2,422 matches
-
ca și transpunerile din poezia negrilor americani Claude McKay, Fenton Jonson, Langston Hughes, Waring Cuney, Jean Toomer, Frank Horne (Negrii sub zgârie-nori, 1942) evocă, în preajma și în timpul celui de-al doilea război mondial, o solidarizare cu democrațiile amenințate de nazism, fascism și comunism. Poemul dramatic Veacul de foc (1945) se hrănește din același spirit utopizant care caracteriza stânga românească înainte și după război, fiind o scriere de referință. Element coagulant al mișcării literare, S.-U. a stimulat, prin acțiuni decise, din
STOIA-UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
Nicolae Manolescu " Faptul că fascismul și comunismul nu suferă un discredit comparabil se explică, înainte de orice, prin caracterul fiecăreia dintre cele două ideologii, care se opun una alteia ca particularul față de universal. Vestitor al dominației celor puternici, fascistul învins nu mai lasă să se vadă
Fascism și comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17154_a_18479]
-
o idee mai veche a autorului. Și el, și Nolte sînt conștienți că indulgența față de comunism este nejustificată și încearcă să-i determine cauzele. Furet remarcă, mai departe, rolul jucat în acest discredit diferit de circumstanțele prăbușirii celor două totalitarisme: fascismul a căzut brusc, o dată cu sfîrșitul Războiului Mondial și a fost imediat pus la zid; comunismul s-a descompus lent, din interior, fără a fi învins. Procesul fascismului (în variantă germană sau italiană) a fost făcut. Cel al comunismului, nu. în
Fascism și comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17154_a_18479]
-
departe, rolul jucat în acest discredit diferit de circumstanțele prăbușirii celor două totalitarisme: fascismul a căzut brusc, o dată cu sfîrșitul Războiului Mondial și a fost imediat pus la zid; comunismul s-a descompus lent, din interior, fără a fi învins. Procesul fascismului (în variantă germană sau italiană) a fost făcut. Cel al comunismului, nu. în acest punct al discuției, mi se pare important să subliniez un paradox: chiar faptul că procesul fascismului a avut loc, îndată după Război, și că el a
Fascism și comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17154_a_18479]
-
a descompus lent, din interior, fără a fi învins. Procesul fascismului (în variantă germană sau italiană) a fost făcut. Cel al comunismului, nu. în acest punct al discuției, mi se pare important să subliniez un paradox: chiar faptul că procesul fascismului a avut loc, îndată după Război, și că el a continuat pînă azi, fără prescriere a crimelor, a constituit un obstacol în calea procesului cuvenit comunismului. Interesul principal al comuniștilor în condamnarea fascismului a fost mereu acela de a bloca
Fascism și comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17154_a_18479]
-
subliniez un paradox: chiar faptul că procesul fascismului a avut loc, îndată după Război, și că el a continuat pînă azi, fără prescriere a crimelor, a constituit un obstacol în calea procesului cuvenit comunismului. Interesul principal al comuniștilor în condamnarea fascismului a fost mereu acela de a bloca un proces al comunismului însuși. La baza acestui paradox se află mai multe elemente. Unul e notat, în treacăt, de Furet: Uniunea Sovietică s-a numărat printre învingători, în 1945. Colaborarea sovieto-germană de după
Fascism și comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17154_a_18479]
-
al comunismului însuși. La baza acestui paradox se află mai multe elemente. Unul e notat, în treacăt, de Furet: Uniunea Sovietică s-a numărat printre învingători, în 1945. Colaborarea sovieto-germană de după 1939 a fost făcută uitată. Ideea răspîndită era că fascismul a căzut, nu e așa, și sub loviturile comunismului. Un al doilea element e legat de înșiși judecătorii din procesul intentat fascismului. Ei aparțineau Europei Occidentale și Statelor Unite, așa dar acelei părți de lume ale cărei valori păreau a fi
Fascism și comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17154_a_18479]
-
a numărat printre învingători, în 1945. Colaborarea sovieto-germană de după 1939 a fost făcută uitată. Ideea răspîndită era că fascismul a căzut, nu e așa, și sub loviturile comunismului. Un al doilea element e legat de înșiși judecătorii din procesul intentat fascismului. Ei aparțineau Europei Occidentale și Statelor Unite, așa dar acelei părți de lume ale cărei valori păreau a fi ținta principală a agresiunii fasciste. Evreii înșiși erau parte din această civilizație milenară. "Occidentul, scrie tot Furet, a manifestat foarte puțină compasiune
Fascism și comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17154_a_18479]
-
întîmplătoare: antifascismul proclamat de sovieticii înșiși avea drept scop ascunderea crimelor proprii. Occidentul a căzut în această capcană. Al treilea element este faptul că victoria în Război a Uniunii Sovietice, alături de aliați și cu ajutorul lor, a permis comunismului să supraviețuiască fascismului patru bune decenii. Era normal, în aceste condiții, ca el să-și taie partea leului și să se prezinte ca o victimă a ororilor fasciste. Pe de altă parte, propaganda comunistă a constat, în aceste decenii, în a șterge cu
Fascism și comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17154_a_18479]
-
și să se prezinte ca o victimă a ororilor fasciste. Pe de altă parte, propaganda comunistă a constat, în aceste decenii, în a șterge cu buretele complicitățile politice și ideologice anterioare Războiului, și a propaga, pe toate căile, ideea că fascismul a urmărit, în primul rînd, distrugerea comunismului, care i-a fost un fel de rival istoric. Beneficiul propagandistic a fost imens. Furet merge pînă la a afirma că obsesia antifascistă a făcut dificilă analiza regimurilor comuniste! încă și astăzi unele
Fascism și comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17154_a_18479]
-
orice încercare de a face comunismului un proces se lovește de o rezistență, teribilă nu numai în Est, dar, parcă, mai ales, în Vest. Considerîndu-se pe sine democratic (adevărata democrație!), comunismul a tras o mulțime de foloase necuvenite de pe urma condamnării fascismului. Cel mai de seamă rămîne acela de a se fi sustras judecății istoriei.
