1,424 matches
-
toate aceste chipuri și simboluri ale nașterii și ale curățirii din Vechiul Testament s au adeverit în cel Nou, dacă putem observa înrudirea chipului cu adevărul și superioritatea adevărului față de chip, dacă am văzut în Vechiul Testament că Dumnezeu Și-a respectat făgăduințele cu privire la salvarea credincioșilor Săi cu toată familia lor, cu certitudine Și le respectă perpetuu și în Cel Nou. „Am botezat și casa lui Ștefana” Noul Testament nu oferă date exacte despre botezul copiilor, în sensul de a recomanda sau a descrie
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Duhul Sfânt peste Apostoli, subliniem că ei au propovăduit poporului cele ce îi învățase Duhul Sfânt, ca fiecare să se pocăiască și să fie botezat în numele Domnului nostru Iisus Hristos, spunând că „a voastră și a copiilor voștri este această făgăduință”. Și au fost botezați „ca la trei mii de suflete” (Fap. 2, 1-39, 41). Deci, sunt demne de reținut cuvintele: „a voastră și a copiilor voștri este făgăduința aceasta”, adică a botezului, deci și a pruncilor. Astfel, nu mai poate
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Iisus Hristos, spunând că „a voastră și a copiilor voștri este această făgăduință”. Și au fost botezați „ca la trei mii de suflete” (Fap. 2, 1-39, 41). Deci, sunt demne de reținut cuvintele: „a voastră și a copiilor voștri este făgăduința aceasta”, adică a botezului, deci și a pruncilor. Astfel, nu mai poate fi vorba de îndoială că, în numărul celor „trei mii de suflete” erau și copii. Propovăduirea Apostolilor era adresată celor mari dar, inspirați fiind de Duhul Sfânt, Apostolii
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
a pruncilor. Astfel, nu mai poate fi vorba de îndoială că, în numărul celor „trei mii de suflete” erau și copii. Propovăduirea Apostolilor era adresată celor mari dar, inspirați fiind de Duhul Sfânt, Apostolii mărturiseau că și a copiilor este „făgăduința”<footnote Ioan Bunea, op. cit., p. 26. footnote>. Deci, cu siguranță că între miile de neofiți, botezați după predica Sfântului Apostol Petru în Ierusalim, erau și copii mici care însoțeau pe părinți la praznic, mai ales că nu este menționată vreo
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
personal, cât și împreună cu Heinrich Vogel două interogații, retorice de altfel: n-am putea oare s-o lăsăm cu deplină încredere în seama slavei și înțelepciunii Aceluia care i-a luat în brațele Sale și i-a pus sub semnul făgăduinței Sale? „Oare singurul lucru necesar pentru cel botezat - și ne gândim acum la adulți - nu este să fie chemați la credință, la acea constantă reîntoarcere la început (reditus ad initium)? Atunci ce importanță are că «au crezut conștient» dacă nu
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
să fie chemați la credință, la acea constantă reîntoarcere la început (reditus ad initium)? Atunci ce importanță are că «au crezut conștient» dacă nu cred aici și acum că îi aparțin Aceluia la a Cărui poruncă și sub a Cărui făgăduință sunt botezați și nu-și arată credința lor ca fiind lucrătoare prin iubire? Prin urmare, necesară nu este abolirea botezului nou-născutului, ci sporirea credinței baptismale, ca ea să se mențină ca o credință perpetuu nouă care se bazează pe începutul
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
mărturiile biblice parțial dezvoltate aici care o ridică la rang de certitudine. În ultimă instanță, îndrăznim să aducem nou născuții la botez nu datorită unei tradiții străvechi - care, precum am observat, își are rădăcinile în perioada Noului Testament - ci datorită făgăduinței prin care El, Domnul Botezului, îi aduce la Dânsul prin botez și binecuvântare pe nounăscuți, acordându-le astfel Împărăția lui Dumnezeu. Diac. Dr. Liviu PETCU
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
guvern, a afirmat intenția de a rămânea neutră, că a luat drept deviză a atitudinei sale neutralitatea și mănținerea ordinei, aceste două condițiuni primordiale care-i sânt impuse prin tractate. Acuma ar fi deci rândul Europei de a-și ține făgăduința, căci privirile românilor sânt țintite asupra ei și așteaptă cu încredere ca situația țărei lor să fie bine definită în conferințele de la Constantinopole, să hotărască condițiile și să precizeze garanțiele mai bine decum a făcut tratatul și convenția din Paris
