2,240 matches
-
închegându-se o genealogie și o „istorie” a familiilor Mușețeanu și Codreanu, personajele reale devin aproape personaje de roman, conturate prin câteva elemente semnificative. Narațiunea se insinuează și ea atunci când se urmărește traiectul vieții protagonistului - desprinderea de copilărie, școala, atracția feminității, dar și discuțiile despre muzică, literatură și civilizație. Deși autorul mărturisește în nenumărate rânduri că și-a scris amintirile proprii („Scriu toate acestea de-a valma, așa cum îmi vin în gând, fără să încerc să transform povestirea în proză beletristică
MUSEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288330_a_289659]
-
cât și ca opțiune stilistică. Prezentă pretutindeni (Indianul, Vacanța mare), femeia e un focar de dezechilibru, un factor aproape stihinic, ce destramă universuri constituite rațional. Sanda, Iulia și celelalte personaje feminine amintesc de Linda lui William Faulkner, întruchipare tulburătoare a feminității. Fraza densă dă relief cuvântului expresiv. După alte pagini publicate în reviste (Dimineața hrănind porumbeii), care anunțau un roman intitulat Mercenarii (rămas în stadiu de proiect), P. părăsește brusc acest tip de proză, îndreptându-se cu Miorița nu s-a
PELIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288751_a_290080]
-
sau morală, vulgaritatea, promiscuitatea etc. sunt pentru P.-B. fețele multiplicate ale urâtului ce prezidează existența umană. Frecvența mărturiilor de repulsie și chiar de oroare față de incarnările urâtului nu este întâmplătoare. Psihanalitic, s-ar putea vorbi de o reacție a feminității în raport cu tot ce o înjosește sau o vulnerează prin gest sau prin înfățișare, o reacție de conservare a unei purități amenințate și fragile. Senzualitatea unor eroine este o exaltare a vieții și a ființei umane necontrafăcute, autentice, în opoziție cu
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
a peisajului literar contemporan: Cărțile deceniului 10 (2003), Fabrica de literatură (2003). Partea cea mai interesantă a exercițiului de lectură și interpretare pe care îl practică P. este însă eseistica: Știința morții (I-II, 1995-2001), Limba, stăpâna noastră. Încercare asupra feminității limbii române (1999) și Feminitatea limbii române. Genosanalize (2002). Primul eseu, rezultat al unei maturități asumate energic, se derulează când cu detașare, când cu accente mai personale, străluminând prin teorie umbrele lumii de dincolo și exemplificând totul prin literatura care
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
deceniului 10 (2003), Fabrica de literatură (2003). Partea cea mai interesantă a exercițiului de lectură și interpretare pe care îl practică P. este însă eseistica: Știința morții (I-II, 1995-2001), Limba, stăpâna noastră. Încercare asupra feminității limbii române (1999) și Feminitatea limbii române. Genosanalize (2002). Primul eseu, rezultat al unei maturități asumate energic, se derulează când cu detașare, când cu accente mai personale, străluminând prin teorie umbrele lumii de dincolo și exemplificând totul prin literatura care a abordat acest subiect. Celelalte
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