Fascism și comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17154_a_18479]
-
epocă". În litigiu sînt însemnările lui Sebastian despre episodul legionar al lui Eliade de pe la sfîrșitul lui 1936 pînă tîrziu în 1939. De aceea, editorul precizează în finalul succintului său cuvînt înainte: "Dacă mai sînt îndoieli asupra "exactității" acuzațiilor de antisemitism, fascism, hitlerism, legionarism proferate împotriva lui Mircea Eliade, cred că numai probele pro și contra prezentate în volumul de față (și în următoarele) pot face lumină". Editorul are dreptate, dacă, într-adevăr, ar prezenta toate probele necesare relevării acestui litigiu. Cum
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
mers la surse, cînd, în realitate, a preferat moda "second hand", și a doua oară, interpretînd abuziv și excesiv datele) tind să fie umbrite de fidelitatea suspectă cu care ea o copiază pe aceea a d-nei Petreu. Dar problema Uitării fascismului nu este că reprezintă o clonă nefericită a cărții d-nei Petreu, ci că păcătuiește grav împotriva adevărului istoric și că are o metodă neștiințifică. O scrisoare de turnătorie amoroasă O doamnă doctor, Daniela Roșca, a remis presei o scrisoare deschisă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14963_a_16288]
-
iar piesa va fi o reluare, la peste două decenii, a polemicii sale cu rinocerii și cu rinocerizarea. Dar viziunea acestui univers kafkian, în care toți - cu excepția lui Bérenger - se transformă în rinoceri exprimă o realitate mai complexă: nu numai fascismul, ci oricare totalitarism e vizat (sovieticii au intuit asta și, când au vrut să monteze piesa, i-au cerut autorului câteva retușuri; I. a refuzat, iar drama nu a mai urcat pe scenă). Transpunerea cataclismului ce cuprinde întreaga lume, trimiterea
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
siècle, Paris, 2000, 376-380; Anca Maria-Rusu, Eugen Ionescu și Samuel Beckett în spațiul cultural românesc, Iași, 2000, 5-111; Behring, Scriit. rom. exil, 90-92, passim; Marta Petreu, Ionescu în țara tatălui, Cluj-Napoca, 2001; Alexandra Laignel-Lavastine, Cioran, Eliade, Ionesco: l’oubli du fascisme, Paris, 2002; Marta Petreu, Laignel-Lavastine: metoda „franceză”, „22”, 2002, 26-30; Laura Pavel, Ionesco. Anti-lumea unui sceptic, Pitești, 2002; Gheorghe Grigurcu, O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco, RL, 2003, 11; Arșavir Acterian, Cioran, Eliade, Ionesco, îngr. Fabian Anton, pref. Mihai Șora
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
nu are sens, e trecător sau amăgitor”. Documentație argumentată, la care însuși C. Hușanu adaugă și explică: „Am avut șansa vieții de a mă naște și a viețui în tumultul marilor zbateri ce a cuprins lumea în secolul XX: înălțarea fascismului și bolșevismului cu cruzimile lor - strivirea personalității umane și înzăgăzuirea ei în tiparele ideologice ale aspiratorilor, cât și prăbușirea totalitarismului și revenirea la „drepturile omului”. Luat de curentul care nu iartă pe nimeni, am fost în mijlocul „viiturii” și fără să
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
et pluralité. Notes pour une métaphysique de l’„ens creatum”. Redactată în Franța, sub ocupație hitleristă, lucrarea include respingerea nazismului de pe poziții apropiate celor comuniste. Cum însuși o spune, în Cuvânt după o jumătate de secol, autorul, în oroarea de fascism, a „supradimensionat figura lui Lenin”, care „i-a părut o figură providențială”. În stalinism a văzut tot atunci (cum mărturisește disimulat și în Eu & tu & el & ea...) doar o deviere temporară, conjuncturală, de la leninism, apreciere pe care o va corecta
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
decenii apar alte două antologii. Ceea ce nu se uită (1977) grupează poezie antifascistă, ilustrată de peste șaptezeci de poeți din România (români, maghiari și germani), din toate generațiile. Conformarea tematică este destul de laxă, fiind selectate atât texte cu explicită referire la fascism și război, cât și unele în care cataclismele istoriei politice reverberează la nivelul universului intim. Asemănătoare este Mult iscusita vremii slovă (1978), antologie care, în formularea lui Dumitru Micu, „se vrea și este omagiul liric transilvan pentru Independență și Unire
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
