3,378 matches
-
de potențiale de acțiune în celulele specializate din nodulul sino-atrial. Acestea sunt conduse prin restul sitemului excitoconductor și prin miocardul contractil, trecând de la o celulă la alta datorită prezenței joncțiunilor comunicante. Sistemul excitoconductor cardiac cuprinde nodulul sino atrial, nodul atrioventricular, fasciculul His cu ramurile sale și rețeaua Purkinje (fig. 30). Toate celulele din cadrul acestuia sunt capabile de desărcare spontană, dar nodulul sinoatrial deține controlul, deoarece are cea mai mare rată de descărcare. In diverse condiții patologice leziunea miocardică poate fi însoțită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
spre dreapta (cord verticalizat) pot să apară la persoanele înalte și suple, iar spre stânga (cord orizontalizat) la persoane scunde și la gravide. Principalele situații patologice însoțite de modificări de axă electrică sunt hipertrofiile ventriculare și blocurile de ram (al fasciculului His). Obezitatea presupune o modificare de poziție a cordului care se manifestă prin axă electrică deviată spre stânga. Studiul detaliat al complexului QRS (de fapt al oricărei unde) se poate face prin analiză vectorială. Metoda este identică cu cea folosită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
care apar capilarele peritubulare sau drenează direct în vasa recta. Aceste capilare înconjoară toți tubii contorți corticali și recuperează toate substanțele reabsorbite la nivel tubular, pe care le întorc în circulația generală prin intermediul venelor interlobulare. Vasa recta "Vasele drepte" sunt fascicule de vase subțiri, dar în general mai mari decât capilarele peritubulare, derivate din vasele arcuate, care transportă sângele în și din zona medulară. Agregarea paralelă a fluxului arterial și venos creează un sistem de schimb în contra-curent în așa fel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
peretelui AV, cu extensiile sale de la nivelul valvelor AV. Miocardul, țesutul muscular al inimii, este organizat în structuri specializate pentru contracție, miocardul contractil atrial și ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul excito conductor (nodulul sino-atrial, nodul AV, fasciculul His și rețeaua Purkinje; fig. 30). Cardiomiocitele contractile au un diametru de 10-15 μm, o lungime de ~50 μm și multe din ele sunt ramificate. Extremitățile realizează atașarea reciprocă sub forma discurilor intercalare, ce reprezintă substratul sincițialității funcționale. Astfel, cardiomiocitele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de potențiale de acțiune în celulele specializate din nodulul sino-atrial. Acestea sunt conduse prin restul sitemului excitoconductor și prin miocardul contractil, trecând de la o celulă la alta datorită prezenței joncțiunilor comunicante. Sistemul excitoconductor cardiac cuprinde nodulul sino atrial, nodul atrioventricular, fasciculul His cu ramurile sale și rețeaua Purkinje (fig. 30). Toate celulele din cadrul acestuia sunt capabile de desărcare spontană, dar nodulul sinoatrial deține controlul, deoarece are cea mai mare rată de descărcare. In diverse condiții patologice leziunea miocardică poate fi însoțită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
spre dreapta (cord verticalizat) pot să apară la persoanele înalte și suple, iar spre stânga (cord orizontalizat) la persoane scunde și la gravide. Principalele situații patologice însoțite de modificări de axă electrică sunt hipertrofiile ventriculare și blocurile de ram (al fasciculului His). Obezitatea presupune o modificare de poziție a cordului care se manifestă prin axă electrică deviată spre stânga. Studiul detaliat al complexului QRS (de fapt al oricărei unde) se poate face prin analiză vectorială. Metoda este identică cu cea folosită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
care apar capilarele peritubulare sau drenează direct în vasa recta. Aceste capilare înconjoară toți tubii contorți corticali și recuperează toate substanțele reabsorbite la nivel tubular, pe care le întorc în circulația generală prin intermediul venelor interlobulare. Vasa recta "Vasele drepte" sunt fascicule de vase subțiri, dar în general mai mari decât capilarele peritubulare, derivate din vasele arcuate, care transportă sângele în și din zona medulară. Agregarea paralelă a fluxului arterial și venos creează un sistem de schimb în contra-curent în așa fel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
peretelui AV, cu extensiile sale de la nivelul valvelor AV. Miocardul, țesutul muscular al inimii, este organizat în structuri specializate pentru contracție, miocardul contractil atrial și ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul excito conductor (nodulul sino-atrial, nodul AV, fasciculul His și rețeaua Purkinje; fig. 30). Cardiomiocitele contractile au un diametru de 10-15 μm, o lungime de ~50 μm și multe din ele sunt ramificate. Extremitățile realizează atașarea reciprocă sub forma discurilor intercalare, ce reprezintă substratul sincițialității funcționale. Astfel, cardiomiocitele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de potențiale de acțiune în celulele specializate din nodulul sino-atrial. Acestea sunt conduse prin restul sitemului excitoconductor și prin miocardul contractil, trecând de la o celulă la alta datorită prezenței joncțiunilor comunicante. Sistemul excitoconductor cardiac cuprinde nodulul sino atrial, nodul atrioventricular, fasciculul His cu ramurile sale și rețeaua Purkinje (fig. 30). Toate celulele din cadrul acestuia sunt capabile de desărcare spontană, dar nodulul sinoatrial deține controlul, deoarece are cea mai mare rată de descărcare. In diverse condiții patologice leziunea miocardică poate fi însoțită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
