1,045 matches
-
care-și făcea coc. Tot timpul umbla îmbrobodită. N- am văzut-o niciodată înbrăcată decât în haine lungi. Totdeauna era îmbrobodită cu un „cașmir” negru. Niciodată nu s-a gândit la distracții sau la îmbrăcămite de lux, sau la podoabe femeiești. Sobrietatea i-a împodobit toată viața. Niciodată n-am văzut-o stând, fără să lucreze. Era absolventă a șapte clase primare. Îmbrăcămintea ei era cât se poate de modestă, dar nu sărăcăcioasă. Lenjeria, pentru toți ai casei era lucrată de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
vă iubesc, nici eu nu pot ști, poate nicicând sau poate curândă era sorbită cu nesaț de toți cei care o înconjurau grăbiți. Și interpretarea rolului își urma cursul ascendent. În actul II, cântând Sequidilla, făcea uz de neprefăcute farmece femeiești. Dar atât de tumultuos se dezlănțuia (indignată în orgoliul ei rănit), încât părea că nu trebuie să-i mai stea nimeni în cale. Resemnarea din actul III era, de asemenea, convingător jucată, pentru ca în actul IV să cadă răpusă nemilos
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
ele sunt admirate mai ales pentru prestația politică orientată spre dreptate și cetățeni. Urmează ca politicienele, oricare ar fi acestea, să demonstreze că au o agendă clară în privința intereselor politice ale femeilor și că aduc în politica românească virtuți preponderent femeiești: cooperarea, simțul datoriei, responsabilitatea, grija, empatia, înclinația politică spre educație, sănătate și gospodărire, capacitarea celor din jur, construcția politicilor publice de la micro la macro, orientarea spre interesul general prin cel persoanal și comunitar. O altă lecție a acestui sondaj național
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
sângera, cea legată de prostituate, de adultere. Toate aceste povești sunt neglijate în statutul pe care îl au femeile în Biserica Ortodoxă. Însăși semnificația sângelui, care în alte biserici creștine este un sânge care renaște, mântuie, în Biserica Ortodoxă sângele femeiesc este privit ca un sânge spurcat. Dacă nasc un copil se păstrează ritualul după care femeile sunt necurate, pentru că au născut un copil, ceea ce mi se pare complet nedrept și grotesc, și sunt spurcate cu două măsuri: o femeie e
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
lucreze cum trebuie. Admir oamenii în urma cărora rămâne ceva bun, util, n-are importanță ce, oameni care nu trăiesc degeaba, indiferent de sexul lor. Nu frustrările m-au împins spre feminism. O.Ș.: Dar ce anume? M.M.: Lipsa vizibilității ideilor femeiești în cultură, în politică, în economie, în societate, absența acestei perspective din tot ce înseamnă viața noastră structurată, publică. Eu spun tot timpul: nimeni nu trăiește în locul meu. Eu răspund pentru ce fac, dar când spun că nimeni nu trăiește
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
PĂRINTELE TEOCTIST STUPCANU Mare mâncău și iubitor de parte femeiască, stareț la Neamț și Vorona, profesor de muzică orientală la Seminarul din Iași, părintele Teoctist avea trupul plin și fața limpede, ca și sentimentele lui. Îi plăcea să-și amintească. În verile copilăriei se urca într-un cireș, în sân
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
o bancă goală într-o curte de școală zugrăvesc mai bine sufletul decât prezența însăși a omului. În schița Acasă n-avem înainte decât un tablou de interior, fără figuranți: o odaie în dezordine, fotografii ofițerești, cizme amestecate cu botine femeiești, resturi de ghiuden și de vin pe masă și o scrisoare naivă a unui băcan, cerând achitarea colonialelor luate de un căpitan pe datorie. Zgomotul școalei este evocat, prin antiteză, prin curtea părăsită în vacanță, monotonia unui oraș de provincie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
interesante colori grotești pe tema unui azil de bătrâne, supravegheat de un Quasimodo ghebos, "spîn și palid ca scopiții", cu "mască morbid mongolică, dominată de o frunte țuguiată, creață", cu mâini ca niște "lăbuțe de liliac", la picioare "cu tocuri femeiești, din cale-afară de înalte". Aci sunt plafoane cu belciuge sinistre și clopoțelul are răsunetul "acelor clopote care vestesc în Evul mediu trecerea leproșilor". În majoritatea romanelor se descoperă două idei obsedante: fie separația morală între Moldova și Muntenia, dând naștere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
