1,291 matches
-
a profesiunii medicale, separat de problematica relației interpersonale medic-pacient (pe care I. B. Iamandescu o consideră ca fiind „miezul” acestei discipline și pe care autorii menționați o definesc ca „drama existenței umane proiectată pe coordonatele bolii, suferinței morții și interacțiunii filantropice („antropofile”)).” 1.3. Rolul factorilor psihici și în geneza și evoluția bolii După cum consideră I. B. Iamandescu, pentru a ușura efortul de înțelegere al viitorului medic, este necesară atât o sistematizare a notelor acestei definiții cât și o argumentare din
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de fapt eu dăruiesc ideatic cu ambele mâini și sunt gestual deschis întru compasiune spre nevăzător drept fratele meu întru orbire, aproapele din noaptea fără depărtări. Asemeni unei pulsiuni care a așteptat căderea cortinei în timp ce pe scenă evolua impetos gestul filantropic față de orb, asemeni unei prezențe afective din subconștient ce își aștepta clipa izbucnirii, sentimentul resemnării irumpe necruțător în sufletul meu. Cu un pas rămas pe tărămurile dramei nevăzătorului și cu celălalt coborât în cotidian, sunt prins de acest teribil sentiment
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
răsare în cale, gândul, afectul și acțiunea mea se află sub incidența unei prospețimi de informare, unei noutăți brusc survenite. Când aflu de moartea celui drag prietenului meu, e drept că sunt inițial afectat de știrea întunecată, dar acțiunea mea filantropică nu se exercită imediat, ci este planificată pentru mai târziu ceea ce îmi conferă avantajul temporal al regăsirii de sine și al reechilibrării relative. Gestul caritabil pentru cel orb este solicitat aproape odată cu întâlnirea acestuia pe când actul filantropic în scenariul dramei
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
dar acțiunea mea filantropică nu se exercită imediat, ci este planificată pentru mai târziu ceea ce îmi conferă avantajul temporal al regăsirii de sine și al reechilibrării relative. Gestul caritabil pentru cel orb este solicitat aproape odată cu întâlnirea acestuia pe când actul filantropic în scenariul dramei prietenului este chemat să se manifeste distanțat, după un anumit segment de timp consumat de la momentul aflării propriu-zise a survenirii respectivei tragedii. Pe orb încerc să-l ajut imediat, pe prieten într-un interval rezonabil de scurt
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
voi acționa în deplină tăcere funerară cât timp voi da mâna cu prietenul îndoliat. Abia după încheierea acestei operațiuni, după retragerea celor două mâini care s-au intersectat întru strângere secvențială, eu trec la o nouă etapă din succesiunea actului filantropic corporal ce apelează camaradul suferind, etapa adresării întru expresia vociferată, glăsuirii prin luarea de cuvânt. Atunci rostesc către prietenul meu: Condoleanțe! Desigur, o astfel de afirmație este un punct solar de maximă intensitate expresivă dinspre care pot radia o multitudine
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
să depășească marele impas ce-l înlănțuie acum. Condoleanțe! adică îți mărturisesc că sunt cu tine în acest coșmar regretabil și că am certitudinea că vei trece prin el fiind mai puternic decât crezi. Se pare, prin urmare, că gestul filantropic, caritabil operat de mine aici în raport cu prietenul meu îndoliat deține acești doi piloni fundamentali: strângerea de mâini și adresarea prin rostirea sonoră a cuvântului condoleanțe. După împlinirea unui astfel de auster gest, voi asista la întregul ceremonial până la sfârșit continuând
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
a genera resursele necesare pentru a face față problemelor sociale cu care se confruntă societatea. Aceasta deoarece, spre deosebire de guvern, ele nu au capacitatea de a impune contribuția fiecărui cetățean la constituirea unor fonduri îndestulătoare pentru rezolvarea problemelor sociale majore. "Insuficiența filantropică" este determinată puternic de fluctuațiile existente în dezvoltarea economică a unei țări. De asemenea capacitatea organizațiilor voluntare de cuprindere geografică a tuturor zonelor unde există probleme este limitată. * tendința organizațiilor voluntare și a donatorilor acestora de a furniza servicii sociale
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de teologie, asistența religioasă în diverse instituții etc.) este reglementat prin legile landurilor și în protocoalele directe stabilite între Biserică și stat. Fiecare dintre confesiunile recunoscute are dreptul ca prin intermediul statului să încaseze impozitul bisericesc de la credincioșii săi. Finanțarea sistemului filantropic social este mixtă, din sursele Bisericii și statului, și poate ajunge la aproape 90% din costurile curente și investițiile necesare. În Germania, sistemul bazat pe impozitul bisericesc ascunde și unele dezavantaje: de ordin pastoral (legătura multor creștini catolici sau protestanți
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
