4,199 matches
-
fertilității dintre toate regiunile lumii. După cum arată statisticile WHO În Spania, Suedia, Germania și Grecia, rata fertilității a scăzut la 1,4% sau chiar mai jos. În unele dintre țările Europei de Est, cum ar fi Bulgaria, Letonia și Ucraina, fertilitatea e chiar mai scăzută, ea ajungând la 1,1%23. Comparațiile istorice sunt lămuritoare. Dintre femeile născute În Germania de Vest În 1950, 14,9% nu au avut copii. Pentru femeile născute În 1965, acest procentaj a crescut la 31
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În aceste statistici deprimante este faptul că atunci când Uniunea Europeană se va lărgi de la douăzeci și cinci la douăzeci și opt de țări (după cum s-a proiectat), populația totală va fi mai mare de 550 de milioane. Statele Unite ale Americii, care au o rată a fertilității mai ridicată, nu vor atinge 550 de milioane până În 205027. Alăturarea mai multor țări și a locuitorilor lor nu va rezolva problema unei populații Îmbătrânite. Guvernele sunt Îngrijorate. Au inițiat un număr de programe pentru a Încuraja nașterile. Au implementat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
gratuită pentru copii, o reducere a ratei utilităților pentru familiile mari și asistență financiară la cumpărarea locuinței pentru părinții tineri. Totuși, aceste inițiative politice au avut până acum prea puțin efect 28. Sunt o mulțime de motive pentru care rata fertilității continuă să scadă. Europenii rămân mai mulți ani În școală și se căsătoresc mai târziu. Femeile care au o carieră amână decizia maternității. Pentru multe cupluri este necesar ca ambii parteneri să lucreze, pentru a-și menține standardul de viață
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rangul doi În a doua jumătate a secolului XXI36. În orice caz, populația Îmbătrânită a Europei va fi o povară din ce În ce mai mare pentru economia continentului. Realitatea demografică pune Europa În față unei dileme. Singura soluție, cu excepția unei creșteri miraculoase a fertilității - care este foarte puțin probabilă - este să se deschidă porțile pentru milioane de noi imigranți. Într-un articol despre schimbările demografice În Europa care a apărut În Science Magazine În 2003, autorii, Wolfgang Lutz, Brian C. O’Neill și Sergei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În piața de muncă europeană, dar nu poate să oprească sau să inverseze procesul de Îmbătrânire a populației În Europa”42. Pentru a se realiza o diferență cală, o imigrație robustă trebuie să fie semnificativă cu o creștere dramatică a fertilității. Asta ar Însemna să se readucă numărul de nou-născuți la 2,1%, nivel la care Europa ar fi capabilă să-și mențină populația constantă 43. Cel mai straniu aspect a ceea ce se Întâmplă În Europa este aparenta deconectare Între o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
erau reflectate În rata nașterilor. A avea copii era un test al credinței lor În avea să vină. Poate exista cu adevărat un vis european, fără un angajament sincer de a-și perpetua populația beneficiară a acestui vis? Creșterea ratei fertilității și acceptarea unor noi imigranți necesită sacrificii. Întrebarea devine: Într-o lume postmodernă În care calitatea vieții și transformarea personală au prioritate adesea față de sacrificiile de pe urma cărora vor beneficia alții În viitor, cât de probabil ar putea fi ca europenii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ca europenii să Își sacrifice opțiunile actuale pentru a crea oportunități generațiilor viitoare? În opinia mea, succesul sau eșecul visului european pe cale de apariție depind, Într-o mare măsură, de modul În care generația actuală de europeni va rezolva chestiunea fertilității și a imigrației. La ce ar folosi un vis dacă nu mai rămâne nimeni În viitor pentru a se bucura de urma a ceea ce el promite În prezent? Pentru ca visul european să trăiască și să ajungă la maturitate, va trebui
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
direct, prin instituții, organizații și grupuri specializate în acest sens (instanțe judecătorești, poliție, armată), ci inclusiv prin grupurile primare. De exemplu, indirect, prin legile juridice și prin politicile sociale și familiale, statul acționează la nivelul familiei încurajând sau descurajând divorțurile, fertilitatea, influențând masiv starea de sănătate. Mai mult, familia, fiind principalul agent socializator, chiar dacă din ce în ce mai accentuat la concurență cu alte surse, este mereu îndemnată să ofere societății viitori cetățeni de calitate, care să fie educați în spiritul celor două principii de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
religia literaturii, să îi așeze într-o lumină transcendentă, de infailibilitate, de supremă înțelegere a vieții, până la a stârni o reacție de respingere. La Gogol descoperă mai mult decât la oricine fuziunea dintre sentimentul derizoriului și imboldul creator, adică strania fertilitate a stării de gol. Gogol apare ca un scriitor care își confruntă genialitatea cu propria mediocritate: el este un Cicikov înstrăinat de sine. Pornind de la acest nucleu, care face ca totul să ajungă posibil, prozatorul rus a destrămat - crede R.