la activitatea publicistică în favoarea practicii religioase propriu-zise, se retrage la mănăstirea Antim din capitală, unde se va și călugări în 1948, devenind principalul factor coagulant al comuniunii spirituale Rugul aprins al Maicii Domnului. În 1950 e arestat și condamnat pentru „fascism” și activități subversive. Eliberat după trei ani, se reintegrează cinului monahal la schitul Crasna (din Gorj), ca ieroschimonahul Daniil, apoi se retrage la schitul Rarău, de unde vine când și când în București, pentru a participa la întâlnirile cu foștii membri
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
scrie, se gândește astăzi numai pentru satisfacția câtorva subtili cunoscători, și măsura de valorificare a unei opere de artă e numărul limitat de admiratori, de pricepuți. Hermetismul poeziei, teatrul suprarealist de la Paris și romanul lui Proust sunt exemple clare ale fascismului cultural, ale îndepărtării maselor de la preocupări care nu vin în contact direct cu mașina și cu forța ei de muncă”. Alți colaboratori: Miron Radu Paraschivescu, Ștefan Roll, B. Fundoianu, Petre Bellu, Silviu Cernea (Vasile Boldeanu). R. P.
UMANITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
presupune, diarista cunoaște și alt rând de tragedii. Jurnalul este și din acest punct de vedere extrem de interesant pentru că oferă date despre modul în care judecă o femeie lucidă epoca prin care trece. Cunoaște mișcările politice din anii ’30, ascensiunea fascismului, rebeliunea legionară, războiul, mizeria materială, dezastrul, schimbarea sistemului politic, instalarea comunismului, închisoarea, deportarea. A trecut prin toate, istoria nu a menajat-o deloc. Specialista în Montaigne și Kant are, probabil, simpatii monarhiste, este, oricum, un spirit democrat și judecățile ei
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
lui Caragiale - un ironist incisiv și un artist al cuvântului. Structură nonconformistă, cu vocația pamfletului măsurat, de o jubilație rece, sarcastică, Z. pune în discuție mai toate ideile curente ale epocii, de la doctrinele filosofice (intuiționism, freudism) și politice (liberalism, comunism, fascism) până la ultimul strigăt al modei. S-a regăsit adesea pe pozițiile junimiste și ale lui Titu Maiorescu, respingând nonvaloarea, „moftul” cultural, diletantismul, imitația pripită, „beția de cuvinte”, „slugărniciile tardive”, totul în numele autenticității, singura care trebuie să canalizeze actul de cultură
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
în acest fel să perpetueze flacăra amintirii. Să adăugăm că unul dintre marile succese ale retoricii sovietice este acela de a fi difuzat și, încet-încet, de a fi impus propria sa clasificare ideologică a regimurilor politice moderne: „Oricine subliniază identitatea fascismului și socialismului e de dreapta și oricine care este de dreapta e, în fond, de extremă-dreapta, deci fascist” (Revel, 1998, p. 233). În sfârșit, cum să nu menționezi o trăsătură caracteristică și permanentă a relei conștiințe occidentale, și anume că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
contestare ca un nazist, explicația este simplă: tocmai pentru că era nazist și deloc comunist”. Iată de ce, dezaprobă Revel, „o anumită stângă, mai numeroasă decât am crede, se luptă feroce, de asemenea, pentru a interzice constatarea unui truism: identitatea esențială a fascismului roșu și a fascismului negru” (Revel, 1998, p. 233). Pe 6 noiembrie 1989, la Frankfurt, se stingea, în vârstă de 88 de ani, un martor capital al secolului XX: Margarete Buber-Neumann, născută Thuring, deportată la Karaganda, în Kazakhstan, apoi la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
explicația este simplă: tocmai pentru că era nazist și deloc comunist”. Iată de ce, dezaprobă Revel, „o anumită stângă, mai numeroasă decât am crede, se luptă feroce, de asemenea, pentru a interzice constatarea unui truism: identitatea esențială a fascismului roșu și a fascismului negru” (Revel, 1998, p. 233). Pe 6 noiembrie 1989, la Frankfurt, se stingea, în vârstă de 88 de ani, un martor capital al secolului XX: Margarete Buber-Neumann, născută Thuring, deportată la Karaganda, în Kazakhstan, apoi la Ravensbrück, după ce a fost
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]