3,267 matches
-
Activismul ca modalitate defensivă este deci cu totul altceva (DSM-IV, 1994/1996): o strategie pusă la punct pentru a servi drept derivativ și care este menită să lupte împotriva angoasei. O regăsim frecvent în viața cotidiană, de pildă în activitatea febrilă a viitoarei mame aflate în perioada premergătoare nașterii, în practica sportivă a anumitor cadre de conducere sau în angajarea, adesea excesivă, în acțiuni politice sau caritabile. Calificativul activist se aplică, de altfel, partizanului necondiționat al acțiunii, indiferent de pericolele care
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
deschid o fereastră spre o psihe perfect individualizată, ce trăiește cu maximă intensitate tragismul condiției umane. Eul liric se autoportretizează prin „dorul fără sațiu”, nestinsul alean și visarea „unei planete pierdute”, prin stări contemplative deci, dar și prin „nepace”, prin febrilă căutare, o ascensiune eșuată și reluată sisific. Chinul și absența lui se succed cu repeziciune, coexistă sau, atingând apogeul, iau fiecare atributele celuilalt, devenind, ca la Eminescu, „chin dulce” și „farmec dureros”. Fundamentală este percepția existenței îndreptate inexorabil spre „amurg
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
specifică lirismul acestuia în panorama poeziei românești. Poezie. Destin, dramă (1982) este, în context, o panoramă esențială a poeziei românești de la Eminescu și Macedonski, la Ștefan Aug. Doinaș și Leonid Dimov. Convingătoare la nivelul ipotezei de lectură, cartea e scrisă febril, în spiritul criticii de identificare, vizând un tematism existențial. Cercetătorul continuă seria edițiilor de documente cu Jules Michelet și revoluționarii români în documente și scrisori de epocă (1846-1876) (1982), volum „de o valoare eminentă” (Al. Zub), rezultat din studierea Fondului
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
întreagă îl închinaseră unui bătrân ce trăia ros de teama de a nu-i fi ucis pe cei ce puteau să-l ucidă. Slăvit sau urât, el se afla în inimile tuturor. Îl aclamau ziua, îl blestemau, într-un șușotit febril, la căderea nopții. Ei însă aveau privilegiul de-a nu-i evoca numele. De a se gândi la pământ, la foc, la apa plină de viață a torentului, ziua. Și de a se iubi și a iubi fidelitatea stelelor, noaptea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
nu conținutul acestor istorii conta. În luciul titirezului îl vedeam pe tânărul în costum negru, care ținea în mână un pahar de șampanie. Acel eu însumi, care îmi apărea ca o caricatură reușită, prin aviditatea lui de a trăi, așteptarea febrilă a noii sale vieți, graba lui de a plonja în complexitatea seducătoare a Occidentului, cu pistolul la subsuoară și cu un pahar rece în mâna fierbinte. Viața noastră a șters rapid caricatura asta, devenind o epuizantă goană după oamenii care
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
dat seama de nimic. Dacă n-ar fi fost beți, ar fi ucis-o oricum, pentru a o face să tacă. Fiecare, în felul său, respingea moartea, așa cum într-o luptă apropiată dai la o parte grenada, printr-un joc febril de câteva secunde suspendate de explozie. Avea să se gândească mai târziu la acel joc, la acea scamatorie mortală, al cărei ultim cuvânt căzuse asupra lui. Peste câteva săptămâni, căci pe moment totul se petrecuse foarte repede. L-au arestat
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
O baracă arde. O ființă, pe jumătate despuiată, se târăște salvându-se din flăcări. Surzenia e totală. Exploziile sunt auzite de stomac, de plămâni, de tâmplele strânse ca într-o chingă. Tăcerea vine și din interior, din pântece. Privirea, încă febrilă, sare ricoșând de la un zid la altul, de la o umbră la o ușă care se trântește brusc sub o pală de vânt. Dar trupul nu mai aude nimic. Sfârșitul. Urechile încep încetul cu încetul să audă iar. Tăcerea. Țârâitul unui
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
a urmărirea. Am văzut cu stupoare că sunt ultimul care ar mai fi putut vorbi despre tine, rostind adevăratul tău nume, făcându-te să exiști printre cei vii, fie doar și prin derizoria evocare a trecutului. Am început să caut febril frânturi din vechea noastră viață, frânturi de orașe, de ceruri, de bucurii. Au țâșnit și s-au fărâmițat rapid sub atingerea memoriei. Aveam nevoie de ceva mai solid, o parcelă din tine, care să-și impună evidența. Un fel de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
