4,640 matches
-
Fănuș Neagu, ca să mă rezum la un singur exemplu notabil). Nimeni nu e privilegiat. Nimeni, cu excepția lui Piru. Față de acesta, Gheran manifestă chiar o anume duioșie. Autentică. Îl stimează intelectual, desigur. Îi admiră excelenta pregătire, deconcertantă pentru mulți. Îi ascultă fascinat poveștile, presărate cu o sumedenie de amănunte de istorie literară. Dar nu-i numai atât. Ține, pe deasupra, neașteptat de mult la el. De ce? În general, afinitățile trebuie luate ca atare, nu despicate-n patru. Pur și simplu, cusurgii amândoi, Piru
Scrisori în aparté by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4763_a_6088]
-
păstrezi echilibrul emoțional în locuri ca acelea pe care le-ai amintit? Empatizezi cu cei pe care-i întîlnești acolo? Da, încerc. Dar aș vrea să precizez că e o diferență între empatie și compasiune. În toate aceste împrejurări, mă fascinează puterea oamenilor: indiferent ce s-ar întîmpla, ei merg mai departe. În casa aceea cu femei abuzate m-au atins în special două lucruri: prima întrebare pe care mi-au pus-o fetele de acolo a fost ce culoare se
Anna Luyten: „Cînd am ajuns în București, am simțit nevoia să scriu din nou poezie“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5026_a_6351]
-
un om politic care are legături extraconjugale. În SUA, din contra, dorința sexuală pe care o implică seducția constituie, în ochii electoratului, un mare risc pentru politicianul obligat să se concentreze asupra treburilor guvernării. Aventurile erotice ori relațiile adulterine îi fascinează pe francezi, care nu văd de ce un om politic nu și-ar putea duce cu bine la capăt datoria față de stat dacă își înșeală nevasta. În SUA, se consideră că un politician adulterin își înșeală în același timp și țara
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4791_a_6116]
-
acele ingrediente ideologice care, în anii comunismului, acopereau de deriziune ideea de educație în numele artei pure. În consecință a ajuns să absolve Universitatea de Arte din Tallinn (Estonia) și, alături de predilecția pentru universul desenului, a arătat interes pentru lumea filmului. Fascinat de Van Gogh sub unghi pictural și de Tarkovski sub unghi cinematografic, Igor Isac și-a făcut un ideal din a le călca pe urme măcar în năzuința de a trăi total arta. Toate aceste date exterioare reprezintă chenarul unei
În așteptarea pragului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4966_a_6291]
-
anarhie feroce” („fiery anarchy”) ar caracteriza, după Miller, spiritul „chinuit” al grecului antic, aflat „în război cu toată lumea, inclusiv cu sine însuși”. Din acest conflict al minții grecești ar proveni însă „lucidele, tămăduitoarele speculații metafizice care, până în ziua de azi, fascinează o lume întreagă” (p. 21). La fel, autorul Tropicelor apreciază felul de-a umbla al grecilor, pentru că e „unul fără ținută, anarhic, desăvârșit și discordant omenesc” (p. 37) sau felul cum sunt dispuse casele pe insula Hydra, acestea oferind „exemplul
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
urâtul se înconjoară de aureolele frumuseții.”(p.15) Ori: „Cred că Bacovia a fost singurul poet român care n-a influențat vocabularul. Nu există, pe cât știu, nici un cuvânt care să poarte grijă ființei lui, așa cum sunt cuvinte eminesciene, argheziene, care fascinează pe imitatori. În schimb, Bacovia a pus în circulație o seamă de motive și de stări sufletești, a creat pentru anumite lucruri tiparele cuvintelor și muzica și alhimia emoției - și așa vor rămâne.” (p. 22) Se vede, fie și din
Momentul și schițele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5002_a_6327]
-
