2,195 matches
-
singur glonte. - Sergentul Ionescu era un om bun dar avea pingelele de la cizme rupte de intrau gloanțele prin ele! - Descoperirea Americii s-a produs într-un moment de neatenție a pazei de coastă. - Nilul este un fluviu rămas de pe vremea faraonilor. - Unul numit Don Quijote, a inventat o instalație eoliană care producea vânt. - Sângele soldaților curgea dar el punea degetul pe gaura unde intrase glonțul și sângele nu mai curgea. - Soldatul Ionescu avea o misiune importantă: belea ochii la avioane. - Încleștarea era
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
egiptene, având asupra lor spade binecuvântate de Domnul, pentru măcelărirea pruncilor nevinovați și felinare pentru cercetarea ușilor. Și scrie Biblia mai departe: „Și iată că, la miezul nopții, Domnul a lovit pe toți întâi-născuții din țara Egiptului, de la întâi-născutul lui faraon, stătător pe tronul lui, până la întâi- născutul întemnițatului, care stă în temniță, și toată pârga dobitoacelor. Și s-a sculat noaptea faraon, el și toți sfetnicii săi și toți egiptenii, și a fost jelanie mare în Egipt, căci nu era
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Și iată că, la miezul nopții, Domnul a lovit pe toți întâi-născuții din țara Egiptului, de la întâi-născutul lui faraon, stătător pe tronul lui, până la întâi- născutul întemnițatului, care stă în temniță, și toată pârga dobitoacelor. Și s-a sculat noaptea faraon, el și toți sfetnicii săi și toți egiptenii, și a fost jelanie mare în Egipt, căci nu era nici o casă în care să nu fie un mort” (Ieșirea, XII, 29—30). Vedeți că pe lângă ce-a făcut divinul Dumnezeu cu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mare în Egipt, căci nu era nici o casă în care să nu fie un mort” (Ieșirea, XII, 29—30). Vedeți că pe lângă ce-a făcut divinul Dumnezeu cu egiptenii, americanii cu bombardierele lor mai au de învățat. De abia atunci Faraon, cică a trimis urgent după Moise și Aaron (fratele și aghiotantul său) și a început să-i roage să plece naibii cât mai curând din Egipt, împreună cu toată seminția lor. Dar se pare că un evreu care se respectă nu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cu fân, trecătorii neavizați se minunau, își făceau cruce și nu le veneau a crede ochilor: "Cum de nu se răstoarnă!". Știți cât fân încărcau într-un car?... Cât?... Se părea că fiecare car transporta câte o piramidă a vreunui faraon egiptean! Nu era mândrie mai mare pentru un bărbat, decât să-și vadă consoarta sus în vârful carului, între cer și pământ, descărcând fânul clădit de el. Se mutau munții în curțile oamenilor, nu altceva! Toamna, după ultima coasă, gospodarii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
noastre. Considerăm pirmida numai obiectul în care nu plouă?!... Vă spun eu, la Dănești, casa lui dom` Buraga este un fel de piramidă, o piramidă ciudată în care... plouă! Plouă, domnilor consilieri culturali! Plouă în piramida lui dom` Buraga și faraonul este viu și plînge de mila muncii sale și a tuturor! Mai tîrziu, cînd vom plînge și noi uitucia noastră va fi prea tîrziu. Plouă în piramida lui dom` Buraga!... Prof. Gheorghe Capșa Despre Costache Buraga Pe Costache Buraga l-
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
A. Mihai Eminescu și problema romantismului în literatura română. Traducere, prefață și indice de autori de Ariton Vraciu. Iași: Junimea, 1979, 328 p. (Eminesciana; 16) * IRIMIA, Dumitru. Limbajul poetic eminescian. Iași: Junimea, 1979, 472 p. (Eminesciana; 17) * CĂLINESCU, G. Avatarii faraonului Tlà. Ediție îngrijită, prefață, note, anexe și indici de D. Vatamaniuc. Iași: Junimea, 1979, 191 p. (Eminesciana; 18) * PAPU, Edgar. Poezia lui Eminescu. Ediția a 2-a revăzută și adăugită. Iași: Junimea, 1979, 256 p. (Eminesciana; 19) * LOVINESCU, E. Mite