5). Cuprinde toate aspectele în timp și spațiu ale aceluiași eveniment. Ca și leadul, sinteza poate fi decupată în mai multe depeșe, în funcție de necesitățile redacționale. Defectul unor repetiții supărătoare și lipsa unei cronologii stricte par a fi inerente unei redactări febrile, cu ochii pe ceas. Fiecare depeșă începe și se termină cu un anumit cod. De pildă, la început: FRA0121 3 I 0146 / AFP-NP81. Tradus, acest cod vrea să însemne: FRA = difuzat clienților francezi; 0121 = numărul de ordine; 3 = ordin de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Vorbea cu grația leneșă a femeii, căreia i se face o dulce violență. Avea în priviri vanități mărunte, își culca urechea pe sonoritatea moale a cuvintelor, stabilea cu ascultătorul mici corespondențe delicate, prin zâmbete galeșe și clipiri confidențiale. Căutându-și febril prin buzunare, găsea tot felul de însemnări suspecte pe care le răsucea cu bănuială, le citea mirat ca pentru sine și, găsindu-le interesante, le adăpostea din nou în receptacolul profund al redingotei. Câteodată, privea cu îngrijorare spre uși și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
unei semnificații. Față de povestirile anterioare, romanul Vijelia (1969) reprezintă un oarecare progres în reconstituirea istoriei, aici - nestatornica domnie a Movileștilor, pe al cărei fundal întunecat, tragic, evoluează un erou care încearcă să se opună evenimentelor. În alte volume, autorul inventează febril povești teribile, în care dragostea, suferința și moartea constituie unicele realități ale unei umanități dislocate din normal. Întâmplări „tari” se petrec în decoruri pe măsură: cimitire, ruine, locuri tainice, stânci ascuțite, mări furioase, spații tensionate de voci și spirite misterioase
BOUREANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
Ion Agârbiceanu relevă suflul de idealism etic. Epicul Hortensiei Papadat-Bengescu îl consideră a fi, în ciuda acuității privirii auctoriale, minat de psihologia falsă, efect al unei viziuni intens subiective. Un „suflu tragic de mister și sombră pasiune” îl frapează în proza febrilă a lui Gib I. Mihăescu. Ironizat de E. Lovinescu, B. îl execută la rându-i pe criticul „amorezat de esteticul pur” în ipostaza lui de romancier. Aidoma lui Sainte-Beuve, el obișnuiește să plaseze un autor, la care caută, ce-i
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
mai cunoscută proză a lui B., este concepută într-o perspectivă cuprinzătoare. Acțiunea e plasată într-un orășel de la Dunăre, în a cărui letargie și torpoare știrea despre vizita generalului la regiment are efectul unui ciclon, care dezlănțuie o agitație febrilă. Deciziile cu ton marțial luate de colonel, elaborarea unor ordine scrise cu un sever aspect cazon, dar cu o expresie ignară și cu un conținut pueril, incoerent sunt de o ilară elocvență. Comedia crește în intensitate, toată zbaterea, pregătirea minuțioasă
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
cea mai exactă expresie a istoriei sale”, se preumblă cu o lucidă încântare printre „minuni” precum palatele de odinioară, casele domnești și boierești, locuințele țărănești, bisericile, crucile de piatră. Stăruind asupra artei sătești, cu „frăgezimi” și „subtilități” desfătătoare, supunând unei febrile percepții valorile plastice de altcândva, estetul nu recomandă o cantonare în trecut de dragul unui „românism” îngrăditor, dar nici o angajare zeloasă în siajul feluritor modernisme. Pentru C., tradiția, o „adâncă neliniște”, contează ca un factor de propulsie spre viitor („a visa
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
pe organul afectat, iar durerea se traduce prin senzație dureroasă resimțită de bolnav; durerea talamică apare pe partea opusă leziunii talamice, cuprinzând membrul paralizat, dar se poate extinde și la torace; cefaleea este frecvent întâlnită la copil în bolile acute febrile, în infecțiile sistemului nervos central; b) sindroamele senzitive obiective au o simptomatologie ce variază în raport cu sediul topografic al leziunii; în acest sens, amintim: sindroamele senzitive ale nervilor periferici; sindromul senzitiv radicular; sindromul cornului posterior și comisurii cenușii; sindromul senzitiv de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pământ. ― Apropo, eu sunt Irini. Nu-i nici o Desdemona pe-aici. A doua zi dimineața, se trezi la Hanul Gogoșilor, apăsat de remușcări. Părăsi orașul și urcă Înapoi pe munte, spre Bithynios. Buzunarele (goale) nu scoteau nici un sunet. Mahmur și febril, Lefty Își spuse că sora lui avea dreptate: era timpul să se Însoare. Avea să se Însoare cu Lucille sau cu Victoria. Avea să aibă copii și să Înceteze cu mersul la Bursa. Încetul cu Încetul, avea să se schimbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