unei anumite prejudecăți autohtoniste a culturii române, decelabile chiar în cele mai cosmopolite momente ale ei. (N-o spun ca pe un reproș). E un adevăr care-i vizează în bună măsură chiar pe poeții generației optzeci. Știm, Occidentul îi fascina. Dar nu oricare Occident, ci, în exclusivitate, cel transatlantic. Generația Beat era marota predilectă a lunediștilor. Nec plus ultra. Spațiul francofon le suna revolut. Cel germanofil, de asemenea (de aici porneau, în definitiv, variantele de expresionism retardatar). Ajungem, astfel, la
Pact de neagresiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4419_a_5744]
-
cum?... CETĂȚEANUL T.: Păi, să vedeți, eu posedez o antrepriză de flașnete pe strada Timpanului. ZOE: Da?! Ce interesant! CETĂȚEANUL T.: Da. Și furnizorul meu e neamț și e prieten cu alt neamț, care e inventatorul licuriciului, de la Berlin! ZOE (fascinată): Prieten cu inventatorul licu...?! Chiar cu inventatorul? CETĂȚEANUL T.: Chiar cu el ! ZOE: Extraordinar! (Mângâie lanterna.) Ce tare luminează! CETĂȚEANUL T.: I-am cerut să ne trimită o mostră. I-am făcut și o invitație. Trebuie să sosească dintr-o
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
granițe și să estompeze contururi. Narațiunea (e un fel de a spune, mai degrabă convențional, deoarece substanța epică a cărții este extrem de diluată) îl are în centru pe Johann Moritz Rugendas, un pictor german din secolul al XIX-lea care, fascinat de cultura Americii Latine, a călătorit de-a lungul și de-a latul întinselor câmpii sud-americane încercând să transpună pe pânză peisaje, senzații și stări sufletești. Cartea, departe de a fi un atent jurnal de călătorie, este o fascinantă meditație
Neputința de a zugrăvi orizontul by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4593_a_5918]
-
Avem același talent, doar că el și-l manifestă în muzică, iar eu în pictură. În plus, și Mihai are talent la pictură, la fel cum și eu am la muzică. Ne-am îndreptat atenția către domeniul care ne-a fascinat cel mai mult, dar nu este unul mai bun decât celălalt. Trebuie să adaug că singurul lucru care ne diferențează este latura spirituală, eu fiind mai atras de această zonă”. VEZI ȘI: Când l-am rugat să îl caracterizeze pe
EXCLUSIV. Vasile Trăistariu, ADEVĂRUL despre fratele său. Ce fel de om este by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/46436_a_47761]
-
Pentru a vedea despre ce este vorba, românii sunt invitați să meargă sâmbăta aceasta la teatru pentru a urmări un spectacol care îi va fascina. Piesa a avut premiera în anul 2010 pe teresa de pe acoperișul Teatrului Național București, iar în data de 15 ianuarie 2014, spectacolul a fost invitat pentru a reprezenta cultura românească la Berlin. Așadar, bucureștenii vor fi primii care vor asista
Marius Manole și-a găsit marea iubire () [Corola-journal/Journalistic/46590_a_47915]
-
temporar la cârmă. Să le luăm pe rând și, inevitabil, cu atingeri (concept fundamental al cărții, căci scurtcircuitările infinitezimale decid, și la nivel de individ, și la nivel de țară, înălțări și căderi, cotituri și rupturi, înflăcărări și înghețuri). Avocata fascinată de Bosch și de forfota viscerală, subepidermică a deliciilor sexuale este înzestrată cu o extraordinară, plastică percepție a semnalelor trupului, dar și cu o inteligență reflexivă peste medie, secondată strâns de cuvânt. Nu Șeherezada îmi vine în minte în primul
Despre ambivalență by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4541_a_5866]
-
sentiment al iluziei? Al butaforiei? Lumi virtuale se mișcă haotic atrase parcă de o organică speranță a împlinirii unui sens”. Dintr-un atare discurs lipsit aproape total de pragmatism se poate închega doar imaginea unui Caragiale vaporos, existențialist, măcinat și fascinat în același timp de angoase, însă mai deloc verosimil. De altfel, imaginea lui Caragiale de aici nu e decât rezultatul deformaț iei profesionale a fostului cioranolog. Numai astfel se poate explica inflația de termeni metafizici, aplicați spiritului prin excelență deflaționist