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
sau de almanah, cartea înșiră nenorocirile evreilor începând cu Evul Mediu iar în introducere începând cu Antichitatea. Autorul nu pierde ocazia să semnaleze în această introducere că prima menționare istorică a poporului lui Israel relatează de fapt distrugerea lui de către faraonul Merneptah, în 1223 î.Hr. El încheie anunțând că această carte nu are sfârșit și s-ar putea îmbogăți la infinit cu noi date, cercetarea actuală continuând să descopere alte tragedii în istoria bimilenară a evreilor. Iată o concluzie care nu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Or, nicăieri Zakhor nu cheamă la o datorie de memorie fondată numai pe memoria morții și a suferinței. Zakhor te îndeamnă mai întâi să-ți aduci aminte de ieșirea din casa robieicccccc și de ceea ce Dumnezeu i-a făcut lui faraon și întregului Egipt pentru poporul Lui și eliberarea acestuiadddddd. Memorie a eliberării așadar, în primul rând. Zakhor îți comandă apoi să-ți amintești sacralitatea zilei de sabateeeeee. Memorie de creație și de libertate, îndemn la respectarea efectivă a sabatului. Zakhor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Marrus, Michael, 249 Martinez, Ferrant, 105 Martus, 39 Massada, 61, 63, 128, 172, 213 Mauri, 81 Mauriac, François, 200-201 Maybaum, Ignaz, 174 Mayer, Arno, 205, 270 Meir din Rothenburg, Rabbi, 57 Memorialul martirului evreu necunoscut, 236-237 Memorialul Shoah-ului, 237 Merneptah (faraon), 267 Meschonnic, Henri, 295 Mesia, 25, 32, 48, 94-96, 98-99, 102, 104, 106, 111, 113, 119, 168-169, 190, 194, 200 Mi yiten roshi mayim (elegie de Kalonymos ben Iuda din Mainz), 57 Mica ordine a lui Eliyahu (de Eliyahu Capsali
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
alt templu al luminii), pe de o parte, și spre Heliopolis, pe de altă parte, este de 33 de grade. Dacă mutăm acest unghi spre sud putem crea o nouă relație cu un alt templu al luminii Akhetaten, capitala Egiptului faraonului monoteist Akhenaton (actualul oraș Tel-El-Amarna). Pornind de la acesta, unghiul dintre Stonehenge și Heliopolis devine de 32,72 grade. Pe de altă parte, omul conține 67,28 % apă, care conține 33 de elemente și îngheață la fix 32,72 grade Fahrenheit
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
A. Mihai Eminescu și problema romantismului în literatura română. Traducere, prefață și indice de autori de Ariton Vraciu. Iași: Junimea, 1979, 328 p. (Eminesciana 16) * IRIMIA, Dumitru. Limbajul poetic eminescian. Iași: Junimea, 1979, 472 p. (Eminesciana 17) * CĂLINESCU, G. Avatarii faraonului Tlà. Ediție îngrijită, prefață, note, anexe și indici de D. Vatamaniuc. Iași: Junimea, 1979, 191 p. (Eminesciana;18) * PAPU, Edgar. Poezia lui Eminescu. Ediția a 2-a revăzută și adăugită. Iași: Junimea, 1979, 256 p. (Eminesciana 19) * LOVINESCU, E. Mite
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1998). 4tc "4" Genul și implicațiile sociale ale globalizării: o perspectivă africanătc "Genul și implicațiile sociale ale globalizării \: o perspectivă africană" Yassine Falltc "Yassine Fall" Globalizarea: o paradigmă vechetc "Globalizarea \: o paradigmă veche" Globalizarea nu este un fenomen inedit. Egiptul faraonilor, Roma, Grecia, Persia, Imperiul Britanic, China din perioada dinastiei Ming sau teritoriile arabe din perioadele jihadului clasic sunt doar câteva dintre semnele timpurii ale globalizării, înțelese ca stadii primitive ale imperialismului militar și economic. Începând cu revoluția industrială inițiată în
