986 matches
-
de semnificație Sig. = 0 mai mic decât 0.05, de unde reiese că se respinge ipoteza de independență, putându-se, așadar, continua analiza prin metoda componentelor principale. Notă: Date prelucrate cu ajutorul programului SPSS Deoarece varianța explicată de primele două axe factoriale este 61.438% din varianța totală, disparitățile privind dezvoltarea între țările membre UE pot fi analizate pe baza poziționării variabilelor și cazurilor în planul factorial determinat de primele două componente. prezintă coeficienții de corelație ai variabilelor cu axele factoriale. Întrucât
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
componentelor principale. Notă: Date prelucrate cu ajutorul programului SPSS Deoarece varianța explicată de primele două axe factoriale este 61.438% din varianța totală, disparitățile privind dezvoltarea între țările membre UE pot fi analizate pe baza poziționării variabilelor și cazurilor în planul factorial determinat de primele două componente. prezintă coeficienții de corelație ai variabilelor cu axele factoriale. Întrucât atât tabelul coeficienților, cât și reprezentarea grafică a variabilelor pe primul plan factorial arată că există variabile care prezintă coeficienți de corelație apropiați ca valoare
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
axe factoriale este 61.438% din varianța totală, disparitățile privind dezvoltarea între țările membre UE pot fi analizate pe baza poziționării variabilelor și cazurilor în planul factorial determinat de primele două componente. prezintă coeficienții de corelație ai variabilelor cu axele factoriale. Întrucât atât tabelul coeficienților, cât și reprezentarea grafică a variabilelor pe primul plan factorial arată că există variabile care prezintă coeficienți de corelație apropiați ca valoare cu ambele axe (rata abandonului școlar, rata sărăciei după transferurile sociale, inegalitatea distribuției veniturilor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
UE pot fi analizate pe baza poziționării variabilelor și cazurilor în planul factorial determinat de primele două componente. prezintă coeficienții de corelație ai variabilelor cu axele factoriale. Întrucât atât tabelul coeficienților, cât și reprezentarea grafică a variabilelor pe primul plan factorial arată că există variabile care prezintă coeficienți de corelație apropiați ca valoare cu ambele axe (rata abandonului școlar, rata sărăciei după transferurile sociale, inegalitatea distribuției veniturilor, rata șomajului pe termen lung), pentru o mai bună interpretare a rezultatelor analizei componentelor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
bună interpretare a rezultatelor analizei componentelor principale se va genera și soluția după rotația axelor. După efectuarea unei rotații oblice a axelor, prin metoda Promax (disponibilă în SPSS), se observă o mai bună corelare a variabilelor cu cele două axe factoriale. Reprezentarea grafică a pozițiilor variabilelor în raport cu primele două axe, după rotația axelor (figura 4.46), evidențiază cele două componentele principale: potențialul de dezvoltare, exprimat prin starea economiei și accesul populației la servicii (prima axă), și climatul social (a doua axă
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de educație al populației și accesul acesteia la tehnologie, precum și variabile care exprimă situația de pe piața muncii, iar pe de altă parte, variabile ce descriu starea de sănătate, calitatea mediului și șomajul pe termen lung. Poziția variabilelor pe prima axă factorială indică faptul că țările cu bune rezultate economice, acces ridicat la educație și tehnologie și o situație satisfăcătore pe piața muncii, se vor găsi pe partea dreaptă a planului factorial, în opoziție cu țările care se confruntă cu o situație
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
și șomajul pe termen lung. Poziția variabilelor pe prima axă factorială indică faptul că țările cu bune rezultate economice, acces ridicat la educație și tehnologie și o situație satisfăcătore pe piața muncii, se vor găsi pe partea dreaptă a planului factorial, în opoziție cu țările care se confruntă cu o situație precară pe piața muncii, un grad mare de poluare în mediul urban și acces redus la serviciile de sănătate. A doua axă, cea a climatului social, este formată din trei
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
cea a climatului social, este formată din trei variabile, și anume: rata abandonului școlar, inegalitatea distribuției veniturilor și rata sărăciei după transferurile sociale. Astfel, țările cu un climat social favorabil dezvoltării vor fi reprezentate în partea de sus a planului factorial. Identificarea profilului de dezvoltare al României în raport cu al celorlalte state membre UE, folosind regula 3σ arată reprezentarea grafică a țărilor analizate în planul primelor două axe factoriale. Reprezentarea țărilor pe primele două axe factoriale Notă: Date prelucrate cu ajutorul programului SPSS
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