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Sir Hammond din Londra s-a pus în relațiuni cu Chwedalla, fondatorul unei societăți compuse din evrei englizești, franțuzești și austriecești cari au intențiunea de a cumpara cu un capital de 8 milioane funți sterling de la Poartă întreaga țară a făgăduinței. După o publicare a lui Chwedalla însă o astfel de cesiune nu va fi cu putință decât cu învoirea marilor puteri europene; totuși este nădejde că afacerea se va realiza. Societatea a știut se zice să intereseze încă de mulți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acesta 820 Ibidem, p. 428. 821 Jill Mann, op. cit., p. 136. 822 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 433. 823 Ibidem. 824 Ibidem. 221 reușește să facă stâncile nevăzute. Femeia, pusă în fața situației împlinite, își manifestă disperarea, se căiește de făgăduința făcută și preferă mai bine moartea, decât necinstea: „Dar nu e dintr-ales: mai bine moarte/ Decât să cad cu trupu-ntru păcat,/ Sămproșc cu tină numele mi curat;/ Prin moarte-ncalte-aș fi răscumpărată.” 825 Însă decizia sinuciderii nu o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
acesta 820 Ibidem, p. 428. 821 Jill Mann, op. cit., p. 136. 822 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 433. 823 Ibidem. 824 Ibidem. 221 reușește să facă stâncile nevăzute. Femeia, pusă în fața situației împlinite, își manifestă disperarea, se căiește de făgăduința făcută și preferă mai bine moartea, decât necinstea: „Dar nu e dintr-ales: mai bine moarte/ Decât să cad cu trupu-ntru păcat,/ Sămproșc cu tină numele mi curat;/ Prin moarte-ncalte-aș fi răscumpărată.” 825 Însă decizia sinuciderii nu o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
treacă râul Rodan care părea dificil pentru înotare. Însă ce elemente nu ascultă de slujitorii lui Dumnezeu? Sau, când nu s-au îmblânzit până și elementele cele mai potrivnice în fața rugăciunilor unui martir? Astfel, înarmat de credință și convins de făgăduințele lui Cristos, fără să ezite, a intrat în apele râului care veneau amenințător spre el. Dar, dispărând vârtejurile, o undă mult mai solidă l-a ținut ușor suspendat și astfel fericitul martir înotând, din câteva mișcări complete ale brațelor l-
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de istorie socială. Falsul model al "obsedantului deceniu" a fost inventat de ceaușism o spunem pentru generațiile mai tinere pentru a lua distanță de stalinismul dejist. Printr-un contrast controlat și mincinos, ceaușismul trebuia să apară drept un tărâm al făgăduinței. Ceea ce m-a frapat pe mine la lectura romanelor "obsedantului deceniu" a fost vizibila și rudimentara cenzură/autocenzură care făcea ca societatea evocată în roman să fie complet falsificată, în special prin omisiune. Am citit întotdeauna orice roman, dincolo de plaisir
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
după aceea ei erau primiți la Sfântul Botez. În categoria ascultătorilor intrau cei care își manifestau dorința de încreștinare. Ei erau prezentați episcopului sau unui preot delegat de către episcop, fiind însoțiți de doi garanți vrednici de încredere și care făceau făgăduința să stăruie în viață curată. Li se făcea apoi o cateheză morală pregătitoare. Primirea propriu-zisă în catehumenat se face de către episcop, care îi însemnau pe candidați cu semnul crucii, li se puneau mâinile pe cap și li se rostea rugăciunea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
amplă decât în schițe, fiind uneori comprimată prin rezumare sau prin elipsă (Astfel, trecu toamna și veni iarna, trecu și iarna și sosi primăvara. - I. Slavici, Moara cu noroc; Patru ani trecuseră de la scena aceasta, în vremea cărora Alexandruvodă, credincios făgăduinței ce dase doamnei Ruxandei, nu mai tăiese niciun boier. - C. Negruzzi, Ale xandru Lăpușneanul). Reperele spațiale se conformează, în general, tendinței de obiectivare, accentuând senzația de verosimilitate. Personajele sunt puternic conturate, fiecare dintre episoadele narative contribuind la reliefarea trăsăturilor morale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
îndeplini dorința de a rămâne și a afla o viață desăvârșită în Egipt, Cassian și Gherman se întorc în Betleem după aproape șapte ani (Convorbirea duhovnicească XVII, 30). La întoarcere, cei doi au obținut îngăduința de a se rupe ghimpele făgăduinței făcut superiorilor și fraților pentru a reveni în pustiul sketic. Pustiul Skete sau al Schitului era situat la vest de Nil, într-o regiune cunoscută azi sub numele Wadial-Natrum și era renumit ca centru monahal. Acesta devine casa lui Cassian
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
care am adus prinos lui Dumnezeu prin micul dar al râvnei mele, n-am încercat să pun la cale sau să izbutesc ceva, decât răspunzând poruncii episcopale”. În Prefața la volumul ,,Convorbiri duhovnicești“ Sfântul Ioan Cassian precizează: ,,Dator să îndeplinesc făgăduința făcută preafericitului părinte Castor în prefața volumului pe care, cu ajutorul Domnului, le-am alcătuit în douăsprezece cărți, despre așezămintele mănăstirilor de obște și leacurile pentru vindecarea principalelor opt vicii, m-am achitat de cum am putut, în măsura în care
