170,710 matches
-
întârziere revista Cuvântul nr. 5-6/ mai-iunie 2003, și poate nici n-aș fi făcut-o dacă nu mi-ar fi atras atenția un textuleț de pe prima pagină (însoțit de o fotografie), care anunță amenințător: Ioana Bradea, un debut care schimbă fața romanului românesc. Fantastic!, am exclamat fără să vreau. Doliul literaturii române, vitregită de un asemenea roman, s-a terminat, a răsărit soarele și pe postata noastră literar-geografică și, dacă ne ajută bunul Dumnezeu, ne învârtim fără probleme chiar de-un
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
Urmașilor mei Văcărești...”, Viața la țară, Frații Jderi, Ion, Vocile nopții, Cel mai iubit dintre pământeni, Galeria cu viță sălbatică etc.? Ne facem de toată minunea dacă nu vom avea pe listă și acest debut care va fi schimbat deja „fața romanului românesc”, reprezentat până acum de câțiva inși care, încă, n-au reușit să convingă Europa și lumea de valoarea creației lor literare. Camil Petrescu? G. Călinescu? Marin Preda? Gabriela Adameșteanu? Eugen Uricaru? Nici o șansă! Bieți producători de texte delicioase
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
mă lasă să-mi scot p...” Și încă: „Ce p... mea e ăla? (...) Acuma chiar că miroase a excitație în jur. Stai aici și învață că p... rase le place la bărbați.” În orice caz, noua proză, care „va schimba fața romanului românesc”, n-a pătruns ușor până la dl I.B., ci a trecut pe la „Ștefan Agopian, care le-a citit fără să-și dea seama de la bun început” (se mai întâmplă), dar când și-a venit în fire și „speriat de
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
speriat, l-a rugat pe I.B. să citească capodopera în vederea publicării. “... m-am consultat cu oamenii din redacție”, spune I.B. (nu e rău...), și astfel șase pagini ale revistei Cuvântul au adus liniștea în sufletul tuturor românilor în privința schimbării la față a romanului românesc. „Editura EST, care va publica în toamnă acest roman de debut, ne-a comunicat, scrie dl I.B., că în varianta editorială a textului nu va opera nici un fel de cosmetizare a cuvintelor ce ar putea revolta multă
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
portret al epocilor în materie de gândire, și perspectivă de relații de pe urma frecventării atâtor straturi de idei și de livresc. Documentul închide viață și este revelație a ei. Un rol similar îl joacă poeziile lui Aron Cotruș din ediția de față. Toate sunt scrise și publicate mult înaintea ciocnirii dure a poetului cu exilul. Destule poartă în ele un acut accent de premoniție, părând segmente biografice în orizontul întâlnirii abrupte a autorului lor cu destinul. Exemplific, apelând la versuri din volumul
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
deasupra capetelor celor doi șefi de stat, am văzut clar pe ecran nimbul prieteniei sub forma unei foarfeci uriașe apropiindu-se amenințătoare de aceeași conductă de gaze, însă cu terminal în România... Dar astea sunt subsidiarități, fiindcă priveam la televizor fața proaspăt bărbierită a președintelui moldovean și, dintr-odată, din cauza caniculei evident, am avut revelația activistului de PC, cu zâmbetul ușor arogant și atotștiutor, cu pieptănătura și cravata impecabile, cu privirea mijind a sfidare sau cel puțin a indiferență, adică a
Sunt un sentimental! by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13604_a_14929]
-
Mic mundur / Se suie pe picitarcă, / Și picitarca / Pe mic mundur / Nu se suie” = Cloșca și motanul; “Titirișca-prișca / Se poate sui pe titirișcoi-priscoi”... = Coțofana pe porc); o lungă enumerare (“Lată peste lată...” etc.) e decodată printr-un șir de termeni: “fața casei, cu vatra, focul, pirosteile, ceaunul, apa din el, mălaiul și făcălețul”. Aceste mecanisme ale comunicării ritualizate au fost deja descrise în lucrările mai vechi. În prefața studiului lui G. Pascu, de exemplu, este citată pe larg mărturia unui amic
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
motivat: “Și dacă rîde, are de ce, pentru că cimiliturile care se spun la șezători și clăci nici pe departe n-aduc cu cele scrise prin cărți”. După părerea observatorului, culegerile conțin cam un sfert din ghicitorile care se pot auzi la fața locului; pentru că informatorul tinde să nu le comunice unor străini, dar și pentru că culegătorul însuși nu îndrăznește să le publice (“nu-ți dă mîna să ieși în lume cu astfel de strînsură”). Oricum, “mai toate cimiliturile care-s cam trecute
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
mii de lei. Hoțul, veți spune, a fost cumsecade, fiindcă a aruncat poșeta la vedere. Nu cred. Cînd i-a furat bătrînei poșeta, el s-a purtat ca un terorist. Nu a profitat de neatenția ei, ci a tîlhărit-o pe față, iar, dacă ceilalți pasageri ai tramvaiului or fi băgat de seamă ce se întîmplă și au tăcut, de frică, avem de-a face cu un act de terorism de cea mai pură speță. Dar, cum se întîmplă, la noi, adesea
