2,395 matches
-
pe metacarp și a mâinii pe antebraț, - adductor al mâinii, - abductor al degetelor. Inervația se realizează prin ramul profund al nervului radial. MUȘCHIUL EXTENSOR AL DEGETULUI MIC (m. extensor digiti minimi) Originea este pe: - epicondilul lateral, - fascia antebrahială, - pe despărțitoarele fibroase care îl separă de mușchii vecini. Inserția terminală: la nivelul ultimelor două falange ale degetelui mic printr-un tendon comun cu al mușchiului extensor al degetelor. Raporturi: - profunde ca și ale mușchiului extensor al degetelor; - este acoperit parțial în porțiunea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și cele profunde ale antebrațului. Fascia internă este aderentă de cubitus, dar nu formează septuri intermusculare. Lateral și medial se formează câte un sept intermuscular rezultând, astfel, cele trei loje ale antebrațului. La nivelul articulației radio-carpiene se formează două chingi fibroase transversale denumite retinacule Retinaculul flexorilor este dispus anterior, de la tuberculul scafoidului la osul trapez, osul cu cârlig și pisiform. Fibrele profunde, transversale ale acestuia formează ligamentul transvers al carpului. Carpul împreună cu ligamentul transvers al carpului delimitează canalul carpian prin care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Fibrele profunde, transversale ale acestuia formează ligamentul transvers al carpului. Carpul împreună cu ligamentul transvers al carpului delimitează canalul carpian prin care trec spre palmă, tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și nervul median. De la nivelul feței profunde se desprinde un sept fibros ce are inserția pe trapezoid, osul mare și navicular și ce formează un canal lateralpentru tendonul flexorului radial al carpuluiși altul medial, prin care trec nervul median și tendoanele flexorilor. Anterior față de retinacul trec vasele și nervul ulnar. Retinaculul extensorilor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se inseră la nivelul fețelor posterioare ale epifizelor distale ale radiusului și cubitusului, ceea ce determină formarea unor tunele prin care alunecă tendoanele musculaturii extensorilor. Prezența celor două retinacule reprezintă un mijloc de contenție pentru tendoanele care trec spre mână. TECI FIBROASE ȘI SINOVIALE La nivelul articulațiilor metacarpo-falangiene tendoanele flexorilor superficial și profund trec prin tunelul osteo-fibros format de tecile fibroase ale degetelor mâinii și de fa]a anterioară a falangelor corespunz\toare. Tunelul osteo-fibros se întinde pân\ la nivelul falangei distale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care alunecă tendoanele musculaturii extensorilor. Prezența celor două retinacule reprezintă un mijloc de contenție pentru tendoanele care trec spre mână. TECI FIBROASE ȘI SINOVIALE La nivelul articulațiilor metacarpo-falangiene tendoanele flexorilor superficial și profund trec prin tunelul osteo-fibros format de tecile fibroase ale degetelor mâinii și de fa]a anterioară a falangelor corespunz\toare. Tunelul osteo-fibros se întinde pân\ la nivelul falangei distale având diametrul variabil. La nivelul articularilor intefalangiene fibrele sunt încrucișate oblic pentru a forma partea cruciform\ a teci fibroase
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fibroase ale degetelor mâinii și de fa]a anterioară a falangelor corespunz\toare. Tunelul osteo-fibros se întinde pân\ la nivelul falangei distale având diametrul variabil. La nivelul articularilor intefalangiene fibrele sunt încrucișate oblic pentru a forma partea cruciform\ a teci fibroase. La nivelul degetelor ll-IV tendoanele mușchilor flexori sunt învelite în tecile sinoviale digitale. Tecile sinoviale acoper\ tendoanele musculaturii degetelor pentru a facilita alunecarea Tecile sinoviale sunt pentru: - mușchiul palmar lung al carpului (vagina tendinis musculi flexoris longi); - mușchiului flexor radial
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
