KorAP: Find »[drukola/base=fenomenologie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...61 >

1,521 matches

Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521

felului de a fi al omului. Fiind un demers interdisciplinar, lucrarea are ca punct de plecare trecerea în revistă a principalelor teorii și abordări ale imaginii, valorificând, în acest sens, puncte de vedere filosofice, aici un loc aparte fiind acordat fenomenologiei imaginii, sociologice, psihologice, inclusiv ale psihologiei sociale, istorice și literare, mai exact ale literaturii comparate. Toate acestea, așa cum vom vedea în primul capitol, O teorie despre imagine, o teorie despre om, pot fi reunite sub generoasa umbrelă a imagologiei, al

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
a analogiei, filosoful german transferă această relație la nivelul conștiinței pentru a construi un nou concept, imaginea conștiință, care poate fi considerată atât o metaforă, cât și un instrument de cercetare pentru conștiința umană, zona cel mai greu accesibilă cunoașterii. Fenomenologia leagă studiul imaginii de imaginație și imaginar, amândouă permițând procesarea unor elemente la care individul nu are acces. Concepțiile filosofice despre imaginație o descriu pe aceasta ca fiind "facultatea mentală care include toate ideile referitoare la ceva nou, în opoziție

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
tip de intenționalitate, întrucât atunci când individul își imaginează, se raportează de fiecare dată la un obiect, imaginația fiind direcționată către acesta, chiar dacă el există sau nu în lumea reală. Prin Edmund Husserl și Jean-Paul Sartre, imaginația poate fi investigată cu ajutorul fenomenologiei, fiind "unul din factorii definitorii care separă gândirea umană de inteligența artificială. Imaginația apare des în dezbaterile despre posibilități deoarece ceea ce este imaginabil are aceeași finalitate cu ceea ce este posibil"98. Pentru Husserl, imaginea trebuie privită din perspectiva fenomenului intenționalității

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
este cea care percepe obiectul, care există datorită procesului perceptiv. În acest sens, imaginea nu este o simplă imitație, ci o reconstrucție, care depinde de felul cum conștiința se raportează la obiecte și de valoarea originalului pe care îl reflectă. Fenomenologia imaginii husserliene presupune atât o redare a unui original, cât și o valorizare a formelor pe care acesta le dobândește în urma procesului perceptiv. Perspectiva lui Husserl despre imagine este criticată de Jean-Paul Sartre, pentru care imaginea este o sinteză a

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
imaginea nu poate fi văzută este legat de imposibilitatea de a o localiza în lumea fizică a existenței deoarece, după cum subliniează Sartre, "a percepe un lucru, presupune, de fapt, a-l plasa printre celelalte"99. Într-o analiză complexă a fenomenologiei imaginii, Temenuga Trifonova susține că Sartre "plasează imaginea între senzație și gândire (...) atunci când imaginea pare apropiată de senzație, Sartre accentuează că ea este un tip de gândire și viceversa, și de câte ori imaginea se apropie de gândire sau pretinde a fi

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
senzoriale, când cu elemente analitice, fără a se rezuma la niciunul dintre acestea datorită faptului că presupune un proces imaginativ. Din acest punct de vedere, Jean Paul Sartre abordează imaginea din perspectiva imaginarului uman, concept pe care îl preia din fenomenologie, susținând faptul că imaginarul nu reconstituie realitatea, acesta reprezentând "în fiecare moment sensul implicit al realului"101. În opinia lui Sartre, doar conștiința care percepe poate reda realitatea și niciodată conștiința care imaginează, iar, în afara percepției, realul nu este decât

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
reda realitatea și niciodată conștiința care imaginează, iar, în afara percepției, realul nu este decât un neant. Intenționalitatea conștiinței de a forma o imagine generează un proces prin care lumea reală este redusă la neant, idee formulată de Sartre sub influența fenomenologiei. Astfel, obiectele pe care conștiința și le imaginează nu sunt cele percepute de aceasta, întrucât ele au o existență de sine stătătoare și îl îndepărtează pe individ de lumea reală. Conștiința imaginativă trebuie să se raporteze la o anumită irealitate

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
despre formele de manifestare ale lucrurilor, care contribuie la structurarea unității conceptului. Tocmai această unitate este cea care impune regula ce determină reunirea diversității însușirilor și sensurilor într-un tot care constituie imaginea. Gilbert Durand propune o critică a abordării fenomenologiei imaginii a lui Jean Paul Sartre, susținând că, deși acesta are "meritul incontestabil de a fi făcut efortul să descrie funcționarea specifică a imaginii"115, deosebind-o de comportamentul perceptiv, ajunge în final să devalorizeze imaginarul. Perspectiva lui Durand asupra