medicală și care pot susține, tot pe principiul laic, că tot ce nu este interzis este permis, există numeroase aspecte care țin de resorturile sufletești ale medicului ce nu pot fi traduse În cuvinte, cum ar fi: empatia, mila, Înclinația filantropică, spiritul caritabil, aspecte ce se traduc mai degrabă prin atitudine, disponibilitate, devotament și dăruire, manifestări care nu pot fi impuse prin legi, coduri sau regulamente. Însuși Hipocrate, dincolo de jurământul care și astăzi se depune la Începutul carierei de medic, spunea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Dintotdeauna Biserica a avut În atenție pe cei pe care i‑a găsit Dumnezeu vrednici de Încercările bolilor. Marea dragoste și deosebita grijă a Bisericii față de credincioșii suferinzi s‑a concretizat, chiar din primele veacuri ale creștinismului, În importante așezăminte filantropice. Ne amintim desigur, de Vasiliada - acel oraș al carității, cum numea Sfântul Grigorie Teologul instituția de binefacere Întemeiată de Sfântul Vasile cel Mare, care apoi a fost o paradigmă pentru asis‑ tența socială de mai târziu, chiar până În zilele noastre
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
dezvoltării și integrării lor în comunitate; • specialiști nu numai dispuși, dar și pregătiți să lucreze cu aceste cazuri; • instituții de recuperare medicală, de învățământ și educație, de consiliere. Dacă, în faza de pionierat, toate acestea s-au petrecut pe baze filantropice și la nivelul bunelor intenții ale unor persoane sau instituții private, în societatea modernă este nevoie de un cadru legislativ clar, de alocarea de fonduri considerabile (și) de la bugetele naționale, standardizarea unor metode profesioniste de diagnostic, triere și clasificare, de
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
la totalitatea teritoriilor locuite: tabloul acestei societăți ideale seamănă adesea cu descrierile făcute de Lucrețiu - Diogene din Oenoanda le-a putut cunoaște oare? - începuturilor umanității, în starea care încă nu era numită naturală. Ce ne spune acest text? În spiritul filantropic și cosmopolit manifestat de Diogene în numeroase pasaje din operele care ne-au rămas de la dânsul, el imaginează viața zeilor realizată pe pământ prin și pentru oameni. Ne amintim doctrina: impasibili, fericiți, scutiți de tulburări, eterni, nemuritori, compuși dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
concret și rentabil, interesul căzînd pe lucrurile practice, pe afaceri și pe acumularea de bogății; 3. estetice valorizînd cel mai mult frumusețea și armonia, găsind o deplină satisfacție în experiențele artistice; 4. sociale evaluînd cel mai mult altruismul și dăruirea filantropică, individul fiind bun, simpatic, neegoist, apreciindu-i pe ceilalți oameni după ceea ce au ei mai bun; 5. politice centrate pe putere și influență, individul urmărind să devină conducător, plăcîndu-i întrecerea și lupta; 6. religioase alimentate de nevoia de a accede
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
instrucție școlară mai ridicat. Ei sînt mai interesați de aspectele legale decît de cele practice, găsind în litera legii un sprijin pentru reconstrucția eului și sporirea stimei de sine. Valoarea socială este penultima ca importanță instituțională. Dragostea, prietenia și spiritul filantropic par incompatibile cu idealurile asumate de penitenciar. "Condițiile detenției nu permit oamenilor să rămînă oameni. Toate sentimentele umane dragoste, prietenie, gelozie, caritate, milă, cinste, ambiție ne-au părăsit la internare. Nu cunoaștem nici orgoliu, nici amor propriu; gelozia și pasiunea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cea mai largă a sentimentelor altruiste și ele exprimă apropierea, iubirea și Înțelegerea față de oameni, indiferent de apartenența acestora la o anumită rasă, etnie, sex, convingeri politice sau religioase. Sentimentul umanitar este unul de fraternitate și solidaritate universală, o atitudine filantropică În sensul cel mai larg al cuvântului. Sentimentele ideale au ca obiect valorile absolute: morale, culturale, spirituale, religioase etc. Persoana umană nu este cantonată exclusiv În planul existenței imediate. Ea are permanent tendința de a se proiecta dincolo de realitate, de
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
respectiv Îl consideră util și necesar, mai mult chiar Îl justifică raportându-l fie la o „cauză declanșatoare”, fie În vederea realizării unui „scop (considerat de elă util”. Indiferent Însă de natura lor morală și de intenția care le determină (acte filantropice, acte de răzbunare, acte de suicid sau crimă, acte de eroism, de sacrificiu etc.Ă, toate „acțiunile psihologice” au În centrul lor o „justificare morală” care Încearcă să le dea o legitimitate și prin aceasta să obțină aprobarea și susținerea
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dă sentimentul de bucurie al unui act de binefacere Împlinit. Să ne oprim un moment asupra semnificației darului În acest tip de relație dintre cel care dă și cel care primește. Cel care oferă, care dăruiește, este animat de sentimente filantropice de milă. Mila este un sentiment moral care mă obligă, mă Încarcă afectiv față de persoana aflată În stare de dificultate. Dăruind acesteia ceva de la mine, eu realizez un act de „catharsis moral” și prin aceasta mă simt eliberat de „povara