și specii literare, București, 1993; Camil Petrescu. Schițe pentru un portret, București, 1994; Literatura română contemporană, București, 1994; Metrică și prozodie, București, 1995; Știința morții, I, Cluj-Napoca, 1995, II, Pitești, 2001; Teoria literaturii, București, 1996; Limba, stăpâna noastră. Încercare asupra feminității limbii române, Cluj-Napoca, 1999; Panorama criticii literare românești. 1950-2000, Cluj-Napoca, 2001; Feminitatea limbii române. Genosanalize, Cluj-Napoca, 2002; Cărțile deceniului 10, Cluj-Napoca, 2003; Fabrica de literatură, Pitești, 2003. Traduceri: Henry James, Povestiri cu fantome, Cluj-Napoca, 1991; Anatoli Râbakov, Copiii din Arbat
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
1994; Literatura română contemporană, București, 1994; Metrică și prozodie, București, 1995; Știința morții, I, Cluj-Napoca, 1995, II, Pitești, 2001; Teoria literaturii, București, 1996; Limba, stăpâna noastră. Încercare asupra feminității limbii române, Cluj-Napoca, 1999; Panorama criticii literare românești. 1950-2000, Cluj-Napoca, 2001; Feminitatea limbii române. Genosanalize, Cluj-Napoca, 2002; Cărțile deceniului 10, Cluj-Napoca, 2003; Fabrica de literatură, Pitești, 2003. Traduceri: Henry James, Povestiri cu fantome, Cluj-Napoca, 1991; Anatoli Râbakov, Copiii din Arbat, Cluj-Napoca, 1991, Secretul cercului purpuriu, Cluj-Napoca, 1991; Edgar Wallace, Misterul narcisei galbene
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
6; Aura Christi, „Știința morții”, CNT, 2000, 9; C. Stănescu, „Panorama criticii literare”, ALA, 2000, 510; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 249-250; Dicț. scriit. rom., III, 692-694; Mircea Anghelescu, „Panorama criticii literare”, RL, 2002, 5; Constantin Coroiu, „Feminitatea limbii române”, ALA, 2002, 12 februarie; Daniel Cristea-Enache, „Panorama criticii literare”, ADV, 2002, 3731; Ion Pop, „Panorama criticii literare”, VTRA, 2002, 5-6; Ovidiu Mircean, „Feminitatea limbii române”, ST, 2002, 11-12; Diana Adamek, Transilvania și verile cu polen. Clujul literar în
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
Dicț. scriit. rom., III, 692-694; Mircea Anghelescu, „Panorama criticii literare”, RL, 2002, 5; Constantin Coroiu, „Feminitatea limbii române”, ALA, 2002, 12 februarie; Daniel Cristea-Enache, „Panorama criticii literare”, ADV, 2002, 3731; Ion Pop, „Panorama criticii literare”, VTRA, 2002, 5-6; Ovidiu Mircean, „Feminitatea limbii române”, ST, 2002, 11-12; Diana Adamek, Transilvania și verile cu polen. Clujul literar în anii ’90, Pitești, 2002, 108-115; Ion Bogdan Lefter, „Feminitatea limbii române”, OC, 2003, 164; Constantin Coroiu, O bibliotecă într-o carte, DL, 2003, 2; Claudiu
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
Panorama criticii literare”, ADV, 2002, 3731; Ion Pop, „Panorama criticii literare”, VTRA, 2002, 5-6; Ovidiu Mircean, „Feminitatea limbii române”, ST, 2002, 11-12; Diana Adamek, Transilvania și verile cu polen. Clujul literar în anii ’90, Pitești, 2002, 108-115; Ion Bogdan Lefter, „Feminitatea limbii române”, OC, 2003, 164; Constantin Coroiu, O bibliotecă într-o carte, DL, 2003, 2; Claudiu Groza, „Panorama criticii literare”, TR, 2003, 23; Paul Schweiger, „Școala morții” 2 și „Feminitatea limbii române”, „Viața literară” (Tel Aviv), 2003, 17 octombrie. V.T.
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
literar în anii ’90, Pitești, 2002, 108-115; Ion Bogdan Lefter, „Feminitatea limbii române”, OC, 2003, 164; Constantin Coroiu, O bibliotecă într-o carte, DL, 2003, 2; Claudiu Groza, „Panorama criticii literare”, TR, 2003, 23; Paul Schweiger, „Școala morții” 2 și „Feminitatea limbii române”, „Viața literară” (Tel Aviv), 2003, 17 octombrie. V.T.