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
și cu factori contextuali diferiți rezultă congruență cognitivă 186. Din punctul de vedere al lucrării de față, imaginea nu poate fi investigată decât dintr-o perspectivă interdisciplinară, apelând la instrumente sociologice, psihologice, folosindu-se de retorica filosofică, dar și de fenomenologia istoriei, textele literare fiind doar o sursă în care pot fi identificate imagini, care ulterior să fie interpretate și analizate în funcție de contextul în care au apărut, dar și în funcție de sistemul de referință și interesele subiectului imaginii. În acest sens, contextul

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
este o exterioritate de tip geometric, pe care am putea-o înțelege ca depășire a unei frontiere a înăuntrului, ca părăsire a unei arii precis delimitate, bunăoară cea a casei sau a unui adăpost"422. Din acest punct de vedere, fenomenologia elimină diferența eu-celălalt, conturând ideea unui eu care se construiește prin intermediul relației cu celălalt, și a unui celălalt care există datorită raportării eului la el. Spre deosebire de Heidegger, care concepe problema identității și alterității plecând de la Unul presocratic, filosoful alterității, Emmanuel

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
ne vom referi în finalul capitolului, dintr-o perspectivă ușor nuanțată. Astfel, alteritatea absolută presupune o incursiune în metafizica prin care este conturat raportul om-Dumnezeu. Din punctul de vedere al lui Afloroaei, această metafizică trebuie să implice și o anumită fenomenologie a divinului prin intermediul căreia să poată fi înțeleasă atât dualitatea bine-rău, cât și interferența substanțială a acestora, ambele stând la baza relației identitate-alteritate. În acest sens, se distinge un nou palier, cel al alterității demonice 447, despre care putem afirma

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
o ființă intermediară, explicată de Afloroaei prin apel la filosofia antică, care mediază relația dintre divinitate și oameni, având în același timp un statut privilegiat în raport cu sacrul. Studiul lui Afloroaei despre alteritate pendulează între anistorie și istorie, între metafizică și fenomenologie întrucât celălalt este atât o categorie, cât și o prezență. Celălalt reprezintă opoziția, răul în multiplele lui ipostaze, însă nu doar cel perceput de individul ca membru al unei societăți, ci și acela identificat cu sacrul ca atare, a cărui

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
privită relația cu acesta, inevitabil eul se va compara cu el, fie pentru a-și definitiva elementele distincte, fie pentru a găsi o instanță de referință. Fie că este vorba despre acel sentiment originar de coexistență la care face referire fenomenologia husserliană, de coapartenența descrisă de Heidegger, fie că eul se raportează la sine prin celălalt, identitatea și alteritatea nu pot fi concepute decât ca fenomene aflate în relație, ca procese ale interacțiunii având ca scop ultim o anumită filosofie a

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
alteritatea este cea care își stabilește propriile coordonate, independent de nevoile de conținut ale identității, de posibilitatea acesteia de a se proiecta în interiorul alterității. Un astfel de punct de vedere, deși perfect explicabil prin recursul la istorie și chiar la fenomenologia istoriei, pare să lase în urmă un aspect extrem de important, mai exact faptul că analiza miturilor și simbolurilor, și în general a imaginarului din cele mai vechi timpuri, evidențiază faptul că se poate vorbi despre un arhetip al liderului, al

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
pe individ în societate. Astfel, în cele ce urmează ne vom opri asupra dimensiunii logico-epistemologice ale imaginii, mai exact asupra structurilor imaginii din interiorul istoriei, reprezentarea, presupoziția și stereotipul, subliniind și investigând atât mecanismele de formare ale imaginii, cât și fenomenologia acesteia. Punctul de plecare al unei filosofii a imaginii trebuie să fie legat de ideea că aceasta este o procesare simbolică a realității, prin care individul decodifică și reinterpretează realitatea, căutând și generând în permanență sensuri și semnificații. Fiind o

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
forță a naturii care acționează orb apărând și în acțiunea chibzuită a omului; deosebirea importantă a celor două constă astfel numai în gradul apariției și nu în esența a ceea ce apare"494. Vorbim astfel despre reprezentare în sensul de construcție, fenomenologia reprezentării implicând faptul că aceasta nu este dată, ci creată, formată la nivel mental, în urma activării proceselor cognitive. Investigația imaginii ca reprezentare este teoretizată de Serge Moscovici 495, care a reinventat conceptul de reprezentare colectivă a sociologului francez Émile Durkheim

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
întrucât o reprezentare este întotdeauna o reprezentare a cuiva despre ceva, idee subliniată și de teoriile fenomenologice prin Edmund Husserl 510, unde obiectul cunoașterii nu este obiect în sine, ci este obiect pentru conștiință, el fiind perceput, gândit, memorat, imaginat. Fenomenologia discută problema reprezentării și a imaginii prin intermediul conștiinței, susținând că așa cum conștiința este întotdeauna conștiință a ceva și obiectul este întotdeauna obiect pentru conștiință, iar în afara acestei corelații nu există nici conștiință, nici obiect. Teoriile fenomenologice pleacă de la premisa că