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de afecțiune și iubire creștină.” Pr. Protopop Vilie Doroșincă, Protopopiatul Iași II - “Am fost impresionată de necazul acestor familii din Scânteia dar plăcut surprinsă de inimoșii elevi de la Liceul Agricol din Iași care s-au implicat exemplar în această acțiune filantropică. Felicitări direcțiunii, profesorilor și părinților care i-au educat în spiritul creștin-ortodox!“ Claudia, Parohia “Sfântul Andrei“Iași - Liceul Agricol din Copou s-a remarcat în ultimii ani prin numeroase activități cu caracter comunitar. Participarea, deopotrivă a elevilor, profesorilor și părinților
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]
-
trăia mai mult cu bogății spirituale, decât cu cele materiale. Capacitate artistică. Scopul vieții trecute și viitoare, îmbogățirea spirituală prin întărirea credinței, purificare prin evitarea ispitelor și provocărilor. Ștergerea păcatelor și obținerea mântuirii ca urmare a unei vieți austere, fapte filantropice și de binefacere. Miluirea celor săraci. Viața anterioară ca bărbat a soției tale, a fost de 96 de ani. După 18 ani de la moarte, în anul 1939 luna aprilie, spiritul i-a fost reciclat din nou pe pământ, devenind femeie
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
tocmai îl părăsisem, la alte grupuri și la cineastul pe care la început nu-l zărisem. Așezat pe taburetul de la pian, striga în telefon tot răsucindu-se brusc, cu mișcări care corespundeau energiei replicilor lui: — Ascultă, eu nu-s instituție filantropică! Deja ne costă și ochii din cap... Da, da’ atunci să-și scadă comisioanele. Nu, nu mai bate câmpii, eu nu pun cuțitu’ la gâtul nimănui... Și nici pistolul la tâmplă, asta voiam să zic... Trebuia să fii ultimul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
evreiesc, Evkom, care va fi dizolvat în 1924, odată cu obținerea statutului juridic de naționalitate. Rămâne de rezolvat anomalia rezidând în absența teritoriului pentru o națiune recunoscută de-acum. Două proiecte concurente, lansate în 1925 și susținute din exterior de organizația filantropică evreiască emericană Joint, dovedesc existența voinței de a normaliza lucrurile, dublând-o cu un obiectiv economic și politic: a rezolva problema șomajului și a opune o soluție pozitivă aspirațiilor sioniste. Economistul Iuri Larin propune instalarea unui milion de evrei în
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Mecenatul este un act de liberalitate prin care o persoană fizică sau juridică, numita mecena, transfera, fără obligație de contrapartida directa sau indirecta, dreptul sau de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare către o persoană fizică, ca activitate filantropică cu caracter umanitar, pentru desfășurarea unor activități în domeniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau științific cercetare fundamentală și aplicată. Dintre toate cele trei contracte doar mecenatul este pur și esențialmente gratuit, singurul folos al mecenei fiind unul spiritual și nu patrimonial
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
neîndoielnic al participării lui la fizionomia lirică a epocii un exotism îndeosebi turcovenețiano-iberic, exotism nomenclatural, topografic și onomastic...”3 Exotismul este nota definitorie și a liricii lui D. Bolintineanu din epoca premergătoare Junimii; I. Catina încordase „o mică liră și filantropică și revoluționară”4; Baronzi făcuse dovada „unei modernități destul de curajoase”5 prin amestecul de dantesc și rizibil și prin limbajul îndrăzneț, în timp ce Al. Depărățeanu era „un franțuzit și italienizat până la desfigurare având și certe slăbiciuni spaniolești”6, notabil fiind la
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
unei intersecții istorice foarte complexe. Pe de o parte, modernitatea este răspunsul dat falimentului ideologiei sociale medievale patronate de Biserică vreme de secole, dar și al aspirațiilor teocratice nutrite de primii reformatori europeni. Pe de altă parte, etosul tolerant și filantropic al Europei seculare - care a demonstrat un fabulos succes în ultimii șaizeci de ani - este îndatorat viziunii creștine despre om. Teologiei îi revine sarcina de a regândi proiectul comunitar al Bisericii în chiar aceste împrejurări, care nu suportă cu ușurință
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
adevăr, anticamera eshatonului, unde „dreptatea și pacea s-au sărutat” (Ps. 84,11). Dar ce poate obține un model social egalitarist căruia principiul teologic al medierii - in Christo - îi lipsește? În ce măsură egalitarismul invidiei, propagat de elitele educate, nu devansează elanul filantropic și compasiunea reală pe care doar persoana umană - iar nu o abstracție precum statul - o poate asuma?2 Eliberarea teologieitc "Eliberarea teologiei" Milbank critica pozițiile ideologice ale lui Karl Marx, ceea ce îi permite demontarea presupozițiilor filozofice ale teologiei sud-americane a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]