spre dreapta (cord verticalizat) pot să apară la persoanele înalte și suple, iar spre stânga (cord orizontalizat) la persoane scunde și la gravide. Principalele situații patologice însoțite de modificări de axă electrică sunt hipertrofiile ventriculare și blocurile de ram (al fasciculului His). Obezitatea presupune o modificare de poziție a cordului care se manifestă prin axă electrică deviată spre stânga. Studiul detaliat al complexului QRS (de fapt al oricărei unde) se poate face prin analiză vectorială. Metoda este identică cu cea folosită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
care apar capilarele peritubulare sau drenează direct în vasa recta. Aceste capilare înconjoară toți tubii contorți corticali și recuperează toate substanțele reabsorbite la nivel tubular, pe care le întorc în circulația generală prin intermediul venelor interlobulare. Vasa recta "Vasele drepte" sunt fascicule de vase subțiri, dar în general mai mari decât capilarele peritubulare, derivate din vasele arcuate, care transportă sângele în și din zona medulară. Agregarea paralelă a fluxului arterial și venos creează un sistem de schimb în contra-curent în așa fel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de refracție la concentrații mari de analit; deviații datorate prezenței radiațiilor nemonocromatice. 1. Modul de lucru După prepararea probelor, se va utiliza spectrofotometrul de absorbție Perkin Elmer Lambda 2, pentru determinarea absorbției probelor pregătite, folosind cuve cu dimensiunea în calea fasciculului de 1 cm. 1. Se va prepara o soluție tampon Tris HCl, de concentrație 50 mM, pH = 7,4; 2. Se va cântări ATP și se va prepara o soluție stoc de concentrație 500 μM; 3. Se vor pregăti 10
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
care poate intra a priori un număr nedeterminat și incalculabil de elemente care au ca punct comun doar faptul că vizează denumirea generică a clasei" (1983, p. 5). El descrie aceste elemente drept "aspecte ale obiectului" care constituie împreună "un fascicul". Astfel ne putem da seama cel mai bine de ceea ce definește un sistem descriptiv; P. Hamon notează: Din punct de vedere formal, am putea defini descrierea drept o declinare sau o actualizare a unui cîmp lexical latent. Acest cîmp lexical
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
dimensiunea, ordonarea termenilor și finalitatea ei sînt imprevizibile și necontrolabile ("etc." ar putea fi simbolul oricărei descrieri) (1986, p. 8). Propunem aici o schematizare a acestei operațiuni de ancorare specifice descrierii: tema-titlu → clasa-obiect → elemente sau aspecte ale obiectului, organizate în fascicule de aspecte Trebuie să precizăm cîteva dintre operațiile care compun activitatea de schematizare descriptivă; cu siguranță ele stau la baza super-structurii textuale proprie textelor-secvențe descriptive. D. Apothéloz (1983) distinge patru macro-operații: Operația de ancorare ne obligă să situăm tema-titlu în
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
materia etc.; "punerea în relație-situarea", dominată de categoriile spațiului și timpului care pot stabili contactul între obiectul descrierii și alte obiecte. Operația de tematizare presupune alegerea unei unități apărute în cîmpul macro-aspectelor pentru a întocmi o (sub)clasă-obiect cu un fascicul de aspecte: noile operațiuni de aspectualizare. Operația de asimilare, la D. Apothéloz (1983) constă în "a apropia mănunchiuri de aspecte ale unor obiecte care sînt a priori complet diferite" (1983, p. 11). Derivată din analogie, ea asimilează provizoriu un obiect
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
3). Dar e mai mult de atît: în jurul fermei, nucleul cărții. (4) Karen Blixen a știut să contureze și un vast tablou al vieții africane. Tema-titlu este reformulată, primește un nou element, un nou aspect, organizat și el în alte fascicule: extinderea predicativă trimite spre părțile care alcătuiesc acest "vast tablou" (relația sinecdotică cu întregul: Pd PART), ele însele tematizate prin intermediul unor noi proprietăți-calități (Pd PROPR). Să analizăm următoarele propoziții descriptive: (5) Nairobi, orașul din apropiere (6) tribul Massai, războinici neînfricați
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
1988, Le texte informatif, aspects linguistiques, De Boeck (col. "Prisme"), Bruxelles. COMPAGNON A., 1979, La seconde main ou le travail de la citation, Le Seuil, (col. "Poétique"), Paris. CULIOLI A., 1979, "Valeurs modales et opérations énonciatives", în Modèles linguistiques, tom 1, fascicul 2, Presses Universitaires de Lille, pp. 39-59. DERRIDA J., 1972, La dissémination, Le Seuil (col. "Tel Quel"), Paris. DUBOIS J., 1973, L'Assommoir d'É. Zola: société, discours, idéologie, Larousse, Paris. DUCHET C, 1971, "Pour une sociocritique, ou variations sur