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
a lungul timpului. De fapt, în studiile sale, Millas conturează atât fenomenul stereotipului, cât și mecanismul acestuia, accentuând importanța pe care o au experiențele individului, interesele acestuia și contextul în formarea reprezentărilor. În acest sens, Millas pune problema unei anumite fenomenologii a imaginii, explicând relația de cauzalitate dintre experiențele personale ale individului și felul în care se conturează imaginile în mintea acestuia. Astfel, ceea ce Husserl și Kelly considerau a fi fenomenologia imaginii și respectiv teoria constructului personal, Millas pune pe seama bagajului

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
formarea reprezentărilor. În acest sens, Millas pune problema unei anumite fenomenologii a imaginii, explicând relația de cauzalitate dintre experiențele personale ale individului și felul în care se conturează imaginile în mintea acestuia. Astfel, ceea ce Husserl și Kelly considerau a fi fenomenologia imaginii și respectiv teoria constructului personal, Millas pune pe seama bagajului imagologic și a contextului în care s-au format reprezentările și imaginile individului. Mai mult decât atât, investigând imaginile contemporane pe care le au turcii despre greci și invers, Millas

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
nu sunt îndeajuns cunoscute și înțelese. Într-un anumit sens, individul are nevoie să-și justifice atitudinile, acțiunile și comportamentele în special pentru a rezolva problema lipsei interacțiunii și cunoașterii. Studiul imaginii din interiorul istoriei trebuie să aibă în vedere fenomenologia imaginii cu ajutorul căreia individul iese din realitate pentru a o reconstrui, atribuindu-i astfel sensuri cunoscute. Practic, aflat în mijlocul unei realități în continuă transformare, în care reprezentarea obiectelelor necesită procesări complexe, individul apelează la șabloane mentale, scurtând procesul reprezentațional și

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
explică Descartes. Însă, raționamentul cartezian nu include în concluzie, și ne lasă pe noi să deducem, ideea construirii subiectului prin imagine, atât prin identitate și imagine de sine, cât și prin imaginea celuilalt și a obiectelor, în general. Astfel, așa cum fenomenologia susține că nu există obiect în sine, ci este construit prin felul în care conștiința se raportează la el, tot astfel putem considera că și subiectul există în măsura în care, prin intermediul conștiinței, se raportează la sine, mai exact, are o imagine despre

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
care o determină se află structuri ontologice, cum ar fi arhetipul, sau cum ar fi presupozițiile înăscute ale individului de a avea o identitate și de a se raporta la un alter. Cu alte cuvinte, trebuie să discutăm despre o fenomenologie a imaginii, a identității și alterității termenii cei mai adecvați fiind construcție supusă devenirii, punct în care putem aduce în discuție problematica devenirii întru celălalt, proces complex care presupune un schimb permanent în cadrul relației eu/celălalt, schimb care poate fi

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
alterității este un act de identitate, mecanism pe care îl întâlnim și în cadrul reprezentării și stereotipului, atunci când evaluarea reprezentării obiectului oferă informații despre subiect. Din acest punct de vedere, probabil că aceasta este singura legitate posibilă a imaginii și a fenomenologiei acesteia, cel puțin singura posibilă în lumina tezei de față. Summary The book "Morphology of image" addresses the issues of the image in attempting analyze its structures, the processes at its basis, the elements influencing it, and also to identify

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
Mona Anatoli, București, Editura Humanitas, 1994. Blackburn, Simon, The Oxford Dictionary of Philosophy, Oxford, Oxford University Press, 1996. Bloch, David, Aristotle on memory and recollection: text, translation, interpretation, and reception in Western scholasticism, Leiden, Brill, 2007. Boboc, Alexandru, Filosofi contemporani. Fenomenologie, hermeneutică și ontologie (de la Brentano și Nietzsche la Heidegger și Sartre), Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2006. Boboc, Alexandru, Postfață, în Edmund Husserl, Filosofia ca știință riguroasă, București, Editura Paideia, 1994. Boia, Lucian, Explorarea imaginară a spațiului, București, Editura Humanitas, 2012. Boia

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
Filosofia ca știință riguroasă, București, Editura Paideia, 1994, pp. 28-29). 92 Critica lui Husserl asupra prihologiei evidențiază că aceasta ar trebui să realizeze legătura indisolubilă cu filosofia și ar trebui să investigheze unitățile conștiinței împreună cu fenomenele ca atare:"Numai o fenomenologie cu adevărat radicală și sistematică, care se exercită nu marginal și în reflecții izolate, ci în dăruire exclusivă problemelor foarte numeroase și destul de încâlcite de nici un fel de prejudecată naturalistă numai o astfel de fenomenologie poate să ne dea o

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]