climat social favorabil dezvoltării vor fi reprezentate în partea de sus a planului factorial. Identificarea profilului de dezvoltare al României în raport cu al celorlalte state membre UE, folosind regula 3σ arată reprezentarea grafică a țărilor analizate în planul primelor două axe factoriale. Reprezentarea țărilor pe primele două axe factoriale Notă: Date prelucrate cu ajutorul programului SPSS Analiza poziționării țărilor pe harta factorială permite identificarea, folosind regula celor 3σ, a celor mai dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate state în raport cu fiecare axă factorială
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în partea de sus a planului factorial. Identificarea profilului de dezvoltare al României în raport cu al celorlalte state membre UE, folosind regula 3σ arată reprezentarea grafică a țărilor analizate în planul primelor două axe factoriale. Reprezentarea țărilor pe primele două axe factoriale Notă: Date prelucrate cu ajutorul programului SPSS Analiza poziționării țărilor pe harta factorială permite identificarea, folosind regula celor 3σ, a celor mai dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate state în raport cu fiecare axă factorială, evidențiind, în același timp, profilul de dezvoltare
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
României în raport cu al celorlalte state membre UE, folosind regula 3σ arată reprezentarea grafică a țărilor analizate în planul primelor două axe factoriale. Reprezentarea țărilor pe primele două axe factoriale Notă: Date prelucrate cu ajutorul programului SPSS Analiza poziționării țărilor pe harta factorială permite identificarea, folosind regula celor 3σ, a celor mai dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate state în raport cu fiecare axă factorială, evidențiind, în același timp, profilul de dezvoltare al României în raport cu celelalte țări din Uniunea Europeană. Aplicarea regulii 3σ presupune găsirea
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
factoriale. Reprezentarea țărilor pe primele două axe factoriale Notă: Date prelucrate cu ajutorul programului SPSS Analiza poziționării țărilor pe harta factorială permite identificarea, folosind regula celor 3σ, a celor mai dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate state în raport cu fiecare axă factorială, evidențiind, în același timp, profilul de dezvoltare al României în raport cu celelalte țări din Uniunea Europeană. Aplicarea regulii 3σ presupune găsirea țărilor care se află în afara intervalelor , corespunzătoare celor două axe și marcate pe grafic cu ajutorul liniilor punctate ( x = 0 , σ = 1
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
0 , σ = 1 ). [Jaba, 2007, p.58] Întrucât nici unul dintre state nu se află în afara intervalelor x ± 2 σ sau x ± 3 σ , analiza se va concentra pe intervalele x ± σ , corespunzătoare primelor două componente principale. Raportat la prima axă factorială, România și Bulgaria, împreună cu Polonia și Slovacia, sunt poziționate în stânga intervalului x ± σ , ceea ce înseamnă că manifestă, la finele anului 2006, cel mai scăzut potențial de dezvoltare dintre țările considerate, exprimat prin cel mai scăzut nivel al rezultatelor economice și
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de dezvoltare. Acestea sunt urmate, aproape de limita intervalului x ± σ , de Olanda și Marea Britanie. Țările în care climatul social este cel mai favorabil dezvoltării sunt Cehia, Slovenia, Olanda și țările nordice, aflate în dreapta intervalului x ± σ , pe a doua axă factorială, în timp ce Letonia, Grecia, Italia și Portugalia, poziționate în stânga intervalului x ± σ al axei a doua, se confruntă cu climatul social cel mai puțin avantajos pentru dezvoltare. Ciprul prezintă profilul dezvoltării cel mai apropiat de media Uniunii Europene, atât
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
profilul dezvoltării cel mai apropiat de media Uniunii Europene, atât în ceea ce privește prima componentă principlă, cât și prin prisma celei de-a doua; scorurile corespunzătoare Ciprului sunt ambele foarte apropiate de valoarea zero, valoare corespunzătoare mediilor Uniunii pentru cele două axe factoriale. Sintetizând caracteristicile celor două componente principale, se poate afirma că țările aflate în cadradul I al planului factorial, prezintă atât potențialul cel mai ridicat de dezvoltare, cât și climatul cel mai favorabil dezvoltării. Aceste trăsături sunt specifice îndeosebi țărilor nordice
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
celei de-a doua; scorurile corespunzătoare Ciprului sunt ambele foarte apropiate de valoarea zero, valoare corespunzătoare mediilor Uniunii pentru cele două axe factoriale. Sintetizând caracteristicile celor două componente principale, se poate afirma că țările aflate în cadradul I al planului factorial, prezintă atât potențialul cel mai ridicat de dezvoltare, cât și climatul cel mai favorabil dezvoltării. Aceste trăsături sunt specifice îndeosebi țărilor nordice din Uniune: Danemarca, Suedia și Finlanda, urmate de Olanda, Austria, Germania, Belgia și Franța. România se găsește în
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
acestor dimensiuni. Mai mult decât atât, descoperirea legăturilor cauzale care se stabilesc între variabile garantează aprofundarea cunoașterii procesului de dezvoltare regională durabilă. În analiza statistică a dezvoltării, în condițiile considerării în analiză a tuturor datelor observate la nivel regional, metodele factoriale concentrează dimensiunile dezvoltării economico - sociale într-un număr redus de factori reprezentativi pentru fenomenul studiat, intitulați și variabile exploratorii. Pentru exemplificare s-a ales metoda Analiza Componentelor Principale (ACP). ACP consideră un set de variabile care caracterizează dezvoltarea economico - socială
