1,654 matches
-
nevoit să penduleze. La Ion Caraion, existența e percepută halucinatoriu. Limbajul este, de multe ori, cel al mahalalelor, parcă în prelungirea cântecelor de lume ale lui Miron Radu Paraschivescu, nu lipsesc nici termenii populari, argotici sau imprecațiile ("Parcă/ mi-au fătat necazuri mari cu sacul", "unde/ păharele stau goale - lua-le-ar dracul!", "nădejdea ca o târfă, de ce fuge?", Trotuarul din memorie). Orice urmă de optimism, de estetizare a prezentului este exclusă, demitizarea e înțeleasă ca fiind opusă poeticului. Există însă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
dorul și ne-ajunge:/ apă, suflet, pâine și tabac." (Trotuarul din memorie). Zguduirile universului alunecă spre uman copleșindu-l, comparațiile șocante fac referire la lume ea însăși șocantă, amorală: "latră câinii ultimei isterii", "palmele acestea, cum le vezi,/ le-a fătat o noapte-n bălării", " Ni se plimbă clopotele-n carne/cum se duc cocotele la mort" (Trotuarul din memorie). Demistificarea se face oarecum indirect, subversiv " Și zace-mbolnăvită depărtarea.../ dar ne-mbătăm cu stele de carton". Motivele au rămas aparent aceleași
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Federal Writers' Project: A Study in Government Patronage of the Arts, Urbana: U of Illinois P, 1977. Pepys, Samuel, The Diary of Samuel Pepys, Ed. Robert Latham și William Matthews, Vol. 7, Berkeley: U of California P, 1977. Pinkney, [Lt. Col.], "Fete Champetre in a Village on a Hill at Montreuil", Cyclopaedia of American Literature, Ed. Evert A. Duyckinck și George L. Duyckinck, Vol. 1, New York: Scribner's, 1855, 676. Pizer, Donald, "Documentary Narrative as Art: William Manchester and Truman Capote", The
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dezvăluie că nevastă-sa Îl Înșală „cu un individ Grigoriade, care e la cenzură, vezi bine”. Când aceasta vine acasă, Îi arată scrisoarea „zâmbind”. La protestele și explicațiile ei cu „platitudini Încălecate”, el ii spune cu un zambet binevoitor: „- Ascultă, fată dragă, ce-ai zice tu dacă ne-am despărți ?”. A doua zi s-a mutat la hotel și i-a lăsat soției „absolut tot ce e În casă, de la obiecte de pret, la cărti... de la lucruri personale, la amintiri. Adică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
modul supin), a, al, ai, ale [mamei] (cazul genitiv), grație, datorită, mulțumită, conform, potrivit, contrar, aidoma, asemenea [lor] (cazul dativ), înaintea, contra [lor] (cazul genitiv), spre, în [casă] (cazul acuzativ), o [fetiță] (cazul nominativ-acuzativ, genul feminin, numărul singular), niște [băieți/ fete/ copii] (cazul nominativ-acuzativ, numărul plural), a [ajuns] (timpul perfect compus, persoana a III-a, singular), voi [veni] (timpul viitor, persoana I, numărul singular), [ar/ să] fi [vrut] (timpul perfect), foarte [frumos] (gradul de comparație superlativ absolut), se [gândea] (diateza reflexivă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tobelor. Dacă îl priveam fix, întâi strălucirea lui mă orbea, apoi vedeam cum din el țâșneau, unul câte unul, ca niște fii ai nopții, copii urlând de bucurie. Întunericul la fel de gros ca și fumul de la cauciuc se împreuna cu flacăra, fătându-i pe toți prietenii mei de joacă. Închideam ochii, aruncându-mă și eu, chiuind, cu capul înainte, dintr-o parte într-alta a nopții. Ca și ceilalți, ieșeam afumat, negru la față, cu genele pârlite, rânjind, căzând de-a rostogolul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
Credem că mai pot fi mașini în miniatură doar pentru poliție și pompieri. Pe acelea nu le-am văzut însă! Pentru turiștii dornici de plimbare există ricșe pedalate de chinezi. Un tânăr bine îmbrăcat a început de dimineață plimbarea unei fete englezoaice, care stătea picior peste picior pe bancheta din spate. Nu se știe dacă fata și-a plătit plimbarea; cert este că, după câteva ore, cei doi se țineau de mână, servind un suc, la o masă din fața unui restaurant
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