variabil de jârghiuțe și cu finețe variabilă a dinților. în același timp, cu suluri diferite, se asigură lățimea dorită a stativelor. Pe aceleași stative se țes și pânza și covoarele. Cele mai fine țesături de pânză, folosite la confecționarea cămășilor femeiești, erau cele din mătase (borangic) și lână țigaie. Melania Ostap (12) ne prezintă diferite tehnici de lucru. Se țese în mod curent pânza „sadea” (dintr-un singur fel de fire) din cânepă, bumbac, borangic. Varietatea firelor textile a inspirat, însă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Să mai amintim pe cei din Muntenia, așezați la Ivești și Pogonești. Această realitate istorică s-a reflectat direct în problematica legată de costumul popular. în aspectul său feminin predomină costumul cu fustă, specific Moldovei. Aici remarcăm mai întâi cămașa femeiască croită cu mâneca din umăr în variante (pentru zilele de lucru din cânepă, pentru sărbători din lână țigaie sau borangic), cusute cu roșu și negru sau albastru cu negru, ca motive principale fiind frunza de vie, crenguța bradului, flori bătute
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu țesătură simplă sau având și vrâste albe sau roșii la poale. O altă piesă caracteristică pentru costumul popular femeiesc este pestelca, purtată peste fustă de lână. Pestelcile sunt de o mare varietate, ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă; cu fustă croită separat. Ele erau lungi până sub genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și aici întâlnim ornamente, motive și folosirea pânzei de lână țigaie în situații deosebite
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
din care-și făcea coc. Tot timpul umbla îmbrobodită. Nam văzut-o niciodată înbrăcată decât în haine lungi. Totdeauna era îmbrobodită cu un „cașmir” negru. Niciodată nu s-a gândit la distracții sau la îmbrăcămite de lux, sau la podoabe femeiești. Sobrietatea i-a împodobit toată viața. Niciodată n-am văzut-o stând, fără să lucreze. Era absolventă a șapte clase primare. îmbrăcămintea ei era cât se poate de modestă, dar nu sărăcăcioasă. Lenjeria, pentru toți ai casei era lucrată de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ele mușcate de preacunoscutul șarpe al deșertăciunii. Memoriile femeilor dornice de a deveni celebre împodobesc vitrinele și, astfel, nesfârșitul domeniu al cunoștințelor umane este îmbogățit, astăzi, cu un bagaj de nimicuri agreabile și chiar de lucruri intime, pe care pudoarea femeiască se silea altădată să le ascundă cu îngrijire indiscreției profanatoare a vileagului. Astăzi toate aceste precauțiuni nu mai sunt lucruri „la pagina“ zilei. Astăzi fiecare vrea să scrie cât mai mult despre dânsul pentru ca lumea să aibă zilnic gura plină
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care îi aduceau în mână și apoi intrau în bal. Motivul e lesne de înțeles: antreprenorul nu tolera ca măștile să intre în sală cu încălțămintea murdară de noroi sau de zăpadă. Balul acesta atât de inferior, frecventat de elementul femeiesc, era foarte căutat de bărbații din societatea mai de sus; tot tineretul băieților „de familie“ venea la acest bal spre a danța cu servitoarele care, pe vremea aceea, erau, de multe ori, fete drăgălașe. Pe atunci profesia galanteriei nu era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
este artist și tablourile lui arată un număr de fantasme erotice care indică, pentru un ochi expert, un grav complex interior. Complexul este discutat, pe față, de mama freudiană atunci când fiul îi face portretul. Privind învălmășeala de forme bărbătești și femeiești de pe pânză, de o lubricitate intensă, madam Ionescu este la început scandalizată, apoi, înțelegând mesajul ascuns al tabloului, își judecă sever fiul: „E în toată mâzgâleala ta un erotism absolut dezgustător, parc-ai fi obsedat! Da, da, ești obsedat, nu
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
cunosc noi forme ale dependenței de bărbați: aceea de state și de piețe. De exemplu, piața bancară este aproape exclusiv masculină la nivelul deciziei și al capitalului, iar serviciile bancare sunt „supraevaluate”, În vreme ce, pe piața relativ recentă a vechilor „treburi femeiești” (gătitul, curățenia, Îngrijirea familiei), aceste servicii devenite marfă sunt Îndeplinite aproape exclusiv tot de femei, fiind „subevaluate”, deși acum sunt mediate de către stat. Femeile au de ales tipul de dependență care le convine: de bărbați, ca soții sau Întreținute contra
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
