2,528 matches
-
Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1005 din 01 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Vrei să vii cu mine unde pe aleea realului acea părticică dorită ce vine odată cu razele luni pe-ntuneric ochii se caută cum fără alint sau o farsă rafinată menită să te lege în ireal de te complaci este jertfa ta irosită dragostea-i menită trăirilor știu că mă privești cu suspiciune ochii-ți plini de lacrimi triști ai ignorant preludiul uite ce pățim basme pierdute unde suntem
NU PLÂNGE UNIVERSUL de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357543_a_358872]
-
în: Ediția nr. 501 din 15 mai 2012 Toate Articolele Autorului valurile pare-mi-se cercul de speranțe curmă după care vin în urmă goale, nopțile de vise și mă uit, nimic în jur decât numai file arse neputința unei farse și o teamă de sperjur cine ești, de unde vii furtul lumii de iluzii vremea când părăsesc duzii păsările argintii Referință Bibliografică: păsările argintii / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 501, Anul II, 15 mai 2012. Drepturi de Autor
PĂSĂRILE ARGINTII de ION UNTARU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358675_a_360004]
-
celălalt a răspuns că nu, că e dus în grajd că-i moare un bou. Când s-au dus ei acolo, grajdul era gol, vitele liniștite și au realizat că au fost păcăliți ... - Preacucernice Părinte Nicolae, a rămas fără repercusiuni farsa jucată ungurilor? - Nu. S-au dus și l-au luat pe bunicul meu. Dacă până în acel moment au venit cu liniște, acum au venit cu împușcături și cu urlete și spuneau în gura mare că dacă cineva îl adăpostește pe
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
nimeni la cap până nu va termina liceul. Avea de gând sa meargă mai departe, la facultate. I-ar fi plăcut psihologia, o atrăgeau problemele de spirit, avea un suflet prea sensibil. Însă, de cele mai multe ori, destinul ne joacă multe farse! Într-o seară, când se întorcea acasă de la schimbul doi, a fost acostată de un individ într-un loc mai întunecos. A paralizat de frică, nici nu mai putea sa meargă. Nici să țipe! A fost violată în cel mai
SARADINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358918_a_360247]
-
cărți amintite, simți că ceva pătrunde în viața ta ca și cum o alunecare de pământ le schimbă pe toate cu locul...ca o strămutare a ființei noastre. Degetele plâng pe clapele arse, Frige nepăsarea ochilor parșivi, Strigă nesimțirea în cui date farse, Ochii mei albaștri te privesc naivi. Lacrima se roagă să rămână rece, Zâmbetul se strâmbă în oglinda grea, Astăzi, înc-o moarte peste mine trece Mâine va-nflori nebunia mea. Iar mă-ntorc la mine, aripa e frîntă, Nu mai vreau
O LACRIMĂ TĂCUTĂ, PESTE PIANINA VIOLETĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359307_a_360636]
-
făcut-o până la aproape nouăzeci de ani, când s-a prăpădit..., iar cu ea odată și o adevărată comoară literară și folclorică. Lui moș Ghețu, un bătrânel pus pe șotii tot timpul, îi plăcea să facă fel de fel de farse, de glume, uneori chiar nu prea plăcute pentru unii care nu prea știau să reacționeze sau mai săraci cu duhul pentru a le lua drept ce erau, adică glume. Aducea pâine de la brutăria din comună pentru tot satul, pe timpul colectivului
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
o astfel de inimă nu poate să locuiască bunul Dumnezeu, ci însuși cel mai înfricoșător înger al Infernului - Diavolul. Așa cum spuneam în Scrisoarea de tranziție Nr.80 Coranul nu mai e de mult o religie. Este, poate, cea mai mare farsă pe care Diavolul i-a făcut-o bunului Dumnezeu, prin ultimul lui profet Mahomed, pe axa creștină. Desigur, islamul pretinde că are o religie prin Coran, un Dumnezeu numit Alah, trei așa zise “zeițe” la dispoziția Profetului, mijlocitoare direct prin
DESPRE GLOBALIZAREA ROMANIEI SI PERICOLUL ISLAMIZARII EUROPEI. IN CE EUROPA TRAIM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360385_a_361714]
-
celălalt a răspuns că nu, că e dus în grajd că-i moare un bou. Când s-au dus ei acolo, grajdul era gol, vitele liniștite și au realizat că au fost păcăliți... - Preacucernice Părinte Nicolae, a rămas fără repercusiuni farsa jucată ungurilor? - Nu. S-au dus și l-au luat pe bunicul meu. Dacă până în acel moment au venit cu liniște, acum au venit cu împușcături și cu urlete și spuneau în gura mare că dacă cineva îl adăpostește pe
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
contradictoriu. Combatanții au fost despărțiți de confrați, după un schimb violent de palme. Pe lângă scriitori, găseai în cafenele și personagii - pe Virgilică de pildă, nebunul Capșei, care pentru câțiva lei se transforma într-un destoinic mesager al înjurăturilor sau al farselor: Dacă ai chef să înjuri un scriitor, dar nu ai curaj să faci treaba personal, dă-i lui Virgilică trei lei și învață-l cum trebuie să spuie. De multe ori se întâmplă să încaseze câte-o palmă, dacă domnul
INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
-
și îi ceru scuze a nu putea întârzia prea mult în prezența lui. Astfel se amâna posibilitatea unui răspuns imediat, dar nu excludea cu o altă ocazie. A trecut mai departe dar se întreba dacă nu a fost cumva o farsă jucată de șampanie! Asta este oare dragostea? Aveam dreptul la ea mai mult decât doream sau asta era ceea ce îmi doream dar nu aveam curajul de a o primi și împărtăși? De ce mă revoltam? Aveam dreptul la viață mai bună
MPREVIZIBIL (2) de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359784_a_361113]
-
prieteni, o așezare familială, cu un public fervent dăruit aceleiași iubiri: cântecul. La Bacău a avut un mare prieten, martor și personaj în rol principal al lungilor turnee prin țară și străinătate, dar și o victimă cu simțul umorului, a farselor lui Benone Sinulescu, față de care răspundea cu strălucirea verbală a replicii :„mi-ai făcut-o!”, și cu îngăduința radioasă a nestinsului lui surâs. „L-am îndrăgit”, spune Benone Sinulescu, despre genialul violonist. „Nu se știe când și dacă se va
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
făcut multe turnee cu orchestra care avea în componență instrumentiști de marcă, «Plaiurile Bistriței». Nu povestesc, ci depun mărturie că Ion Drăgoi a fost strălucitor, unic, într-un timp al muzicii folclorice românești urcată la limita de vârf a genului”. Farse măiestrite de Benone Sinulescu, pentru Ion Drăgoi Amintirile lui Benone Sinulescu despre Ion Drăgoi sunt un vis înveselit de „execuțiile” de mare comedie și deopotrivă cordialitate. Benone Sinulescu ticluia, ca un maestru, farse agreabile și amicale. „Nu se supăra când
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
urcată la limita de vârf a genului”. Farse măiestrite de Benone Sinulescu, pentru Ion Drăgoi Amintirile lui Benone Sinulescu despre Ion Drăgoi sunt un vis înveselit de „execuțiile” de mare comedie și deopotrivă cordialitate. Benone Sinulescu ticluia, ca un maestru, farse agreabile și amicale. „Nu se supăra când îi făceam o farsă”, povestește Benone Sinulescu, despre prietenul său Ion Drăgoi. „Odată i-am pus în costumul popular din geamantan, la sfârșitul unui turneu prin Moldova, pietroaie înfășurate în hârtie, ca să nu
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
Sinulescu, pentru Ion Drăgoi Amintirile lui Benone Sinulescu despre Ion Drăgoi sunt un vis înveselit de „execuțiile” de mare comedie și deopotrivă cordialitate. Benone Sinulescu ticluia, ca un maestru, farse agreabile și amicale. „Nu se supăra când îi făceam o farsă”, povestește Benone Sinulescu, despre prietenul său Ion Drăgoi. „Odată i-am pus în costumul popular din geamantan, la sfârșitul unui turneu prin Moldova, pietroaie înfășurate în hârtie, ca să nu murdărească. La coborârea din autocarul care l-a transportat până la poarta
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
luat de la portbagaj valiza și, apucând-o cu o apreciere involuntară a greutății pe care o știa, s-a înconvoiat de șira spinării sub apăsarea greutății reale, subevaluate. A tăcut, fulgerându-i poate prin minte că e vorba de vreo farsă, dar cu siguranță negândindu-se nicio clipă ce mister ascundeau bagajele sale. Seara mi-a spus la telefon: „mi-ai făcut-o, iar!”. „Altădată”, își amintește Benone Sinulescu, „ocupând la Iași, într-un turneu, aceeași cameră de hotel, i-am
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
Pristanda. Tristețea este că românii au așteptat înnoirea vremurilor și au sperat că după căderea comunismului să se înnoade cumva firul cu tradiția timpurilor mai normale, despre care ne-au vorbit părinții noștri. În realitate s-a jucat o adevărată farsă umilitoare de către Occident pentru țările abandonate la Ialta. Fabricile României au fost vândute fără discriminare la fiare vechi, iar agricultura a fost pusă pe butuci, dându-se acces unor neica nimeni, vântură lume să cumpere pământul mănos al Băraganului. Mă
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
spirituală. Acolo se desfășurau zilele de naștere, onomasticile, logodne, cununii, botezuri și chiar înmormântări, sărbători religioase și nu ne simțeam niciodată singuri. Interpretam poezii, monologuri, scheciuri, scenete, muzică, totul era o veselie continuă. Amintiri din teatru am suficiente, peripeții și farse făcute de colegi, aș putea scrie nu știu câte cărți. Poate că voi și scrie. Măcar atât să rămână, mărturie la cumpăna veacurilor, că a existat o trupă de actori amatori, care jucau teatru de amorul artei și nu pentru bani. În
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359107_a_360436]
-