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
subit perspectiva. Oferită, potrivit legendei, învingătorilor olimpici de Zeus în persoană, ramura de măslin sălbatic invocată în titlu devine o emblemă a transmutării de semnificații. Îmblânzit prin intervenția divinității, principiul uman al competiției și al beligeranței (agonicul) se convertește în fertilitatea spiritului pașnic, nonantagonic (irenicul). Jocul ca matriță a literaturii rămâne punctul de demaraj al studiului, dar traseul demonstrativ se orientează în direcția opusă. Schimbarea de ecleraj speculativ trebuie considerată în întreaga sa amploare contextuală. Dincolo de orice variații spectrale, scena intelectuală
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
este un exemplu în acest sens; opoziția dintre confesiunile creștine, în special dintre ortodocși și catolici, o parte dintre ortodocși văzând în pretențiile hegemonice ale Vaticanului un semn anticristologic de necontestat. În mod special însă mitul continuă să își arate fertilitatea sa în literatură. Mă gândesc la romanul scriitoarei Selma Lagerlöf, Les Miracles de l’Antichrist, publicat în 1897, a cărui acțiune se derulează într‑o Sicilie în care ideile socialiste (pseudocreștine) încep să câștige teren. De asemenea, la testamentul literar
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
lor pe principele Gabriel Bethlen, soția cancelarului Ioan Imreffi și văduva Ecaterina Dengelegi au apelat la vrăjitoare românce; ultima avea la reședința ei din Vințul de Jos o româncă pricepută în facerea farmecelor 429), stimulau recoltele sau le compromiteau, sporeau fertilitatea femeilor (de aici învinuirile privind îndemnul la destrăbălare; chiar vrăjitoarele erau socotite exponente ale imoralității) sau, dimpotrivă, o stârpeau, știau să manevreze ierburi și poțiuni miraculoase, interveneau distructiv în viața cuplurilor, cauzau suferințe și răspândeau boli, stârneau conflicte, își transmiteau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în partea ruptă din vechime). Prin proporționarea echilibrată, prin atenta și realista reliefare a detaliilor anatomice, credem că e vorba de un vas cu destinație specială, cultică, cel mai probabil un vas folosit la libațiile diferitelor manifestări legate de cultul fertilității și fecundității, aduse de comunitățile neoliticului timpuriu din arealul anatoliano-balcanic. Vasele antropomorfe întruchipau femeia cu toate atributele sale, „femeia-mare divinitate-glie” și jucau un rol esențial în practicile cultuale (M. Eliade, 1992b, p. 307-330; V. Chirica, M.-C. Văleanu, 2008, p.
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
în Levant, în timpul culturii Chamiene, a modificat structura sistemului magico-religios, punând accent nu atât pe modificările economice, subzistențiale, datorate schimbărilor climatice, cât mai ales pe înlocuirea treptată a vechilor ritualuri magice ale vânătorii, cu noile credințe legate de fecunditatea și fertilitatea femeii, a animalelor și a solului (J. Cauvin, 1994, p. 5152). Prezența acelorași arhetipuri culturale, întâlnite atât în Anatolia, cât și în Europa de sud-est, demonstrează existența unui sistem magico-religios cu rădăcini mult mai vechi, identificate tocmai în paleoliticul superior
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
cercurile, canelurile etc.) Ca element al sacrului feminin, triunghiul, întâlnit atât pe vasul antropomorf descoperit la Cârcea-Viaduct, pe figura de os de la Cernica, cât și pe figurinele de la Măgura, simbolizează imaginea stilizată a sexualității, cu conotații legate de fecunditatea și fertilitatea Marii Zeițe (M. Nițu, 1980; S. Marinescu-Bîlcu, 1974; V. Chirica, 2004, p. 113). Repetarea triunghiului, ca idee artistică de sacralizare a feminității, reprezintă o formă de expresie a sacrului colectiv. Starea de graviditate, legată de sacralitatea procreației, este evidențiată la
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
de semnificație, ci și de putere”(M. Eliade, 1991, p. 27), motiv pentru care „sunt utilizate ca recuzită în cadrul ritualurilor de magie simpatetică”(D. Monah, 1997, p. 87). Importanța personajului feminin în cadrul sistemului religios ca “deținător al misterelor fecundității și fertilității”(Ibidem, p. 89) este sugerată și de categoria vaselor antropomorfe. Ca modalități de reprezentare a divinității feminine, vasele antropomorfe jucau un rol considerabil în cadrul ceremoniilor de cult care vizau viața întregii comunități, fiind legate de muncile agricole și de regenerarea
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
vasului a fost pictată. Imediat sub gât, cel mai bine s-a păstrat conturul orantei (fig. 8/1a-b) : dintrun romb (care se știe că reprezintă imaginea sacralizată a acelei părți din corpul feminin, ce conține viața de dinainte de naștere, a fertilității) (V. Chirica, 2004 a, p. 113), pornesc trei elemente verticale. Cel din centru reprezintă continuarea laturilor superioare ale rombului, pe o înălțime de 2 cm și o grosime de numai 7-8 mm, ușor evazat la extremități; partea sa superioară se
