2,300 matches
-
pentru Senat. În timpul primei runde, au avut loc ciocniri la Orhei și Târgu Mureș, soldate cu moartea a patru persoane și cu 300 de arestări. Acolo să vezi mata, iubitorule de democrație pe pâine, capete sparte, oase rupte, nasuri însângerate, fălci mutate din loc, ruperi de gât și alte drăgălașe efecte din acestea ca urmare a unor sfinte ciomăgeli democrate și de democratizare, în spirit, curat constituțional. Așa doar capete crăpate și coste rupte, au fost mai peste tot în România
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
mătură nou nouță, cu însemnele prezidențiale, a aterizat pe nepusă masă direct la masa prezidiului președintele „jucător”. Discursul său, a fost cică plin de miez și demn de luat în seamă, dacă nu voiai să vezi pe naiba cu o falcă-n cer și una-n pământ venind dinspre DNA. Și zicea dumnealui duios, de pica Udrea pe jos: „Nu am venit să impun o soluție, ci doar să vă atenționez măi berbecilor, că prelungirea dezbaterilor poate aduce daune”. Se pare
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
boule și bate mătănii până crapă, ori fruntea, ori dușumeaua). În privința supunerii față de puterile asupritoare, avea „idei” tot așa de „mărețe”, când propovăduia, că dacă cineva îți trage o palmă pe un obraz, tu în loc să-i muți cum se cuvine fălcile din loc, să întorci și partea cealaltă, ca să-ți dea, vorba ceea, cu pereche. Nu el a spus despre împotrivire, că nu trebuie să pui mâna pe sabie? Cine ridică sabia, de sabie va pieri. Deci cu alte cuvinte, pe
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
neomologat, dar opțiunea rămâne deschisă. Tot el este cel care a demonstrat, că pixelul albastru l-a împiedicat pe Băsescu să lovească pe copilul acela băgăreț de la Ploiești și că de fapt, băiatul este cel care i-a tras o falcă zdravănă, fix peste laba cuminte a lui Băsescu, ce era susținută în poziție de plesnire doar de către susnumitul pixel. Dar cele mai mari realizări ale savantului, plantat ca un păstârnac de import la Palatul Victoria, le are pe tărâmul educației
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
promovarea frunzei sale în lume și a apelat cu toată încrederea la Lucian Bute, campionul mondial la box. El va demonstra astfel, că există cineva care se bate pentru promovarea României, la modul cel mai propriu, adică umflă ochi, mută fălci, sparge nasuri, face străinilor capul cât o ..bute, plin de hematoame și ficatul ferfeniță, arătând lumii că românii, la o adică, sunt oameni foarte darnici. În sensul ăsta, doamna Udrea a stabilit prin ordin ministerial, că Bute va purta în timpul
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
intensitate mai mare. Mâna nebunului îmi strânge umărul cu putere și ochii lui mă fulgeră dureros. ”Hai, mă... Nu-ți face nimic. Ne pitulăm și el trece peste și se bucură”. Mult aș vrea să merg, dar groaza îmi încleștează fălcile și nu spun nimic. Fug în pod și privesc prin turnulețul de sticlă cum se îndepărtează. Tata îi conduce până la poartă. Mâine o să meargă la ei în vizită. Seara, Amedeo mă ia de mână și alergăm pe o pajiște înflorită
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
Un slujbaș domnesc scrie într-un suret, după un zapis din <1715 sept. 1 - 1716 aug. 31> (7224): „Un zapis de la Ileana, giupâneasa răposatului Ion Buhuș hatman, din leat 7224, în care scrii c-au dat danie Sfintii Mitropolii 5 fălci de vii lucrate la Copou, care le-au fost cumpărat de la Cozma egumen de Ocnă”. Cele danii descoperite până aici sunt ca o picătură de apă pe lângă o găleată plină, părinte. Îmi închipui că ai în vedere o danie de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dintre călugării greci și călugării moldoveni pentru mănăstirea Aroneanu. În această judecată, făcută la 30 iunie 1626 (7134), Miron Barnovschi voievod hotărăște: „De acum înainte... statornica rămânere acolo a grecilor, iar moldovenilor am poruncit să li se dea 60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se liniștească”. Asta înemna rămânerea grecilor la mănăstirea Aroneanu, iar moldovenii erau nevoiți să se retragă la mănăstirea Hlincea. Întocmai, dragule. Iar vin și spun, sfințite, că soarta bieților țigani robi nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Iată eu, Nicoară Prăjescul mare vistiernic, și Coste Băcioc mare paharnic, și Ștefan Prăjescul mare stolnic, și Boul vistiernic, și Voruntar mare comis, și