Hoții, dintre noi și pentru noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13607_a_14932]
-
care îl comentez. Sumarul e divers, ca să nu spun cam eteroclit. El conține analize substanțiale ca acelea despre contemporani, precum N. Breban, George Cușnarencu, Mircea Cărtărescu, despre mari personalități foarte discutate în cadrul unor înfierbântate polemici, ca Emil Cioran (Schimbarea la față a României), interviuri, sinteze critice asupra întâlnirilor scriitoricești de la Neptun din anii din urmă, analize politice, scrisori, una trimisă de autor lui Dumitru Țepeneag și una primită de la Ov.S. Crohmălniceanu. În spațiul însemnărilor de față mă voi limita la prezentarea
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
ca Emil Cioran (Schimbarea la față a României), interviuri, sinteze critice asupra întâlnirilor scriitoricești de la Neptun din anii din urmă, analize politice, scrisori, una trimisă de autor lui Dumitru Țepeneag și una primită de la Ov.S. Crohmălniceanu. În spațiul însemnărilor de față mă voi limita la prezentarea a doar trei dintre studiile, de altfel care mi se par și cele mai pline de interes și anume: O ușă se închide, alta se deschide („Condiția umană” și posteritatea lui Malraux), Spărgătorul și complicele
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
Ideologic, el rămăsese un comunist îndârjit, un antiliberal, ceea ce regretă și prietenul său mai tânăr. Atât de experimentat în profesia lui de critic literar, Ov.S. Crohmălniceanu, vai, n-a avut puterea, discernământul politic și curajul de a privi adevărul în față ca Malraux. În privința „Analizelor politice”, precum și a scrisorii trimise lui Dumitru Țepeneag, unde cred că S. Damian exagerează, dacă nu cumva e în eroare, acuzând de prejudecăți (în problema evreiască pe „cei mai mulți dintre reprezentanții elitei autohtone” (mereu autohtone!), merită a
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
Marina Constantinescu De SANDA MANU mă leagă, pe lîngă anii petrecuți împreună, multe fire, mai mult sau mai puțin vizibile. Anul acesta, cînd vîrsta ei a căpătat alte rotunjimi, în ziua Schimbării la Față, fiind mare sărbătoare trecută cu roșu în calendar și neavînd prea multă treabă de făcut, am stat pe îndelete și m-am gîndit la ea, la firele despre care aminteam. Mi-am acordat răgazul să le privesc, să le observ
Portret subiectiv by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13625_a_14950]
-
Telefil Pfui, Doamne, ce căldură! Până și Dana Războiu de la „1 pentru toți” pare topită, trasă la față și, așa cam apatică și semibronzată cum e, parcă aduce a deputată în Parlament când tocmai se discută noul Cod Penal; zâmbește tot mai rar și seamănă binișor cu Mona Muscă pe vremea când aceasta era invitată să vorbească tăcând
Circumstanță atenuantă – Canicula by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13630_a_14955]
-
de pe primele pagini se simte o sensibilitate din zona celei mai vii memorii culturale, vorbind totuși despre realitățile cele mai recente, un soi de aristocrație tip secolul al XIX-lea, prelungindu-se agonic în sânul unei lumi profund schimbate la față. Eminență cenușie a Franței intelectuale, cum îl numește în prefață Patrick Leigh Fermor, prințul Ghika conservă în dialogul purtat cu propria-i biografie tiparele fiecărei vârste. Paginile care descriu anii de pregătire de la Saint-Quen și de la Școala Navală a iezuiților
Lumea, scoica lui Matila Ghyka by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13638_a_14963]
-
dintre ele ca și de revenirea asupra acelorași motive sub unghiuri noi, izbutesc a contura, din perspectiva subiectului, figura creatorului complex care este Alexandru Lungu, totodată poet, artist plastic, medic, cercetător, editor al revistei Argo. Nu e, în cazul de față risipă, ci însumare. Căci Alexandru Lungu se arată autentic în toate ipostazele manifestărilor d-sale, capabil a trece cu naturalețe de la una la alta, sub semnul unei disponibilități cumpănite, deloc aventuroase, preocupat de-a capta răsfrîngerile interioare ale fiecărui demers
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
se supună nici unei «comenzi». La vremea aceea bîntuia «comanda națională», de undeva pîndea «comanda socială», cea care va năpădi, peste cîțiva ani, încercînd să sugrume poezia și să strivească poeții. În treacăt fie spus, aud că, de curînd și pe față, în publicațiile periferice (nu geografic, ci calitativ) din țară, cele două «comenzi» își cîntă «hai să dăm mînă cu mînă». Și-aș adăuga: să nu le fie de bine!”. Asemenea rînduri atestă și ele faptul binecunoscut că flagelul totalitarismelor nu