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
fie simplă"), vă puteți opri aici din cititul acestui articol; ceea ce urmează să spun în continuare este, prin comparație, doar o problemă de detalii minore. Să începi o prelegere publică în fața a 500 de oameni cu "luați în considerare un fascicul de nuclee de funcții olomorfe..". (am auzit că s-a întâmplat) înseamnă să-i pierzi și să ți-i faci ostili. Dacă menționezi formula Kimneth, nu faci niciun rău să spui asta, cel puțin atât timp cât numerele Betti merg, este ca și când
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
în cercetare”, T. Yamaguchi). Identificarea leziunilor aterosclerotice precoce ca și predicția evenimentelor clinice ulterioare este limitat oferită de angiografie, un credit crecut fiind acordat acum imagisticii prin rezonanță magnetică (IRN), ultrasonografiei intravasculare (USIV) și, pentru arterele coronare, tomografiei computerizate cu fascicul de electroni (EBCT). Toate tehnicile de măsurare a aterosclerozei trebuie să țină cont de două caracteristici ale bolii: ateroscleroza este un proces difuz și este dificil de identificat segmente cu adevărat normale “de referință”; existența fenomenului Glagov (1987), al “remodelării
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
abordări este definit astfel de către J.-M. Schaeffer: Funcția principală a unei noțiuni cu definiție prototipică nu este cea de a ne furniza un criteriu care să permită excluderea unor cazuri îndoielnice, ci de a ne pune la dispoziție un fascicul de trăsături convergente care să ne permită regruparea faptelor înrudite. (1966: 119) Acceptându-se o reflecție în cadrul unei logici a lui mai mult sau mai puțin și nu în cea a lui totul sau nimic, evitându-se confundarea prototipului cu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
individual și creativ, nu ar putea fi considerat drept o combinație absolut independentă de formele de limbă" (1984: 287). La o privire mai detaliată, putem afirma că, într-un mod extrem de complex, competența lingvistică a subiecților este reglată de un fascicul de constrângeri: locale și globale, textuale și discursive. 1. Constrângerile discursive (cele ale genurilor) localizate în partea superioară a schemei 1 legate de practicile discursive determinate din punct de vedere istoric și social (acestea sunt constrângerile de care sunt interesați
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
susțin că societățile tradiționale refuză autonomia față de arhetip și își manifestă ostilitatea față de orice încercare de istorie autonomă, adică de istorie fără regulă arhetipală 315. Pentru istoricul religiilor, arhetipul este o imagine a originilor, întrucât adevărată este doar imaginea ca "fascicul de semnificații, nu doar una dintre semnificațiile ei sau unul dintre numeroasele ei planuri de referință"316. Eliade însă nu clarifică suficient problema arhetipului ca fascicul de semnificații, întrucât punctează doar semnificația spirituală a imaginii, prin extensiile arhetipului, dar nu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
istoricul religiilor, arhetipul este o imagine a originilor, întrucât adevărată este doar imaginea ca "fascicul de semnificații, nu doar una dintre semnificațiile ei sau unul dintre numeroasele ei planuri de referință"316. Eliade însă nu clarifică suficient problema arhetipului ca fascicul de semnificații, întrucât punctează doar semnificația spirituală a imaginii, prin extensiile arhetipului, dar nu și conținutul semnificației de bază. Practic, se ajunge în punctul în care arhetipul este considerat o imagine doar pentru că multiplele lui valorizări simbolice generează imagini. Astfel
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care poate intra un număr a priori nedeterminat și infinit de elemente avînd ca punct comun faptul că toate au legătură cu denumirea generică a clasei". El desemnează aceste elemente ca fiind aspecte ale obiectului care, luate împreună, constituie un "fascicul". Acest ultim punct, ce se regăsește în centrul reflecției semiologice, a fost evidențiat și de M.-J. Borel și C. Wulser-Péquegnat, pentru care obiectul discursului "se prezintă sub forma unui fascicul de aspecte în centrul cărora, din punct de vedere
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fiind aspecte ale obiectului care, luate împreună, constituie un "fascicul". Acest ultim punct, ce se regăsește în centrul reflecției semiologice, a fost evidențiat și de M.-J. Borel și C. Wulser-Péquegnat, pentru care obiectul discursului "se prezintă sub forma unui fascicul de aspecte în centrul cărora, din punct de vedere noțional, el se plasează" (1983, p. 3). Abordînd, în acest sens, problema expansiunii proprie oricărei descrieri, putem spune că "aspectele asupra cărora se focalizează identificarea unui obiect, în schematizare, nu mai
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]