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
multor) divinități feminine” (Ibidem, p. 122-124). Ideea unei divinități feminine cu caracteristici unice apare și în alte lucrări (Fl. Drașovean, Dr. Popovici, 2008, p. 39-40), unde se precizează faptul că Marea Mamă întruchipează probabil principiul primordialității. Ideea unui cult al fertilității și al fecundității, atribuit tuturor reprezentărilor antropomorfe feminine din arta și religiile preistorice este prezentă în absolut toată literatura de specialitate; doar A. Leroi-Gourhan (1990, p. 127) apreciază că „Ce qui a été dit des déesses de la Fécondité est strictement
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
pentru copii mici, s-a promovat formula plasamentului familial, care, în fapt, poate fi doar o soluție de moment, ca răspuns la criza sistemului, și nicidecum promovarea interesului copilului pe termen mediu și lung. Interesant este că după ’89, deși fertilitatea a scăzut dramatic, numărul copiilor preluați în îngrijire publică a crescut. Și în momentul de față numărul copiilor din această categorie se menține la un nivel foarte ridicat. Astfel, anual sunt abandonați peste 4 000 de copii, la care se
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
doar judecăți negative, identifică greșeli, exprimă prudența, grija, avertismentul, judecata. Oferă o pespectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situației în discuție. Reprezintă perspectiva gândirii negative, pesimiste. Pălăria verde este gânditorul, care oferă soluții alternative, idei noi, stimulând gândirea creativă; este simbolul fertilității, al producției de idei inovatoare. Pălăria galbenă este creatorul, simbolul gândirii pozitive și constructive, pe un fundament logic, explorează optimist posibilitățile. Oferă o pespectivă pozitivă și constructivă asupra situației; culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul. Participanții trebuie să cunoască
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
au fost considerabile. Nu numai că istoria vieții de zi cu zi a integrat, acum, noi domenii care, până atunci, îi fuseseră interzise sau - precum sexualitatea - nu depășiseră stadiul extrem de superficial (am văzut) al descrierii (în cazul amintit, cel al fertilității cuplurilor). Ea și-a înnoit simțitor și instrumentarul de lucru, apelând la împrumuturi conceptuale și metodologice chiar din sfera disciplinelor ale căror surse începeau a fi exploatate pe scară largă (demografia, dreptul, economia ș.a.m.d.). În acest mod, istoria
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
antiavort Prima consecință se raportează, desigur, la creșterea ratei natalității. În 1966, rata natalității fusese de 14,3 nașteri vii la mia de locuitori (după ce în 1960 fusese de 19,1‰). Ca urmare a politicii demografice legiferate, în 1967 rata fertilității totale s-a dublat față de anul precedent, ajungând la un maxim de 3,7 copii născuți în medie de o femeie, pentru perioada de după 1944, în România (Trebici, 1991). În 1973 însă, rata fertilității totale revenise la nivelul de 2
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
politicii demografice legiferate, în 1967 rata fertilității totale s-a dublat față de anul precedent, ajungând la un maxim de 3,7 copii născuți în medie de o femeie, pentru perioada de după 1944, în România (Trebici, 1991). În 1973 însă, rata fertilității totale revenise la nivelul de 2,4 copii născuți în medie de o femeie, în anii ce-au urmat menținându-se aceste cote scăzute: După cum relevă statisticile, interzicerea avortului nu a însemnat eradicarea practicării lui. Pentru a împiedica ducerea la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
avorturile provocate și semnificațiilor conferite acestora în memoria de lungă durată, am efectuat un studiu de caz multiplu. Cercetarea s-a raportat la un număr de 50 de femei din orașul și județul Arad, afectate implicit în perioada lor de fertilitate de consecințele decretului antiavort. În sondarea memoriei individuale pe această temă, s-a utilizat tehnica interviului-focus1. Menționăm că tatonările făcute pentru a găsi subiecții care să-și dea acordul în abordarea temei au fost mai numeroase (87 de cazuri). Refuzurile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de 10 000 de femei decedate în urma complicațiilor post-abortive, dacă nu victime ale opresiunii politice? În ce alt capitol pot fi înscrise suferințele și traumele nemărturisite public pe care, apreciem, n-a fost femeie din România - în stare de normală fertilitate, în respectiva etapă - să nu le fi îndurat? Oricât ar părea de paradoxal, o serioasă analiză sociologică asupra contextului și efectelor deciziei interzicerii avorturilor și lipsei mijloacelor medicale contraceptive în 1966-1989, în România, a fost efectuată de către o cercetătoare americană
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]