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
mentalitatea României contemporane cu jenanta contra-performanță a echipei Rapid în meciul cu Anderlecht. Dar ceva adevăr există într-o astfel de comparație. N-aș vedea-o la nivelul jucătorilor, ci al conducătorilor. Cum majoritatea fotbaliștilor români ajunși în Occident fac față mai mult decât onorabil, înseamnă că hiba e în altă parte. Fotbalul românesc reproduce cu fidelitate maniacală imaginea competenței de tip Dragomir-Sandu, așa cum România acestui moment e perfecta ilustrare a viziunii neo-bolșevice a cuplului Iliescu-Năstase. Țară de pescari în ape
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
lui Stelian Țurlea este o poveste de dragoste după chipul și asemănarea tranziției românești. O relație bolnavă între doi oameni obosiți de goana zilnică pentru supraviețuire, mutilați sufletește de șirul nesfîrșit de umilințe și dezamăgiri cărora trebuie să le facă față la tot pasul. O poveste obișnuită care, pe ici pe colo (prin punctele esențiale?), seamănă cu a fiecăruia dintre noi. Este imposibil ca citind romanul lui Stelian Țurlea să nu dai peste experiențe de viață încercate și de tine, de
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
putea recomanda drept omul lui Cutare. Prieteni ziariști din țară mi-au povestit niște întîmplări cu politicieni locali, din categoria celor care nu răzbat în presă. Într-o filială a PSD din sudul țării, cine vrea să aibă cotă la fața locului se face preș în fața șefului. A face parte din curtea politică a acestuia e o poziție mai de invidiat decît o relație personală cu steaua executivă a partidului, Octav Cozmîncă. Într-o atmosferă de turnătorie bine întreținută, cine cîrîie
Politica în provincie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13631_a_14956]
-
de pămînt arabil, a cărui scoatere din circuitul agricol trebuia compensată de productivitaea sporită a spațiilor verzi din fața blocurilor și a rondurilor pentru flori din fața caselor. A doua consecință a fost una demografică și etnofolclorică, ușor de observat chiar la fața locului, și ea s-a manifestat prin depopularea satelor, prin îngroșarea mahalalelor urbane și prin strămutarea vetrelor folclorice din Moldova în Bărăgan și din Țara Hațegului tocmai pe malurile Dunării. Dacă se auzea, în lungile ore de odihnă de pe la cozi
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
cere astfel iertare. Astă seară nu se vorbește decît de întîmplarea asta și fiecare călător pretinde în cercul lui că nu i-a dat nici o clipă crezare. Cu toate astea, cînd călătorii celeilalte caravane se apropiaseră, erau toți livizi la față și nimeni nu avusese curajul să le adreseze cuvîntul.
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
a întîmplat nici cînd a murit Jean Vilar... Tristețea e că nimeni n-a avut, practic, de cîștigat din protestul intermitenților (oricît de zgomotos-spectaculos ar fi fost el, și oricît de asociat, în presă, cu frenezia contestației din mai ’68): față cu “autismul guvernamental” (cf. Faivre d’Arcier), bieții intermitenți nu au obținut nimic. Cel mai mult a avut de pierdut publicul. Deși, dincolo de parada intermitenților, se putea ghici drama reală a unei supraviețuiri chinuite; mulți trecători ai Avignon-ului aveau agățată
Avignon, Of(f), Of(f), Of(f) ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13643_a_14968]
-
Reporterița, gâtuită de emoție, vorbește în hieroglife, întrebându-l pe un șef de la pompieri la ce strategie se gândește pentru salvarea pisicului din copac. "Mă gândesc la scară, zice omul, dar n-o putem folosi din cauza crengilor..." Cameramanul focalizează pe "fețele privitorilor" ( citat de la Florin Piersic): toată lumea e disperată. Cineva strigă: "Armata, domnilor, să vină cu un elicopter" Jandarmii se simt umiliți, pompierii la fel. "Chemați trupele antitero, zice altcineva, că ăia se pricep la cățărat". Pisicul miaună jalnic. Parcă ar
Oscar pentru un pisic by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13674_a_14999]
-
e ultimul supraviețuitor al echipei de activiști pe spinarea de Atlas a căreia a stat planeta găunoasă a bolșevismului român. Greșesc cei care văd în numirea fostului om al lui Nicu Ceaușescu dorința de revenire la comunism. În clipa de față, nici unul dintre ex-activiștii de partid n-are poftă de "valorile" comunismului. Ei sunt primii sătui să fie controlați, supravegheați, luați la întrebări pentru vilele, automobilele și conturile din bănci. Numirea lui Cozmâncă e răspunsul unei puteri cleptomane și abuzive la
Octav-Baba și cei patruzeci ori patruzeci de hoți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13761_a_15086]