sânul explodează când ochiul privește zâmbetul copiilor morți în spatele sticlei. creierul încearcă o aruncare în hohotul de râs al lumii. traversează atent strada, pe semaforul înverzit fals în reflexia poleielii umane. piciorul lovește piatra de pe carosabilul plini de găuri. e farsa zilnică în care numai ea, mama, aude strigătul înfundat, vede umbra deasupra crucii din cimitrul înghesuit între piața zgomotoasă și stația de mașină în care oamenii privesc în gol către propriile rătăciri printre cruci. dar... mă îmbrac zi de zi
ROL IMPUS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359260_a_360589]
-
îmi dădeau senzația unui personaj malefic. Le-am împărtășit aceste considerații și prietenelor mele, care, însă, nu erau pe deplin pregătite să creadă că la doi pași de noi se află casa unui vampir. Cum eram tot timpul pusă pe farse, în timp unei ore, am cerut voie la toaletă, m-am dus și am luat fotografia înrămată de pe perete, am sărit gardul școlii și, intrând în ateneu, am lăsat fotografia pe jos, scrijelind în praf un singur cuvânt „Plecați”. După
Cum am descoperit bârlogul vampirului Racoviță sau Expunerea unui impostor cinic () [Corola-blog/BlogPost/338692_a_340021]
-
că a fost vorba de o glumă, iar vorbele mele au avut efectul contrar de a le întări ideea ca în ateneul părăsit de lângă Școala numărul 7 locuiește un vampir. Diferența este că acum 20 de ani eram niște copii, farsele erau inocente, iar jocul nu era real. Ne împușcam cu pistoale cu bile, făceam operații pe păpuși și ne băteam într-o pauză doar pentru a împărți prânzul în cealaltă. În lumea oamenilor mari, însă, jocul devine real, iar miza
Cum am descoperit bârlogul vampirului Racoviță sau Expunerea unui impostor cinic () [Corola-blog/BlogPost/338692_a_340021]
-
Lope de Vega, Calderόn de la Barca și chiar Molière sunt câteva nume de marcă ale teatrului baroc. Deși e socotit îndeobște un reprezentant al clasicismului, Molière e revendicat de teatrul baroc mai ales prin miniaturile într-un act, numite și farse. Farsele scriitorului francez erau intenționat scrise incomplet, lăsând spațiu improvizației actorilor, ca în commedia dell’arte. Molière se remarcă, de asemenea, ca reprezentant al barocului prin comediile-balet, concepute în colaborare cu compozitorul și coregraful Jean-Baptiste Lully, Burghezul gentilom, Monsieur de
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
de Vega, Calderόn de la Barca și chiar Molière sunt câteva nume de marcă ale teatrului baroc. Deși e socotit îndeobște un reprezentant al clasicismului, Molière e revendicat de teatrul baroc mai ales prin miniaturile într-un act, numite și farse. Farsele scriitorului francez erau intenționat scrise incomplet, lăsând spațiu improvizației actorilor, ca în commedia dell’arte. Molière se remarcă, de asemenea, ca reprezentant al barocului prin comediile-balet, concepute în colaborare cu compozitorul și coregraful Jean-Baptiste Lully, Burghezul gentilom, Monsieur de Pourceugnac
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
sau aminti. F. Kafka ( Procesul) impune narațiunea de tip parabolic, relevând absurdul existenței într-o lume opresivă. T. Mann e creatorul romanului-eseu (Muntele vrăjit). J. Joyce (Ulise) inovează tehnica romanului, introducând în text modalități de exprimare ce aparțin poemului, dramei, farsei, reportajului etc. W. Faulkner (Zgomotul și furia, Cătunul) își alcătuiește proza din monologuri interioare, investigații psihologice, aprofundează aspecte mitice ale existenței, îmbinând tragicul cu comicul. A. Camus (Ciuma) este, ca și J.P. Sartre, promotor ale existențialismului, oferind viziunea tragică a
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
la care asistasem eu în Praça Luís de Camões fusese botezul lor. Susana mi-a povestit puțin și despre „provocările” la care sunt supuși bobocii. De la intonat melodii fără perdea în public, bătăi cu apă sau cu ouă și până la farse care includ „oamenii mari”, studenții din Portugalia trăiesc câte o aventură în fiecare zi pe care o petrec la facultate. M-am trezit dorindu-mi să mă înscriu iar la facultate, în Portugalia de data aceasta. Îți recomandăm După ce s-
ce învățăm la trei luni după ce ne urcăm pe mese la banchetul de absolvire a liceului () [Corola-blog/BlogPost/338589_a_339918]
-
prin forță și dictat, a înlăturat (alungând, închizând, omorând - n.n.) pe toți românii care protestau împotriva „excelenței sale”. „Curtea protectoare”, astfel, „ne scăpa” de „semiluna” care ne „amenința” creștinismul... În așa mod „frații noștri pravoslavnici s-au jertfit pentru noi” (o farsă mai înălțătoare la Poarta tuturor religiilor nici că putea exista - n.n.). În iunie 1940 și august 1944 „glorioasa” Armată Roșie „ne-a eliberat” de „exploatatorii noștri și de creștinismul nostru”. Vorba lui Eminescu: „Vreme trece, vreme vine. / Toate-s vechi
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români () [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]