laterală a extremită]ii proximale a primei falange. Ac]iunea este de abductor al policelui. Inervația este dată de nervul median. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL POLICELUI (m. flexor pollicis brevis) Originea este pe: - retinaculul flexorilor - capul superficial, - trapez, pe teaca fibroasă a flexorului radial al carpului, trapezoid, osul capitatum - capul profund. Inserția terminală este la baza falangei proximale a policelui. Acțiunea este de: - rotație a metacarpianului I în jurul axului său longitudinal și de deplasare a acestuia anteromedian; - secundar, este abductor al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în partea superioara. Acțiunea: - extensor al coapsei pe bazin, - flexor al gambei pe coaps\, - adductor și slab rotator intern al gambei. Inervația din nervul tibial. MUȘCHIUL SEMIMEMBRANOS (m. semimembranousus) Originea pe tuberozitatea ischiatic\. Inserția terminal\ se realizeaz\ prin 3 fascicule fibroase: - unul direct pe fața posterioar\ a condilului medial al tibiei; - altul recurent, orientat în sus și lateral, realizând ligamentul popliteu oblic al articulației genunchiului; - al treilea, orizontal, trece dinapoi înainte și se termin\ pe partea anterioar\ a condilului medial al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
foarte groasă în partea laterală, unde formează tratul iliotibial, în timp ce în partea medială și posterioară se subțiază. Această structură anatomică face posibile mișcările de flexie ale coapsei față de bazin precum și mișcarea de abducție a coapsei. Tractul iliotibial este o structură fibroasă care se formează din porțiunea superficială și posterioară a fasciei mușchiului mare fesier, din aponevroza de inserție a mușchiului tensor al fasciei late, din fascia îngroșată a gluteului mijlociu. După formare tractul iliotibial urmează un traiect descendent, pe partea laterală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
picior și au rol important în menținerea în poziția anatomică a acestor tendoane. în traiectul descendent pe care-l urmează trec peste o serie de șanțuri osoase determinând astfel formarea unor culise osteotendinoase prin a căror dedublare se formesză culisele fibroase. După mușchii care trec pe sub ele se descriu: - retinaculul inferior al extensorilor (ligamentul inelar anterior, ligamentul cruciform) dispus pe fața anterioară a piciorului; - retinaculul flexorilor așezat pe partea medială a gâtului piciorului, între maleola medială și calcaneu. FASCIILE ȘI APONEVROZELE
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
dorsală acoperă fața dorsală a metatarsienelor și interosoșii dorsali. BURSELE ȘI TECILE SINOVIALE ALE PLANTEI Bursele sinoviale ( bursae synoviales) ale plantei sunt în număr de 28 și sunt indepentente în majoritatea cazurilor. Tecile sinoviale (vaginae synoviales) sunt așezate în culisele fibroase respectiv osteofibroase cu rolul de a proteja tendoanele mușchilor gambei în porțiunea în care acestea își schimbă direcția. Tecile sinoviale sunt structuri anatomice lungi, care depășesc în sus și în jos retinaculele pe sub care trec
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
parenchimul cerebral, cu iodofilie la nivelul durei pe secțiunile post-SDC, secundar revascularizării. În HSD cronic - colecție cu densități lichidiene, hipodensă comparativ cu parenchimul cerebral (fig. 3.15 a-b), se poate calcifica sau resângera. În interiorul hematomului pot fi depistate septuri fibroase sau aderente ce pot exista pretraumatic, în urma unor infecții meningeale. HSD poate să crească rapid și să producă efecte de masă ce duc la hernieri subfalciforme și transtentoriale. Examinarea RMN comparativ cu examenul CT, poate vizualiza hematoamele mici, de-a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
la femei. Epiteliu prezintă grade de displazie de la 1 (scăzută) la 3 (înaltă) si se poate asocia cu carcinomul invaziv [18]. Macroscopia Neoplasmele mucinoase chistice ale pancreasului se prezintă ca o masă sferică cu o suprafață netedă și o pseudocapsulă fibroasă de grosime variabilă, cu calcificări ocazionale. Mărimea tumorii variază de la 2 la 35 de cm în diametru (media 6-10 cm) (fig. 245A). Neoplasmele mucinoase chistice asociate cu un carcinom invaziv sunt de obicei mari și multiloculare, iar chistele conțin adeseori