a căror nevoie disperată de a găsi bărbați europeni le dădea o cantitate scandaloasă de libertate, datorită căreia Smirna avea reputația de a fi peste măsură de amabilă cu ofițerii din armată și care explica atât trădarea fetelor prin roșele febrile În diminețile vizitelor doctorului Philobosian, cât și natura afecțiunilor lor, care mergeau de la glezne sucite pe ringul de dans până la julituri mai intime, ceva mai sus. Lucruri față de care fetele nu arătau nici urmă de pudoare, deschizându-și dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
glumă. Râde chiar și atunci când glumele sunt pe seama sa, atât timp cât acestea nu depășesc o anumită măsură. A mai durat o oră până să părăsească conferința. Am rămas doar noi trei, fondatorii grupului. Acum, de obicei, discuția devine serioasă și dezbatem febril fiecare aspect al conversației pe care am avut-o până acum. Cine i-a adus pe ăia trei puștani? întrebă Marius. Eu i-am adus, Marius, spuse Dragoș. Dashwood, cu puțin ajutor și oleacă de îndrumare, ne poate fi foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
-i conduceam. Trebuia să controlez și să izbutesc cu afacerea asta. Trebuia! Pașii celor trei se întorceau. Sunetul bocancilor grei formau ecouri când se izbeau de pereții holurilor goale, lipsite de amalgamul vocilor de copii, al bârfelor și al conversațiilor febrile pe tema testelor sau a petrecerii de aseară. Un pas. Încă un pas. Iar un pas. Se apropiau. Și cu cât se apropiau mai mult, cu atât mai nerăbdători deveneam. Cu atât sângele ne fugea mai repede în vene! Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Spania am redus garnizoana la trei. Isteria îl cuprinde din nou: — Acum douăzeci de ani erau peste șapte... Secretarul recunoaște cu umilință: — Așa e, mărite stăpâne. Îndrăznește totuși: 48 — Dar dacă adunăm... Lasă tăblia din mână și începe să cotrobăie febril printre foile de papirus: — Un legionar primește 12 000 de sesterți pe an. Înmulțit cu 4 000... Ezită cu mâna în aer. — Sau, mai degrabă, cu 5 000, maximum de soldați dintr-o legiune... Apucă un os lustruit și bine
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pletele. — Noi le țineam întinse, după obiceiul celor care luptă. În loc să-l bruftuluiască, Rufus exclamă înăbușit: — Nu e deloc o idee rea! Se plesnește cu palma peste frunte: — Cum de nu mi-a trecut prin minte? Cuprins de o agitație febrilă, se pune la rândul său să scrije lească cu unghia pe jos. În felul acesta, lăncile aruncate de pe ziduri nu-i rănesc din lateral pe cei care merg sub scuturi... Nici măcar atunci când cad ca o grindină asupra țestoasei, aprobă germanul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și i-o dădu lui Peduzzi. Peduzzi o-mpinse din nou Înapoi. — Bea-o, spuse, bea-o. E Marsala ta. După Încă o Înghițitură scurtă, tânărul i-o pasă din nou. Peduzzi urmărise sticla cu atenție. O apucă cu gesturi febrile și o dădu peste cap. Firele albe de păr de pe gât i se mișcau când bea, cu ochii ațintiți pe sticla maro. O bău pe toată. Soarele strălucea În timp ce el bea. Era minunat. Până la o urmă era o zi grozavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
frustrare vindecată Într-o clipă. Curând, Însă, un alt tip de frustrare Își făcu apariția. Tandrețea se transformă În dezmierdare, apoi Încă puțină tandrețe, urmată de și mai multă dezmierdare care din minut În minut amenința să devină și mai febrilă, și toate acestea pe o stradă anonimă din Ruili. Însă, vai, nu puteau face dragoste acolo, concluzie la care au ajuns amândoi. —Hai să ne Întoarcem la hotel, spuse Harry. —Mmm, la hotel, ce bine, răspunse Marlena chicotind. Când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
care ea-și dorea să le audă acum. Dacă-i reușise cu niște soldați Însetați de sânge, cu Marlena va fi floare la ureche. —Marlena, draga mea, i-ar spune. M-am Întors pentru tine. Își imagină chipul ei, ușor febril, umed și senzual. Să se poarte ca un doctor, rostind cuvinte liniștitoare, avizate? Sau să-și asume rolul de iubit, jurându-i că iubirea e leac pentru orice boală? Harry știa să fie un dezastru În materie de amor când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
un spectacol de circ, cum își caută adăpost nocturn sub un pod, zgribulit de frig, înfometat, nefericit și însingurat... Continui să-ți dorești să joci rolul meschin de păzitor și să-mi impui mie condiția păzitului? "Ce vrea Carol? gândea febril Filip. Ce e cu acest nou și ingenios tertip de a scăpa de mine, pentru a-și putea duce funestul plan la îndeplinire? Se joacă cu paradoxurile... Le speculează..." Da! răspunse Filip. Chiar dacă aș face-o numai din conștiinciozitate. Conștiinciozitate
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]