-mpleticea, Graiul mi se bâlbâia Și inima-n piept bătea. Ca un ceas în mine face. Și-auleu, ce aș fi făcut Ochii fetei să-i sărut! Mă uitai ceva mai bine Aoleu și vai de mine! Nu-i nici fată, nici nevastă, Era mâța la fereastră. Stătea mâța și privea Cum mă-ndragosteam de ea. Foaie verde foi ca plopul Am avut și eu un socru Scurt și gras ca polobocul Ține mult la fudulie. Soacra mea cam durdulie, Cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de o carte întreagă. Această definiție a enunțului este universal acceptată; - unii lingviști definesc enunțul ca unitatea elementară a comunicării verbale, o înșiruire dotată cu sens și completă din punct de vedere sintactic: astfel "Leon este bolnav", "O!", "Ce mai fată!", "Paul!" sînt enunțuri aparținînd unor tipuri distincte; - alții opun fraza, considerată în afara oricărui context, multitudinii de enunțuri care pot corespunde frazei în funcție de varietatea contextelor în care poate figura aceasta. De aceea exemplul din capitolul 1, "Fumatul interzis" este o "frază
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
-mpleticea, Graiul mi se bâlbâia Și inima-n piept bătea. Ca un ceas în mine face. Și-auleu, ce aș fi făcut Ochii fetei să-i sărut! Mă uitai ceva mai bine Aoleu și vai de mine! Nu-i nici fată, nici nevastă, Era mâța la fereastră. Stătea mâța și privea Cum mă-ndragosteam de ea. Foaie verde foi ca plopul Am avut și eu un socru Scurt și gras ca polobocul Ține mult la fudulie. Soacra mea cam durdulie, Cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
nimica Of și iară of! Două fire, două paie Of și iară of! Sultănica la bătaie Of și iară of!” Al cincilea joc era Hora Mare, care începea să se joace în cerc. O porneau băieții. Ei strigau: „Hora Mare fete n-are C-au murit de gălbinare, Numai una a rămas Și-aia moare de necaz.” Se prindeau și fetele în horă. O pereche se desprindea din cerc și continua să joace în doi, în interiorul cercului. Acum se stiga astfel
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
văzute din punctul de vedere al "anglo-saxonului". *19 În romane, ca și în drame, găsim un fel de trupă -de actori : eroul, eroina, mișelul, "actorii de gen" (sau "personajele umoristice", sau comicii). Există tineri, ingenue și bătrâni (tatăl, mama, mătușa fată bătrână, guvernantele sau dădacele). Arta dramatică de tradiție latină (Flaut și Terențiu, Commedia dell'arte precum și Ben Jonson și Molière) folosește o tipologie clasică bine conturată : miles gloriosus, tatăl avar, servitorul șiret. Chiar și un mare romancier ca Dickens în
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
în primul rând pe integritatea caracterului său. Amintindu-și de învățătorul său, Mihail Sadoveanu conturează în “Domnu’ Tradafir” personalitatea lui puternică, prin care insufla elevilor “un respect nemărginit”. Forța cu care știa să evoce trecutul glorios al patriei noastre, dragostea fată de elevi și devotamentul său față de școală au făcut din Domnu’Trandafir un învățător care a exercitat puternice influențe educative asupra elevilor săi. Baza psihologică a influenței pe care o exercită învățătorul prin exemplul sau o constituie tendința de imitație
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
decenii, dintre care, așa cum câteva statistici ne vor indica, cei mai mulți vor urma studii universitare. Apoi, remarcăm aportul deosebit pe care l-au avut liceele de fete din zonă, cu un total de 1696 absolvente, dar mai ales Institutul Modern de Fete I. G. Duca, de pe băncile școlii plecând 731 de absolvente. De altfel, conform datelor din tabelul 1 al Anexei I, absolvenții de la liceele de băieți și cele de fete s-ar prezenta în proporții egale. Trebuie să luăm însă în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
relevanță, suplimentară, în comparația făcută cu România. Participarea țării noastre, la probele de sprint, la Campionatul Mondial Osaka - 2007, se poate considera simbolică, ca număr de atleți și ca rezultate. Ca număr, 3 atleți la probe individuale și ștafeta 4x400 fete. Ca rezultate, Suciu Florin, 100 mp - serii, 10.38 s, sferturi de finale, 10.41s; Ionela Țârlea- Manolache, 200 mp - serii 23.48 s, 400mp - serii 51.59, sferturi de finale, 51.62 s; Ioan Lucian Vieru, 400 mpserii 46
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
în 12 iulie. Pentru că tatăl meu era pe front când m-am născut eu, fratele mai mic al tatei s-o dus la primărie să mă declare. Și el a spus "cum s-o trecem în 13? După ce-i că fată, îi mică, îi urâtă, s-o mai trecem și-n 13? Hai s-o punem pe 12"". În subtext, anecdota sugerează - dincolo de valorizarea preferențială a genului masculin - o remarcabilă prețuire a propriei sale istorii de viață. Pentru a explica numele
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