Savin mare sulger, și Miron stolnic și Dumitru Buhuș. Scriem... că am luat... cu tocmeală, două fălci de vie în țarina Copou,... de la fratele nostru Voruntar mare comis,... Și am dat acele vii sfintei mănăstiri... Sfântul Sava... pentru sufletul răposatului fratelui nostru, Arpentie postelnic”. Se vede lucrul că marii boieri formau o castă foarte unită de vreme ce au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Copou,... de la fratele nostru Voruntar mare comis,... Și am dat acele vii sfintei mănăstiri... Sfântul Sava... pentru sufletul răposatului fratelui nostru, Arpentie postelnic”. Se vede lucrul că marii boieri formau o castă foarte unită de vreme ce au „luat... cu tocmeală” două fălci de vie și la 25 iulie 1614 (7122) au dat-o mănăstirii Sfântul Sava „pentru sufletul răposatului,... Arpentie postelnic”. Acum ia seama la zapisul întocmit la 25 iulie 1614 de Constantin Corpaci și ai să vezi că la acea vreme
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Varticoaie... în viile numite Copoul”. Cine știe cât reprezenta acea jumătate de vie? Dacă tot am pornit pe urmele viilor, atunci să ne amintim și de o scrisoare prin care „Constantin feciorul lui Manole Moraet ș-a Măriicăei” spune că cele trei fălci de vie ce sunt în Dealul lui Epure „acele vii au fost partea maicii mele, a Măriicăei, ce-i răposată. Și ea la săvârșirea ei... cu limbă de moarte... au dat acele vii,... la Sventi Sava... Deci și eu,... cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai multă vreme. Sfinția ta are dreptate, fiindcă la 12 martie 1617 (7125) găsim cele scrise de „Io Radul (Mihnea) voievod” care spune că: „Am dat și am întărit rugătorilor noștri călugări de la mănăstirea Sfântul Sava, din târgul Iași, trei fălci de vie și cu crame, ce sânt în Dealul Iepurelui, în viile Iașilor, care... sânt danie... de la Manole Murat și de la femeia sa, Mărica, și de la copiii lor”. Să nu-mi spui că nu ți se face pielea de găină
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
astea sunt oglindite cum nu se poate mai bine în cele spuse de Alexandru Iliaș voievod la 26 iunie 1621 (7129): „Am dat și am miluit ruga noastră, sfânta mănăstire a Sfântului Sava, ce este în târgul Iași,... cu patru fălci de vie, ce sânt în Dealul Mândrul și la Laslău, la Cotnari, care acele vii au fost ale lui Coste Băcioc vornic și el le-au pierdut... pentru hiclenie, pentru că el cu Gașpar (Grațiani) voievod s-au ridicat împotriva turcilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Bătrân”. Dacă tot a venit vorba de dealul Șorogarilor, împânzit numai de vii și livezi, să luăm seamă cum „Ghica vel vornic al łării de Jos” scrie la 20 ianuarie (1648-1651) un zapis prin care dăruiește mănăstirii Aron Vodă două fălci de vie la Șorogari. Spune-mi, te rog, despre care dintre Ghiculești este vorba și de ce apare acel interval între ani, dragule? Cu îngăduința sfinției tale, am să citesc ce scrie în carte la subsol: „Întrucât cifra unităților lipsește din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
starosti, carii toți sânt scriși pre nume în drese”. După cum se știe, voievozii - din când în când - întăreau stăpânirea asupra avuțiilor mănăstirești. Așa face și Istratie Dabija voievod la 9 aprilie 1663 (7171), când spune: „Drept aceia, aceste... sate, și fălci de vii, și dughene cu pivniță, și prisăci, și locul în semne prin prejurul sfintei mănăstiri...adică: Rânzeștii... cu giumătate din Hărciata, și Avereștii pe Cracău,... și Selecicanii cu vad de moară pe Bașeu... și Nicoreștii cu mori pe Cracău
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aflăm: „Pentru aceea noi, văzând precum au dat și au miluit,... Mărica, giupâneasa Chirițăi postelnic, la a sa sfântă mănăstire cu acele... sate; anume: Vasilcău pe Nistru, și Cirișnovățu, și giumătate de sat de Movileni pre Jâjâoara, și acele trei fălci de vie de la Sărata și două fălci de la Piscu, și cu cramă din dealul Balamuțului și cu pivniță de piatră și o falce și jumătate din Rediul Domnesc, așijderea și de la noi am dat și am întărit rugătorilor noștri,... de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dat și au miluit,... Mărica, giupâneasa Chirițăi postelnic, la a sa sfântă mănăstire cu acele... sate; anume: Vasilcău pe Nistru, și Cirișnovățu, și giumătate de sat de Movileni pre Jâjâoara, și acele trei fălci de vie de la Sărata și două fălci de la Piscu, și cu cramă din dealul Balamuțului și cu pivniță de piatră și o falce și jumătate din Rediul Domnesc, așijderea și de la noi am dat și am întărit rugătorilor noștri,... de la sfânta mănăstire,... Golia, ce este metoh sfintei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