Critica supracalificată by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4585_a_5910]
-
-n ev, roza/ din coloritul nul, mai știu. Dincolo, ritul nu-l mai știu: / ce înger mântuie nevroza/ când lacrimile,-n harpe, trec/ un sânge ca de nalbe terne?/ Un sânge cade-n alb, - eterne, /când lacrimile-n har, petrec?”. Fascinat de holorime, din dorința „de a suprima (nepedepsit) aerul dintre cuvinte”, Foarță e un poet al stărilor funambulești, un poet ce se impune, așa cum notează Gheorghe Grigurcu, „printr-o calofilie fanatică, dusă până la o delirantă pedanterie” și „un hiperrealism (textualist
Livrescul în stare pură by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4349_a_5674]
-
mor când vor ei./ Ceilalți, nu. - Cei mai mulți”. Un volum de real interes, Spectacol cu Dimov (2002), transpune secvențe retrospective ale unor episoade avândui drept protagoniști pe cei doi corifei ai onirismului românesc (D. Țepeneag și Leonid Dimov), în imagini ce fascinează prin concretețea halucinatorie a tectonicii unui vis construit cu vervă minuțioasă și printr-o scenografie halucinantă, ce deplasează detaliile în avanscena poemului: „Or, domnul Leonid/ în blocul-stup, la catul IX,/ privind, ca într-un glob de rouă/ sau prin ocheane
Livrescul în stare pură by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4349_a_5674]
-
cu bărbați, și nici femei cu femei, cum se întâmpla acum! Asta o înfuria cel mai mult pe Antonia”. Mai mult decât senzaționalismul, cel mai mare păcat al prozei lui Ecovoiu îl constituie eseismul. Nu-i greu de observat că, fascinat de propria idee centrală (un părinte pe urma „urmașilor” săi virtuali), prozatorul o întoarce pe toate părțile, fără prea multe consecințe narative. Distincții filozofice, lecții de etică ținute de Thomas nu atât studenților, cât sie însuși, ample trimiteri livrești, împânzesc
Un roman neterminat by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4354_a_5679]
-
lui, către un stil colectiv. Îmi dau seama: această credință în arta colectivă e o asceză a propriei individualități”. Idealul este, așadar, anonimatul artistic. Ideile lui Blaga au, cel puțin, o logică și anume aceea a gândirii dominante în epocă, fascinată de tot ce se împotrivea liberalismului și individualismului burghez și care va conduce finalmente la fascism și la comunism. Ale lui Camil Petrescu nu au, în schimb, nicio logică. Autor deocamdată al câtorva piese nejucate și al unei plachete de
„Mărturia unei generații“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5763_a_7088]
-
a telefonului. Și startul s-a dat luni seară, pe data de 2 decembrie, în București când, cu mic cu mare, oamenii au dat energie, transformându-se pentru câteva clipe în Moș Crăciun. Copiii, de mână cu părinții lor, alergau fascinați spre "aparatul care oferă fericire altor micuți de vârsta lor". Nici străinii nu au spus nu acestei provocări și s-au arătat de-a dreptul încântați că pot aduce o bucurie locuitorilor din satul Pietroasele din județul Buzău. Oricine poate
Descoperire uluitoare. Ce pot face românii cu telefoanele mobile by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/58522_a_59847]
-
poate fi văzută fără contururi inutile, cum se întâmplă în hărți sau în ironicele grafice (ne permitem această observație din perspectiva unui timp consumat aproape paralel cu cel al artistului!), dar care lasă să se înțeleagă efortul unei imaginații plastice fascinată de idee. Mi-a venit în gând un vers al lui Nichita Stănescu, „Ea era mai frumoasă decât umbra unei idei”, ce m-a însoțit de la un capăt la altul al timpului petrecut cu Horia Bernea și apoi mi-a
