident false, persecuția fățișă a anumitor indivizi și categorii sociale nu erau deloc făcute să-i convingă pe observatorii străini de buna-credință a procedurilor judiciare sovietice. Dar procesele-spectacol din blocul comunist nu urmăreau dreptatea. Erau mai degrabă o demonstrație pedagogică pentru public, o venerabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
consecințe dramatice. Autoritățile poloneze au dezlănțuit un val de atacuri la adresa evreilor: În toată Polonia, dar mai ales În partid și În instituțiile universitare. Activiștii diseminau zvonul că penuria economică și celelalte probleme erau lucrătura comuniștilor evrei. Se făceau distincții fățișe Între comuniștii „buni”, care slujeau cauza poloneză, și ceilalți (evrei), care serveau alte interese. În 1968, părinții și rudele studenților evrei arestați sau dați afară și-au pierdut și ei slujbele În partid sau posturile universitare. Procurorii erau foarte atenți
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de scandal exploataseră cu succes alfabetizarea de masă, muzica punk din anii ’70 profita de apariția unei piețe muzicale. Etichetată drept contra-cultură, ea parazita În realitate cultura oficială, evocând imagini violente și un limbaj radical În scopuri adesea comerciale. Limbajul fățiș politizat al punk-ului, ca În hitul Anarchy in the UK (1976) al celor de la Sex Pistols, reflecta Încrâncenarea epocii. Dar politica trupelor punk era la fel de unidimensională ca și gama lor muzicală, redusă la trei acorduri și un ritm: efectul depindea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Însăși natura lui7. Scriitorii și oamenii de știință erau, pe bună dreptate, Îngrijorați de cenzură. Obstacolele ce stăteau În calea publicațiilor sau reprezentațiilor artistice variau considerabil de la o țară comunistă la alta. În Cehoslovacia, autoritățile practicau din 1969 o cenzură fățișă: pe lângă faptul că mii de oameni erau Împiedicați să publice sau să apară În public, numeroase teme, persoane sau evenimente nici măcar nu puteau fi menționate. În Polonia, Biserica Catolică crease prin instituțiile și publicațiile sale un spațiu semiprotejat În care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]