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
de grad înalt, cu arii solide, atipii nucleare și mitoze abundente, printre care un caz cu focare sarcomatoide. Aceste cazuri au fost foarte agresive clinic [22]. TUMORILE MEZENCHIMALE PANCREATICE Printre tumorile mezenchimale pancreatice primare au fost raportate:limfangiomul;lipomul;tumora fibroasă solitară;neopasmul perivascular cu celule epitelioide;sarcomul Ewing;tumora desmoplazică cu celule mici rotunde;altele: schwanomul chistic care poate imita un neoplasm chistic pancreatic [29]. DISEMINAREA ȘI STADIALIZAREA La momentul diagnosticului, vasta majoritate a cancerelor pancreatice sunt răspândite dincolo de parenchimul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
fie diagnostice pentru PA (22). Pancreatitele cronice (PC). Se caracterizează prin distrucția ireversibilă și fibroza parenchimului pancreatic exocrin, conducând la insuficiență exocrină și tendința progresivă la intoleranță la glucoză și diabet. Evoluția spre diabet se produce dacă procesul inflamator și fibros este extensiv, difuz și persistent. Cazurile de acest gen întâlnite în populația noastră sunt rare și răspund bine la doze mici de insulină. Mai frecvent (în 80-90% din cazuri), diabetul se întâlnește în pancreatitele fibro-calcice. Ele sunt extrem de rare la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92222_a_92717]
-
posibilitatea închiderii prin procedee de cardiologie intervențională pediatrică, mai precis prin introducerea percutanată pe cale femurală a unor dispozitive (tip Amplatz) de ocluzionare a comunicării interatriale. Efectuarea acestei proceduri este condiționată de dimensiunea defectului atrial (<2,5 cm), calitatea marginilor acestuia (fibroase, bine delimitate) și localizarea, procedeul putând fi utilizat pentru închiderea DSA tip ostium secundum [13]. DEFECTUL SEPTAL VENTRICULAR DEFINIȚIE Defectul septal ventricular (DSV) reprezintă o comunicare unică sau multiplă de dimensiuni variabile între ventriculul stâng și ventriculul drept la nivelul
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
apar la nivelul joncțiunii ventriculo-arteriale. Astfel, aorta provine din VD și se situează anterior și la dreapta față de artera pulmonară, care provine din VS și posterior, traiectul marilor vase este paralel și nu spiralat cum este fiziologic. Există o continuitate fibroasă între inelul mitral și cel pulmonar și o discontinuitate între valva tricuspidă și valva aortică - invers decât normal [1]. Există o varietate mare a distribuției arterelor coronare, dar cel mai frecvent, acestea provin din sinusurile aortice care sunt localizate posterior
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
patologică Trombangeita obliterantă este o panangeită prin prinderea în procesul inflamator a arterelor, venelor și limfaticelor, cu afectarea tuturor straturilor endo-mezo-perivasculare. Sunt leziuni segmentare, cu aspect inflamator în stadiile acute și subacute, în timp de în stadiile cronice de organizare fibroasă a trombusului, fibroza și scleroza vasculară și perivasculară nu mai sunt întâlnite. În stadiile acute inițiale este caracteristică invazia peretelui vascular de către limfocite și fibroblaști, precum și proliferarea endotelială, întâlnindu-se de asemenea leucocite PMN și celule gigante. Se reduce astfel
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
o anuloplastie aortică, utilizând o bandă de Teflon suturată cu fire separate sprijinite pe petece de Teflon trecute printr-un plan orizontal situat în tractul de ejecțe al ventriculului stâng, imediat sub valva aortică. Firele separate sunt trecute prin componentele fibroase ale tractului de ejecție al ventriculului stâng dinăuntru în afară și apoi prin banda de Teflon. În mod obișnuit, dilatarea inelului aortic se produce, mai ales către versantul corespunzând sinusului non-coronar. De aceea, gradul cel mai mare de reducere a
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