Horia Bernea, tânărul… by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5877_a_7202]
-
să seducă prin elocința sa, prin erudiția vioaie, memoria milimetrică, umorul periculos, prin tot ceea ce a făcut din el un mare intelectual, în sensul bun de odinioară. În public, în pofida reticenței de a nu se transforma într-un spectacol, își fascina auditoriul cu o prezență de neînlocuit care avea ceva supranatural, tandră și stranie totodată. În ambele cazuri a fost ființa umană cea mai impresionantă pe care am avut norocul s-o cunosc. Și asta din primul moment, la sfârșitul tristei
Gabriel García Márquez - N-am venit să țin un discurs () [Corola-journal/Journalistic/5528_a_6853]
-
simț acustic. Așa se face că Wittgenstein are ritm prozodic, o sacadare a gîndirii care trece în cadența expresiilor, talentul lui neținînd de estetica cuvintelor, ci de tensiunea pe care le-o imprimă. E cazul rarisim al unui logician care fascinează printr-o strictețe de tip rapsodic, forma lapidară a intuițiilor avînd ceva ominos și tulbure, de duh coborît în străfunduri periculoase, de unde și senzația că asiști la o procesiune de revelații subtile. Vocabularul îi este elementar pînă la sărăcie lexicală
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
acestei precocități. Aici se află al doilea moment magistral al filmului. După ce Matilda adoarme, fiul îi scotocește prin geantă ajungând la pistolul de jucărie confiscat altui copil, o fată, de aproximativ aceeași vârstă cu Toma. Un copil s-ar opri fascinat la această jucărie care reprezintă conturul juvenil al unei dezirabile și emulate virilități. Însă alegerea lui Toma nu aparține copilului. Cu calm, aproape pedant, jucăria este pusă la loc, iar fiul sustrage profesionist toți banii. Mama se trezește tardiv și
Răsărit de soare la mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5658_a_6983]
-
Cosmin Ciotloș Nu-i o întâmplare că Sorin Gherguț își trece în nota biografică debutul revuistic din 1989. (Un grupaj de versuri apărut în SLAST, Suplimentul literar artistic al „Scânteii tineretului“.) Deceniul al nouă- lea îl fascinează pe poet mai mult decât următorul. (Cu toate că de următorul i se leagă aproape toată activitatea literară.) Afectiv, Gherguț e un optzecist. Unul întârziat, e drept: s-a născut în 1973, fost prezent în antologia Tablou de familie din 1995, a
Optzecist, afectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5664_a_6989]
-
numărate pe degetele unei mâini, care sunt cinci, plus încă un deget al celeilalte mâini, indifferent care - șase litere... Să fie Hitler? ...Să fie Stalin? ... Fiecare epocă își face calculele ei; fiecare având Fiarele, ...având Fiara ei specifică. * * * Cifra apocaliptică fascinează azi pe căutătorii de Absolut, secretul căruia, tenebrous, fiind cum se va despărți definitiv omenirea de întreaga ei istorie, cum își va lua ea rămas bun - dacă va mai avea răgazul s-o facă, ori s-o priceapă, - de la tot
Sfârșitul lumii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5580_a_6905]
-
Mario Bergoglio a fost arhiepiscop. Alături de această statuie se află și o altă statuie de doi metri, ce o înfățișează pe Fecioara din Lujan, patroana Argentinei. Instalarea statuii Papei Francisc face parte dintr-un proiect al artistului Fernando Pugliese. Artistul, „fascinat de personalitatea sa atât de umilă”, dorește să ridice mai multe statui în mărime naturală în locurile din Argentina care au legătura cu viața lui Jorge Bergoglio. Prin aceste opere se va crea și un traseu turistic consacrat Papei. "Îl
Statuia Papei Francisc, în mărime naturală la Buenos Aires by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/55880_a_57205]