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
doi au cunoscut și momente supreme, dar și altele dificile. La început, Platon nu-i dă lui Eudoxos chiar locul pe care acesta consideră că îl merită în Academie. După periplul său spre Orient, în cursul căruia îl întâlnește pe faraon, Eudoxos devine un nume de referință în gândirea ateniană. Platon îi dă apoi mai multă putere, până acolo încât Eudoxos ajunge chiar să conducă Școala în vreme ce autorul Republicii încearcă să-l convertească pe Dionisie din Siracuza, în Sicilia - unde poartă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
existente în noi configurații sunt surse ale evoluției sistemului din interior. Contactele dintre culturi sunt sursele externe ale evoluției sistemului cultural. 2. Cultura este vehiculată prin semne. Picturile rupestre din peștera Altamira, statuile gigantice din Insula Paștelui, piramidele și mormintele faraonilor sunt semne ale unor culturi dispărute; zgârie-norii din sticlă și oțel, muzeul Louvre, Legoland-ul, Marele Zid Chinezesc, restaurantele McDonald’s sunt semne ale unor culturi actuale. Ca și acestea, gesturile, modul de ocupare a spațiului, cuvintele, instituțiile, atitudinile oamenilor sunt
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ca probleme afective sau psihice, în legătură cu simbolistica diferitelor părți ale corpului. Barbă Barba este simbolul autorității și al puterii. Este motivul pentru care numeroși zei, dar și regi și conducători, arborează o barbă stufoasă. Barba falsă pe care o purtau faraonii era destinată să le sporească puterea și suveranitatea. În imaginarul popular, Moș Crăciun este și el reprezentat cu o barbă albă și lungă, semn al vârstei sale înaintate și al înfățișării protectoare pentru copil. Barba sa mătăsoasă îi îmblânzește trăsăturile
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
bec; belșug; din belșug; bijuterii; bogăție; bogăție sufletească; bolnav; bugetari; bunăstare; burghez; business; cantitate; carieră; casă; cărți; cîndva; compatriot; copac; copii; cunoștințe; curînd; cusur; decizii; dependență; deștept; a deține; dubios; dușman; și dușmănos; egoist; era; etapă a vieții; faimă; fain; faraon; fățarnic; fățărnicie; femeie; fiță; fițe; frumos; frumusețe; fudul; furt; gelos; gol; gras; gură; gust; hain; haine; hapsîn; harnic; hîrtie; hîtru; ideea; ideal; iluzie; impozit; influență; intelectual; interlop; invidie; isteț; împlinire; împlinit; închisoare; încredere; îngîmfat; îngîndurat; îngrijorat; jigodie; laudă; libertate; liniște
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
puncte/ e făcută". și iată cea mai frumoasă transpunere poetică a unui parametru al mișcării viteza este invers proporțională cu durata, de aceea piramidele, ne spune poetul, "au însemnat viteza cea mai leneșă,/ privirea cea mai lungă./ O mumie de faraon e o bucată de piatră./ Faraonul de carne a văzut Egiptul/ Faraonul de piatră vede cosmosul." ("Câteva generalități asupra vitezei"). Lirismul în această situație este generat de înlocuirea unei valori (Timpul) cu o alta (Viteza) de care este legată printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mai frumoasă transpunere poetică a unui parametru al mișcării viteza este invers proporțională cu durata, de aceea piramidele, ne spune poetul, "au însemnat viteza cea mai leneșă,/ privirea cea mai lungă./ O mumie de faraon e o bucată de piatră./ Faraonul de carne a văzut Egiptul/ Faraonul de piatră vede cosmosul." ("Câteva generalități asupra vitezei"). Lirismul în această situație este generat de înlocuirea unei valori (Timpul) cu o alta (Viteza) de care este legată printr-o relație matematică, permițând definirea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