târgul Iașilor, împotriva chervăsăriei domnești, în Ulița Rusască”. Uite cum pofta vine mâncând, sfințite. Tocmai mi-am adus aminte de două danii: una făcută de Gheorghe Coci hatman, care la 15 februarie 1652 (7160) dăruiește mănăstirii lui Barnovschi vodă două fălci de vie ce se află „în obârșie Văii Ursului”; vie cumpărată de la Gavrilaș Talpă, care „Au lăsat cu limbă de moarte” să fie pomenit de Gheorghe Coci. Apoi de dania lui Gheorghe Roșca, fost vistiernic, care la 18 februarie 1652
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Văii Ursului”; vie cumpărată de la Gavrilaș Talpă, care „Au lăsat cu limbă de moarte” să fie pomenit de Gheorghe Coci. Apoi de dania lui Gheorghe Roșca, fost vistiernic, care la 18 februarie 1652 (7160) dăruiește mănăstirii „Lui Barnovschie vodă” patru fălci de vie „Pre Valea Urșulii, la obârșie”. Cred că îți mai amintești de „niște dughene... cu pivniță de piatră... din Ulița Rusască”. Cum să nu, părinte? Ei află tu că la 25 mai 1709 (7217), adică după vreo 82 de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Barnovschii să aibă a-și stăpâni pivnița și dughenili cu loc cu tot pe cum au stăpânit și până acmu”. Apoi, pe sfințiile lor nu-i ocolește bucuria, părinte. De unde până unde le-ai găsit călugărilor motiv de bucurie? Dacă trei fălci de vie venite plocon peste noapte, adică numai la două luni de la acea judecată, nu-i bucură, atunci ce altceva ar face să le tresalte inima? Iaca ce spune Savin banul la 25 august 1709: „Scriu și mărturisesc cu acest
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
numai la două luni de la acea judecată, nu-i bucură, atunci ce altceva ar face să le tresalte inima? Iaca ce spune Savin banul la 25 august 1709: „Scriu și mărturisesc cu acest adevărat zapis... cum... am dat danie trii fălci de vie la Vlădiceni... cu pomăt cu tot... svintei mănăstiri Barnovschii... pentru sufletul părintelui mieu și al mieu”. Uite cum se mai poate face o danie. Cum, părinte? Așa cum a făcut Grigorie Ghica voievod la 2 aprilie 1741 (7249), când
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
S-o auzim! M-ai făcut curios! Vodă dăruiește Trei Sfetitelor nici mai mult nici mai puțin decât satele Fărcășeni, aparținător ținutului Roman, Avrămeni și Coiceni, din ținutul Iașilor, Căcăceni de la Soroca și apoi vii cât vezi cu ochii: patru fălci de vie la Cotnari, șase fălci de vie la Valea lui Ieremia de la Iași, 12 fălci de vie și o prisacă la Miroslava, patru fălci de vie la Huși și...” ce crede sfinția ta că a mai căpătat sfânta mănăstire
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
curios! Vodă dăruiește Trei Sfetitelor nici mai mult nici mai puțin decât satele Fărcășeni, aparținător ținutului Roman, Avrămeni și Coiceni, din ținutul Iașilor, Căcăceni de la Soroca și apoi vii cât vezi cu ochii: patru fălci de vie la Cotnari, șase fălci de vie la Valea lui Ieremia de la Iași, 12 fălci de vie și o prisacă la Miroslava, patru fălci de vie la Huși și...” ce crede sfinția ta că a mai căpătat sfânta mănăstire? Apoi sfintei mănăstiri îi mai trebuia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
puțin decât satele Fărcășeni, aparținător ținutului Roman, Avrămeni și Coiceni, din ținutul Iașilor, Căcăceni de la Soroca și apoi vii cât vezi cu ochii: patru fălci de vie la Cotnari, șase fălci de vie la Valea lui Ieremia de la Iași, 12 fălci de vie și o prisacă la Miroslava, patru fălci de vie la Huși și...” ce crede sfinția ta că a mai căpătat sfânta mănăstire? Apoi sfintei mănăstiri îi mai trebuia doar mână de lucru. Așa că patru sălașe de țigani robi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Coiceni, din ținutul Iașilor, Căcăceni de la Soroca și apoi vii cât vezi cu ochii: patru fălci de vie la Cotnari, șase fălci de vie la Valea lui Ieremia de la Iași, 12 fălci de vie și o prisacă la Miroslava, patru fălci de vie la Huși și...” ce crede sfinția ta că a mai căpătat sfânta mănăstire? Apoi sfintei mănăstiri îi mai trebuia doar mână de lucru. Așa că patru sălașe de țigani robi nu strica. Așa este, sfințite. În 1641 însă, Vasile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]