generat conceptul de număr imaginar este unul pur matematic, iar dacă îi întrebam pe matematicieni care au fost virtuțile teoriei numerelor complexe care i-a determinat pe aceștia s-o accepte în matematică, ei vor enumera bogăția în consecințe, relevanța fată de rezultatele anterioare din matematică, eleganța, etc. fără insă a pomeni nimic despre legătura cu lumea și despre posibile aplicații ale acesteia. 4.5.2. Ce sunt entitățile matematice? N-am spus nimic în secțiunea anterioară despre obiectul de studiu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
la rându-i, de încă un altul, și tot așa. La malul ei împânzit de mătasea broaștei, libertatea nu-l speria; dovadă că nu se dădea înapoi de la șutit portofele, de la spart felinarele nepăzite de pe șosea, de la înghesuit câte-o fată prin boscheți, de la furat ici-colo câte-o mașină (dar numai cu chei cu tot) și multe altele, echivalente cu intrarea cam până la glezne în stihia vorace a posibilului înconjurător. Cea mai tare lovitură din palmaresul lui, ce-i adusese și
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Pare bine informată din ziare cu privire la activitatea ISA. A văzut și afișele noastre pe stâlpii de telefon. În principiu n-are nimic împotriva activității ISA pe insulă. "Știe el ce face, regele de la Stockholm". Deține o scroafă care urmează să fete pe la 1 aug. Trebuie din păcate să o anunț că nu facem excepții cu animalele gestante, dar despăgubirea va fi totuși avantajoasă, deoarece o calculăm la greutatea totală. Baba pe deplin convinsă să ne facă pe plac. Refuză totuși sacrificarea
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
este acea perioadă de pace și relativă prosperitate care a precedat Primul Război Mondial (1885-1914). În saloane, cu prilejul balurilor, al recepțiilor mondene, burghezii încep să se alarmeze. Nu pot face altceva decât să se resemneze în fața faptului împlinit: tânăra fată nu mai este ce era cândva. "Odinioară, scrie cu nostalgie baroana d'Orval, când spuneai "domnișoară" te gândeai la o făptură drăgălașă, desăvârșită, blândă, sfioasă. Ochii săi mari, mereu plecați, nu îngăduiau decât rareori privirilor străine să pătrundă până în adâncul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
așa de rău. Era foarte mic, adăugă Caterina, Nel l-a instalat într-o cutie de pantofi. Și, pe urmă, când s-a pus pe crescut!.. Nel a avut ideea să-l dea să sugă la pisica Panaiotei, care tocmai fătase o droaie de pisoi și pisica a făcut pe doica cu dragă inimă! își mai aminti șeful de gară. Da, dar era prea mâncăcios, zâmbi Nel, și nu le mai lăsa lapte pisoilor, atunci am început să-l hrănesc cu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Cu grijă, mama a încercat să le desprindă, dar nu a reușit. Pachița lui Constantin văzându-mă plângând, i-a fost milă și a venit într-o fugă. În loc să le desprindă lipitorile de pe picior, a început a mă descânta: "Tu fată, Răduța, în cârtă te-ai făcut, În cârtă te-ai născut. Maica Domnului cruce de aur În mâna dreaptă ți-o pus, Să te păzești de lighioane mari, De cele mijlocii De cea mai mică Și tu să nu te
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
crescându-le și iubindu-le ca pe niște membrii ai familiei. Eram foarte atașați de ele. Aveam totdeauna câte două vaci de rasă Siementhal, mari, cu coarnele scurte și groase, albe la păr și foarte blânde. Când se întâmpla să fete vreo vițică, numaidecât o creșteam alături de mama ei și chiar cu riscul de-a avea prea multe vite în grajd. Așa s-a întâmplat într-o primăvară, când Joiana cea bătrână a adus-o pe lume pe Joica. Era o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un milion, dar nici o zi n-a mers. Când avea timp, se ducea și-n obor, în piața de vite. Din târg, cumpăra totdeauna 3-4 purcei pentru crescut și se interesa cum se vând vițeii și juncanii. În caz că vacile noastre fătau bouți, îi vindea după câteva săptămâni. Dacă fătau vițele, le ținea numaidecât. Într-o vineri, fiind sărbătoare, târgul era și mai în toi. Sătenii profitau că nu pierd o zi e lucru. Mama, ca de obicei, a plecat de acasă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Când avea timp, se ducea și-n obor, în piața de vite. Din târg, cumpăra totdeauna 3-4 purcei pentru crescut și se interesa cum se vând vițeii și juncanii. În caz că vacile noastre fătau bouți, îi vindea după câteva săptămâni. Dacă fătau vițele, le ținea numaidecât. Într-o vineri, fiind sărbătoare, târgul era și mai în toi. Sătenii profitau că nu pierd o zi e lucru. Mama, ca de obicei, a plecat de acasă, mai cu seamă că trebuia să ne aducă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]