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
izbutite (scena botezului de la Pitești, cu țopăieli, hăpăieli și agrăiri de suburbie). Mânată de înfrigurarea parvenirii sociale, eroina, Lilica Pârvu, ar trebui probabil să ilustreze, în viziunea incertă a romancierei, condiția ingrată a femeii, dependentă de simțuri („tremurul întregii ei feminități dornice”), care îi dictează comportamentul amoros. Cu piesele de teatru P. s-a bucurat de succes, la public îndeosebi, dar nu numai. După elogiile, scăpate de sub control, ale lui Brătescu-Voinești (un „giuvaier”, „cea mai frumoasă, cea mai bine făcută dramă
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
doi așez memoria mea lătrătoare/ ca-ntr-un pat conjugal:/ nu m-ați dorit/ dar mi-ați prezis jupuirea” (Fericita vârstă adultă). În paralel cu etalarea visceralității, devenită concomitent pretext de autoscopie și de autopsie, P. accentuează acum destructurarea poncifelor feminității, corodate de acizii lucidității și ai ironiei: „Creierele noastre sunt izomorfe: știm - femeile/ prețuiesc sentimentul nu dorința/ carnea noastră expertă/ nu e însăși iubirea” (Scrisoare către dragostea unui bărbat II). Puseele destabilizatoare ale eului liric, experimentate cu precădere asupra propriei
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
despărțiri, a unor elanuri epistolare exprimând dorințe exasperante, cenzurate când îndrăgostiții sunt împreună de susceptibilități cu aspect morbid. Comentatorii romanului au apreciat autenticitatea psihologică a trăirilor eroinei (G. Călinescu și mai ales Pompiliu Constantinescu), dar au reproșat tocmai excesul de feminitate al autoarei, de unde provine impresia de incapacitate de a se ridica de la general la simbol. Al treilea roman, Legile jocului (1972), e o confesiune la persoana a treia, foarte puțin deosebit de romanele precedente, și exploatează evident elemente autobiografice din perioada
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
normele înscrise în manuale sau de nerăbdarea, neputința și nesiguranța terapeutului. Sexul terapeutului Sexul terapeutului este o variabilă împortantă în terapia tulburării comportamentelor alimentare, care se întâlnește mai ales la femei și se referă la probleme privind identitatea de gen: feminitatea. Deși nu s-a demonstrat niciodată că este preferat un anume sex, trebuie să se țină cont de cerințele pacientului. Un terapeut femeie este adesea preferabil pentru practica terapiilor corporale și feminine. Rezultate și perspective Terapiile actuale dau rezultate modeste
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu părinții săi. Dar informațiile spicuite de la prietenele sale au fixat asocieri și filmele și cărțile au fost profesori buni. Evenimentele recente au tulburat-o, în schimb, deoarece ea nu-și imaginase efectul posibil al premenopauzei asupra percepției sale în legătură cu feminitatea sa, dorința sa, senzualitatea și sexualitatea sa, și nici consecințele directe ale acesteia asupra sexualității soțului său. Evocarea uscăciunii vaginale a constituit o revelație. Faptul că a identificat neplăcerea apărută în timpul unei tentative de penetrare n-a determinat-o să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care autorul le va relua într-un roman de o cu totul altă factură, Provocatorul (1997), text aproape comercial, cu multe scene de sex, care marșează pe problema cuplului (personajul masculin donjuanic, „provocatorul”, și personajul feminin, „provocat” să-și descopere feminitatea). Aceeași temă fusese abordată în Dimineața unui miracol (1993; Premiul Uniunii Scriitorilor), roman-mozaic, desfășurat pe un palier realist, care cuprinde povestea de dragoste dintre Iosif și Maria, privită când în prezent, când în trecut, ca și pe un palier mitico-simbolic
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
neîncoronata regină Dracula e un despotism absurd, grotesc. Ca unealtă îi slujește tânărul amant, căpitanul de securitate Bob Orlando, o pușlama isteață, răsfățat al femeilor. Prin el septuagenara își retrăiește junețea aventuroasă, punctată de momentul trecerii de la fetie la o feminitate orgiastică cu participarea unui ofițer neamț, în timpul războiului, între șinele dintr-o gară rurală. În dramaturgie N. s-a revelat prin piesele parabole Echipa de zgomote și Scoica de lemn. Prima, dezvăluind trista condiție a unei familii nevoite, spre a