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de educație al populației și accesul acesteia la tehnologie, precum și variabile care exprimă situația de pe piața muncii, iar pe de altă parte, variabile ce descriu starea de sănătate, calitatea mediului și șomajul pe termen lung. Poziția variabilelor pe prima axă factorială indică faptul că țările cu bune rezultate economice, acces ridicat la educație și tehnologie și o situație satisfăcătore pe piața muncii se vor găsi pe partea dreaptă a planului factorial, în opoziție cu țările care se confruntă cu o situație
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
și șomajul pe termen lung. Poziția variabilelor pe prima axă factorială indică faptul că țările cu bune rezultate economice, acces ridicat la educație și tehnologie și o situație satisfăcătore pe piața muncii se vor găsi pe partea dreaptă a planului factorial, în opoziție cu țările care se confruntă cu o situație precară pe piața muncii, un grad mare de poluare în mediul urban și acces redus la serviciile de sănătate. A doua axă, cea a climatului social, este formată din trei
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
axă, cea a climatului social, este formată din trei variabile, și anume: rata abandonului școlar, inegalitatea distribuției veniturilor și rata sărăciei după transferurile sociale. Astfel, țările cu un climat social favorabil dezvoltării sunt reprezentate în partea de sus a planului factorial. Analiza poziționării țărilor pe harta factorială permite identificarea, folosind regula celor 3σ, a celor mai dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate state în raport cu fiecare axă factorială, evidențiind, în același timp, profilul de dezvoltare al României în raport cu celelalte țări din
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
formată din trei variabile, și anume: rata abandonului școlar, inegalitatea distribuției veniturilor și rata sărăciei după transferurile sociale. Astfel, țările cu un climat social favorabil dezvoltării sunt reprezentate în partea de sus a planului factorial. Analiza poziționării țărilor pe harta factorială permite identificarea, folosind regula celor 3σ, a celor mai dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate state în raport cu fiecare axă factorială, evidențiind, în același timp, profilul de dezvoltare al României în raport cu celelalte țări din Uniunea Europeană. Raportat la prima axă factorială
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
un climat social favorabil dezvoltării sunt reprezentate în partea de sus a planului factorial. Analiza poziționării țărilor pe harta factorială permite identificarea, folosind regula celor 3σ, a celor mai dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate state în raport cu fiecare axă factorială, evidențiind, în același timp, profilul de dezvoltare al României în raport cu celelalte țări din Uniunea Europeană. Raportat la prima axă factorială, România și Bulgaria, împreună cu Polonia și Slovacia manifestă, la finele anului 2006, cel mai scăzut potențial de dezvoltare dintre țările considerate
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
factorială permite identificarea, folosind regula celor 3σ, a celor mai dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate state în raport cu fiecare axă factorială, evidențiind, în același timp, profilul de dezvoltare al României în raport cu celelalte țări din Uniunea Europeană. Raportat la prima axă factorială, România și Bulgaria, împreună cu Polonia și Slovacia manifestă, la finele anului 2006, cel mai scăzut potențial de dezvoltare dintre țările considerate, exprimat prin cel mai scăzut nivel al rezultatelor economice și cel mai redus acces la serviciile de sănătate, la
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
studiilor psihometrice timpurii încercau să descopere dimensiunile de bază ale credințelor despre bani. Yamanchi și Templer (1982 apud Furnham și Okamura, 1999) au încercat să dezvolte un instrument psihometric complet numit Scala Atitudiniilor față de Bani (Money Attitude Scale MAS), analiza factorială a 62 de itemi din selecția originală au relevat cinci factori: PuterePrestigiu, Timp Economie, Neîncredere, Calitate și Anxietate. Ei au descoperit că atitudinile față de bani erau, în mod surprinzător, independente complet de venitul persoanei (Furnham și Okamura, 1999). Gresham și
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
122 7.5. Caracteristici antropometrice, starea de sănătate, dinamica sexuală / 127 7.6. Activitatea sexuală și vârsta / 133 Bibliografie / 139 Capitolul 8. INFIDELITATEA / 141 8.1. Relațiile sexuale în afara cuplului / 141 8.2. Mituri despre infidelitate / 146 8.3. Analiză factorială discretă pentru clase latente privind miturile despre infidelitate / 147 Bibliografie / 151 Capitolul 9. MITURI ȘI ADEVĂRURI DESPRE RISCUL DE A RĂMÂNE ÎNSĂRCINATĂ ȘI SEXUALITATE / 153 9.1. Mituri despre sarcină / 153 9.2. Declarații despre valori privind activitatea sexuală și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]