a acestui gen de patologie. AVS reprezintă un segment de VS cu fibroză cicatricială stratificată sau transmurală, subțiată sau de grosime normală a peretelui, akinetică sau diskinetică apărută ca o consecință a ischemiei și necrozei consecutive infarctului miocardic acut. Țesutul fibros poate fi compact sau parcelar, lipsit de elemente musculare sau intercalate între zonele parcelare fibroase, aspect denumit „tigrat”. Remodelarea peretelui ventricular - proces complex de transformare morfologică și funcțională, macro- și microscopică a miocardului - și a cavității ventriculare are loc în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
sau transmurală, subțiată sau de grosime normală a peretelui, akinetică sau diskinetică apărută ca o consecință a ischemiei și necrozei consecutive infarctului miocardic acut. Țesutul fibros poate fi compact sau parcelar, lipsit de elemente musculare sau intercalate între zonele parcelare fibroase, aspect denumit „tigrat”. Remodelarea peretelui ventricular - proces complex de transformare morfologică și funcțională, macro- și microscopică a miocardului - și a cavității ventriculare are loc în zona de miocard infarctizată precum și în miocardul din vecinătatea infarctului sau la distanță de acesta
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
SINDROMUL CLINIC AL PERICARDITELOR CRONICE Revărsatul pericardic a cărui durată depășește două luni, indiferent de etiologia sa, este etichetat ca revărsat pericardic cronic [20]. Pericardita cronică este urmarea pericarditei acute (de cele mai multe ori de etiologie TBC) și se datorește îngroșării fibroase a pericardului și producerii de aderențe intra- și extrapericardice, care, comprimând cordul, împiedică umplerea sa în diastolă. Se descriu trei forme anatomo-clinice de pericardite cronice: A. pericardite cronice lichidiene; B. pericardite cronice constrictive; C. pericardite cronice adezive. Pericarditele cronice lichidiene
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
între epicardul ventricular stâng posterior și pericardul posterior și între peretele anterior al ventriculului drept și peretele toracic anterior. Evoluția pericarditei cronice lichidiene depinde de natura și evoluția bolii cauzale [10]. Pericardita cronică constrictivă Sindromul constrictiv este dat de îngroșarea fibroasă și densă a pericardului care, comprimând cordul, împiedică umplerea sa în diastolă. Fibroza pericardică se instalează lent în ani, producând un tablou de insuficiență cardiacă hipodiastolică cu presiune venoasă mult crescută, ascită, edeme, hepatomegalie [10, 20]. Etiologie Este produsă în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de o mișcare anormală a septului interventricular caracterizată prin turtirea sa în sistolă și mișcare paradoxală (posterioară) în diastolă (mișcare plată în diastolă). Tomografia computerizată: poate evidenția îngroșările pericardice. Cateterismul cardiac: expansiunea diastolică a ambilor ventriculi este limitată de pericardul fibros sau calcificat. De aceea, cateterismul cardiac arată că presiunile diastolice sunt ridicate și aproximativ egale în toate cele patru cavități cardiace, atât în repaus cât și în timpul efortului [10]. Pericardita cronică adezivă (Mediastino-pericardita cronică adezivă, „accretio cordis”) Această formă este
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
atât de pierderea cronică de contractilitate miocardică secundară unor infarcte anterioare, cât și de pierderea acută indusă de un episod de ischemie tranzitorie; insuficiența diastolică este secundară complianței ventriculare reduse determinată de înlocuirea de miocard normal, distensibil, de către țesut cicatriceal fibros, nedistensibil, cât și prin reducerea acută a distensibilității miocardului prin injurie pasageră pe parcursul episoadelor tranzitorii de ischemie [10]. SIMPTOMATOLOGIA [10] A. DETRESA RESPIRATORIE Manifestare cardinală a insuficenței ventriculare stângi, poate prezenta o severitate progresivă: [1] dispnee de efort, [2] ortopnee
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]