parametru al mișcării viteza este invers proporțională cu durata, de aceea piramidele, ne spune poetul, "au însemnat viteza cea mai leneșă,/ privirea cea mai lungă./ O mumie de faraon e o bucată de piatră./ Faraonul de carne a văzut Egiptul/ Faraonul de piatră vede cosmosul." ("Câteva generalități asupra vitezei"). Lirismul în această situație este generat de înlocuirea unei valori (Timpul) cu o alta (Viteza) de care este legată printr-o relație matematică, permițând definirea unei mărimi prin cealaltă; astfel, o durată
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
gândească, fiind în situația minoră a câinilor pavlovieni. Gândirea e periculoasă! Ea poate trece dincolo de intelectualii-simboluri, de spiritul lor sacrosant și dogmatic, ceea ce-l pune pe respectivul gânditor într-o situație ingrată. Intelectualii moderni, îndeosebi cei români, au spiritul unor faraoni intangibili și nemuritori. Evident că acest "spirit" este mai mult ubuesc decât de normal cu socialul. Politicienii ne spun că "se ocupă" de problemele oamenilor, mai mult la modul demagogic al unor discursuri perverse, sporind astfel numărul problemelor și reducând
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
trăi mai mult. Să nu ciocnești ouă în ziua de Paști dacă vrei să nu te doară mijlocul la secere. Dacă moare cineva în sat în Joia Paștilor, apoi ouăle roșii nu ies frumoase. Se zice că la Paști întreabă Faraon, mai-marele dracilor, ori de sînt ouă roșii. Faraon să fie ferecat în lanțuri, și el ar scăpa din ele dacă i s-ar da un răspuns negativ. Răspunzîndu-i-se însă că în acel an sînt mai multe ouă roșii decît în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ziua de Paști dacă vrei să nu te doară mijlocul la secere. Dacă moare cineva în sat în Joia Paștilor, apoi ouăle roșii nu ies frumoase. Se zice că la Paști întreabă Faraon, mai-marele dracilor, ori de sînt ouă roșii. Faraon să fie ferecat în lanțuri, și el ar scăpa din ele dacă i s-ar da un răspuns negativ. Răspunzîndu-i-se însă că în acel an sînt mai multe ouă roșii decît în anul trecut, lanțurile lui s-ar îngroșa din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acces" a mesajului spiritual nu poate fi decât frumusețea întrupată a narațiunii, o magie a formei, ademenitoare și fascinantă, dar neapărat însoțită de spiritul jocului, subtil distribuit la toate palierele textului (a se vedea ipostazele ludice ale lui Iosif vs. faraon). Întinerirea unei trame mitice originare, țesute în jurul unui păcat minor acceptat illo tempore și menit să ducă la bun sfârșit o misiune supraindividuală, să transfere o virtute sublimă în act eficient, este laitmotivul operei maniene: alianța cu Faraonul sau respectiv
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Iosif vs. faraon). Întinerirea unei trame mitice originare, țesute în jurul unui păcat minor acceptat illo tempore și menit să ducă la bun sfârșit o misiune supraindividuală, să transfere o virtute sublimă în act eficient, este laitmotivul operei maniene: alianța cu Faraonul sau respectiv Diavolul, pact umanist, benefic, ceremonios în "Iosif și frații săi", sumbru, fatal, tragic până la pierderea sufletului, în "Doctor Faustus". Trecerea de la proiect la practică, de la imposibila utopie exaltantă la ordinea supunerii la obiect, de la hiperbola voluptuoasă la inițierea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]