trimițând-o revistei „Dacia literară”, povestirea romantică Tunsul de A.F. Veltman (semnată cu pseudonimul Radu Curălescu); tălmăcirea va apărea integral în „Calendarul pentru poporul românesc”. Iscălind A. Dio, D. transpune o nuvelă a scriitorului polonez Osip Senkovski, Toată viața femeiască în câteva ceasuri (1840). În cooperare cu Constantin Negruzzi, traduce, cu unele libertăți față de original, Satire și alte poetice compuneri de Antioh Cantemir (1844). D. a fost un scriitor popular, mai ales datorită stilului său vioi, clar și accesibil. Era
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
Fabule, îngr. și pref. Cornelia Mosora, București, 1963; Opere, îngr. Isac Grecul, introd. Gheorghe Bogaci, Chișinău, 1966; Opere, introd. Lazăr Ciobanu, Chișinău, 1975; Fabule, îngr. și postfață Pavel Balmuș, Chișinău, 1988. Traduceri: Pușkin, Țiganii, București, 1837; Osip Senkovski, Toată viața femeiască în câteva ceasuri, Iași, 1840; Antioh Cantemir, Satire și alte poetice compuneri, Iași, 1844 (în colaborare cu C. Negruzzi); A. F. Veltman, Tunsul, în Alexandru Donici, Opere, îngr. Isac Grecul, introd. Gheorghe Bogaci, Chișinău, 1966, 115-232. Repere bibliografice: Haneș, Scriitorii
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
Îi permite scriitoarei să pedaleze pe iluziile pierdute ale unei vieți de femeie. Nelly, de-acum colega de suferință a naratoarei, fusese frumoasă, iubită, dar favorurile vieții o fragilizaseră prea mult și-i ascunseseră ridicolul de care orice trup omenesc (femeiesc cu precădere) se acoperă de la o vreme, cînd societatea nu-i mai recunoaște, datorită pierderii podoabelor erotice, nici un drept. La un moment dat, Renée și Nelly decid să se Împăieze la un taxidermist pentru a-și conforta iluzia eternității. Nunțile
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cu preotul și roba sa, el se devirilizează (François Van Laere, Jean-Jaqcues Rousseau, du phantasme à l'écriture. Les révélations du "Lévite d'Efraïm", Archives des Lettres Modernes, 1967 (8), nr. 81, pp. 30-31). Reamintim că "levitul" este un veșmânt femeiesc din secolul al XVIII-lea. Rousseau îi scrie Dnei de Verdelin: "Am îmbrăcat haină lungă și îmi înnod șireturile așa că mai mult de jumătate sunt femeie". 287 Pléiade, I, 168, *trad. rom. p. 219 (nota trad.). 288 Pléiade, I, 167
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sunt opincile din piele de porc, trăistuțele din macat, țesut în casă și cu care mergeau femeile la târg sau, vara, cu mâncare la câmp. Tot la accesorii țesute cu motive geometrice, forale sau antropomorfe, sunt și brâiele la costumele femeiești sau bărbătești, lucrate deosebit și așezate în exoziție de-a lungul costumelor ori legate pe costum. Colțul alb, broboada țesută cu mărgele colorate pe margine, casincele, barizurile, broboadele, în general, sunt expuse alături sau ieșind elegant din trăistuțe. Costumele sunt
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
cu polenizare liberă: 1,0, (ii) soiuri cu polenizare liberă: 1,0; (b) pentru producția de semințe din soiuri hibride, trebuie respectate standardele și condițiile următoare: (aa) plantele componentei bărbătești emit suficient polen în perioada de înflorire a plantelor componentei femeiești; (bb) dacă este cazul, se efectuează castrarea; (cc) dacă 5% sau mai mult din plantele componentei femeiești prezintă stigmate receptive, procentul de plante ale acestei componente care au emis sau emit polen nu trebuie să depășească: - 1 la o inspecție
jrc455as1978 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85593_a_86380]
-
din soiuri hibride, trebuie respectate standardele și condițiile următoare: (aa) plantele componentei bărbătești emit suficient polen în perioada de înflorire a plantelor componentei femeiești; (bb) dacă este cazul, se efectuează castrarea; (cc) dacă 5% sau mai mult din plantele componentei femeiești prezintă stigmate receptive, procentul de plante ale acestei componente care au emis sau emit polen nu trebuie să depășească: - 1 la o inspecție oficială în câmp, - 2 pentru totalul inspecțiilor oficiale în câmp. Se consideră că plantele au emis sau
jrc455as1978 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85593_a_86380]
-
generație 99,0 Puritatea minimă a soiului este controlată în special în cursul inspecțiilor în câmp efectuate în condițiile prevăzute în anexa I. B. Zea mays: Dacă pentru producția de semințe certificate din soiuri hibride s-a utilizat o componentă femeiască bărbătesc-sterilă și o componentă bărbătească care nu restaurează fertilitatea bărbătească, semințele trebuie obținute: - fie prin amestec de loturi de semințe, în proporții specifice soiului, produse, pe de o parte, prin utilizarea unei componente femeiești bărbătesc-sterile și, pe de altă parte
jrc455as1978 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85593_a_86380]