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
XXIV-a și ultima (26 de capitole) este susținută de Avva Avraam care, după afirmația lui Cassian, ,,închide în ea moșteniri și învățături de la toți înaintașii”. Cassian consideră că, atunci când va încheia această Convorbire, se va fi achitat de toate făgăduințele făcute și că numărul convorbirilor se potrivește în chip mistic cu numărul celor douăzeci și patru de bătrâni din Apocalipsă care dăruiesc cununile lor Mielului (cap.1). Tema acestei Convorbiri este despre mortificare și în cuprinsul ei Avraam accentuează rolul avut de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
darul cel bun și toată harisma dumnezeiască vine omului prin credință”. (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, cap. 29, în Filocalia..., vol. XI, p. 52) „.... să ne fie atât de puternică credința noastră, ca și cum am și vedea înaintea noastră împlinite făgăduințele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XXXIV, V, în PSB, vol. 22, p. 11) ,,... nimic mai puternic decât credința”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cinci cuvântări despre Ana și Samuel, cuvântul I, în vol. Omilii și cuvântări
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a Domnului Iisus, ca de la început să se înlăture orice tulburare ce ar fi putut fi provocată de un nume nou. În Scriptură se spune că Iisus al lui Navi, urmând lui Moise, a dus pe poporul iudeu în pământul făgăduinței. Aceasta e preînchipuire. Iată acum și faptul! Iisus al lui Navi a dus poporul iudeu în pământul făgăduinței; Domnul Iisus a dus pe poporul Său în cer și la bunătățile cele cerești. Iisus al lui Navi, după moartea lui Moise
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
un nume nou. În Scriptură se spune că Iisus al lui Navi, urmând lui Moise, a dus pe poporul iudeu în pământul făgăduinței. Aceasta e preînchipuire. Iată acum și faptul! Iisus al lui Navi a dus poporul iudeu în pământul făgăduinței; Domnul Iisus a dus pe poporul Său în cer și la bunătățile cele cerești. Iisus al lui Navi, după moartea lui Moise, Domnul Iisus, după încetarea legii. Acela, conducător de popor, acesta, împărat. Dar ca nu cumva când auzi numele
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în haină de cerșetor. Deci toate sunt în stare să-i pedepsească. Era puțin ce le cerea. O pâine. De plâns era cel ce cerea. Un sărac. Spre milă îi împingea firea celui ce cerea. Era om. De dorit era făgăduința. Făgăduise împărăția cerurilor, înfricoșătoare era pedeapsa. Amenințase cu gheena. Mare era vrednicia Celui Ce primea milostenia. Dumnezeu o primea prin mâinile săracilor. Covârșitoare era cinstea. Primise Dumnezeu să Se coboare atât de mult. Drept era datul. Primea din averile Sale
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Aur, p. 124) „Cele nevăzute de dincolo sunt mai deslușite ca cele de aici, dacă avem ochii credinței: că deși nu le-am văzut, Cel ce le-a făgăduit este Dumnezeu. Când Dumnezeu făgăduiește, nici o schimbare nu se atinge de făgăduințe, așa încât ele mai vârtos dăinuie și stau neclintite în mâna Lui: că din mâna Lui nimeni nu poate să răpească, precum spune Hristos: din mâna Tatălui Meu nimeni nu poate să răpească (In. 10, 29). Așadar, întrucât nimeni nu poate
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
împlinirea lor rămânem lipsiți iar în privința nădejdilor pe care le-am învistierit la Dumnezeu nu este cu putință asta, ci cel care s-a ostenit are parte, negreșit, și de cununi: căci nădejdea nu rușinează (Rom. 5, 5), fiindcă este făgăduință dumnezeiască, și darurile sunt pe măsura Celui Ce a făgăduit”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cele dintâi Omilii la Facere, cuvântul al nouălea, p. 132-133) „Chiar de-ar trebui să dăm toată averea, chiar de-ar trebui să fim aruncați
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
plinirea a cinci sute de ani. Mai putem socoti oare mare și minunat lucru dacă Creatorul lumii va învia pe toți aceia care I au slujit cu cuvioșie în încrederea bunei credințe, când chiar printr-o pasăre ne arată măreția făgăduinței Lui?” (Sf. Clement Romanul, Epistola către corinteni (I), cap. XXIV, 1-5, cap. XXV, 1-5, cap. XXVI, 1, în PSB, vol. 1, p. 66-67) „Nu este, cu alte cuvinte, mai greu să începi ceea ce nu este, decât să repeți ceea ce a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]