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
nu mai putem insista doar asupra violenței, bogăției sau poziției de putere specifice „dividendelor patriarhale” ale masculinității. A admite astfel de consecințe înseamnă nici mai mult, nici mai puțin decât că astăzi, premisele și formele abordării și etalării masculinității și feminității sunt în schimbare. Toate sau aproape toate manifestările modernității, fie ele personale sau sociale, reverberează în familie sau trec dincolo de zidurile separatoare ale privatității familiale, pentru a constitui un alt tip de spațiu public. Într-un astfel de spațiu public
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
parte, cele două sexe sunt natural constituite și nimeni nu-și poate imagina reproducția speciei și farmecul relațiilor dintre sexe în afară sau dincolo de determinările constituite biologic. Pe de altă parte, din punct de vedere social, există o diversitate de feminități și masculinități care se constituie în conduite și practici sociale distincte și standardizate. Toate acestea nu se conformează însă unor norme sociale preexistente, ce ar avea o determinare biologică și ar fi tacit interiorizate în vederea reproducerii sociale prin relații adecvate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în vederea reproducerii sociale prin relații adecvate. Practicile sociale de gen au fost și sunt configurate în contexte cultural-istorice variabile de persoane ce aparțin unor generații, categorii sociale sau rase diferite. De aceea, nu putem vorbi decât despre masculinități diverse și feminități la fel de diverse, produse și reproduse în timpul istoric și spațiul social de practici sociale corespunzătoare. Aceste practici nu se referă însă doar la stiluri de viață alternative ce ar fi reciproc complementare. Ele sunt induse de acea structură socială în care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
din condiția lor tradițională tot așa cum bărbații vor adopta și practica alte poziții. Realități ale lumii femeilor Trebuie spus de îndată că, în ciuda unor inegalități și a unor stereotipuri de susținere și reproducere a lor, multe dintre caracteristicile tradițional asociate feminității și masculinității sunt pe cale de dispariție. Să considerăm deocamdată câteva dintre caracteristicile lumii femeilor. 1. Schimbări demografice importante marchează existența femeilor contemporane. Speranța medie de viață a femeilor din România este mai mare cu peste șapte ani decât a bărbaților
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
statornicia în proiectul personal de viață. Stilul e căutat și cultivat, poate că uneori e întrerupt datorită unor „crize de creștere”, iar alteori e părăsit definitiv din cauza pierderii încrederii în sine. Accidente personale au fost și vor mai fi, stilistica feminității aservite a devenit însă un fapt de viață cu o frecvență tot mai mică, întrucât individualizarea feminină se afirmă și are stil. Nu-i mai puțin adevărat că și unii bărbați au adoptat în stilul de prezentare socială simboluri decorative
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tradițional ca fiind feminine: cercei, brățări, coliere și un întreg evantai de obiecte cosmetice. În vestimentație și în decorarea cosmetică, bărbații devin mai efeminați, iar femeile mai masculinizate, parcă printr-un efort comun de convergență accentuată a genurilor. 3. Stilistica feminității contemporane nu se vede doar pe stradă, în sălile de spectacole și petrecere sau la locul de muncă. Pentru a-i observa extinderea, să începem cu locul tradițional al bucătăriei, pentru că aici era plasată „femeia de la cratiță”. În perioadele mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al patrulea rând, în modernitatea noastră actuală, maternitatea și dreptul de a avea copii nu mai sunt decise sau chiar impuse de instanțe exterioare. Mijloacele contraceptive sau de planning familial despart sexualitatea de „destinul maternal” și facilitează manifestarea liberă a feminității în parteneriat uneori prin inseminare artificială, iar alteori chiar în mod independent; oricum, nu în subordine față de masculinitate. Eliberate și de constrângerile religioase, femeile decid dacă să aibă copii, când și câți să fie; maternitatea este subiectiv intențională și obiectiv
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]