1,926 matches
-
văzut din afara tibetanilor erau Încă abia elementare. Dar, de fapt, nu există nici o mărturie care să ateste, pentru acea perioadă, că altcineva a mers la fel de departe ca și Kőrösi Csoma, și În nici un caz În altă direcție decât cea strict filologică. Acest anacronism violent- dacă se observă interpolarea unui Tibet de tip Blavatsky - este un fel de ridicare la puterea a doua a dimensiunii secrete a doctorului sas. Așadar o bibliotecă...tc "Așadar o bibliotecă..." Pentru a ajunge la Honigberger, și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
automată ca un film mut? Asachi făcuse o Înștiințare, Înainte de a Începe revista, că dimpotrivă: avea să scrie În foaia sa despre acele „politicești și interesante novitale șnoutățiț din toate țările lumei, buletine de la teatrul războiului, culegeri istorice, literale, morale, filologice”, ceea ce Însemna cultură citadină, dar și „povățuiri despre economia câmpului (...) despre mai buna lucrare a câmpului, a pometelor, a viilor, a stupilor, a viermilor de mătasă, a velnițelor, a pădurilor, cât și povățuiri pentru ferirea și vindecarea boalei”. Întreaga colecție
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
apoi în Croația, Serbia, Banat și Transilvania (1893 și 1894), ulterior (1895-1898, 1903) în Europa Centrală și Occidentală, până la Oxford și Londra. A cercetat un număr mare de manuscrise slavone și românești, din care a rezultat o serie de lucrări filologice și istorico-literare ce au introdus în circuitul științific internațional aspecte mai puțin cunoscute ale literaturii medievale din aria de cultură bizantino-slavo-română. A obținut titlul de magistru (1891) și de doctor în filologie (1899) cu două ample cercetări consacrate epocii și
SARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289498_a_290827]
-
de rectorul Neofit Vamva. Izbucnind mișcarea din 1821, S. pleacă la Cernăuți, unde face, până în 1826, studii de limba germană, latină, de limbi romanice (franceza și italiana) și de filosofie germană. În acest interval, când a dobândit o solidă cultură filologică și filosofică, face și câteva călătorii la Viena. Întors în țară, va fi numit în 1826 învățător la Școala de la Trei Ierarhi din Iași, iar în 1828, când se deschid Școala Normală și Gimnaziul Vasilian, profesor de limba română, istorie
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
domnii S. Fl. Marian, N. Ionescu, T. Maiorescu și Iacob Negruzzi), București, 1883; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 162-172; Densusianu, Opere, IV, 540-542; Călinescu, Ist. lit. (1941), 247, Ist. lit. (1982), 264-265; Popovici, Studii, II, 396-399; Petru E. Zugun, Polemica filologică dintre Gh. Săulescu și I. Eliade Rădulescu, AUI, filologie, t. XII, 1966, fasc. 2; Ist. lit., II, 377-378; Ivașcu, Ist. lit., I, 485-486; Geo Bogza, Săulescu, CNT, 1970, 9; N. C. Enescu, Gheorghe Săulescu, Dimitrie Pop, Anton Velini, București, 1970
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
primară în satul natal, iar în 1941 devine elev al Liceului „Timotei Cipariu” din Dumbrăveni, absolvit în 1949. Urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității clujene, luându-și licența în 1953. În 1971 va obține titlul de doctor în științe filologice, cu lucrarea Circulația vechilor cărți românești. Reținut, după încheierea studiilor, asistent la Catedra de literatură română, va preda ca docent de limba română și la Berlin și Leipzig, unde rămâne până în septembrie 1958; din iunie 1969 este lector la Universitatea
SCHIAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289552_a_290881]
-
între frați, VTRA, 1978, 11; I. D. Lăudat, „Cărturari și cărți în spațiul românesc medieval”, CL, 1978, 11; Gheorghe Buluță, Permanence et unité - Octavian Șchiau, „Les Érudits et les livres dans l’espace roumain médieval”, REVR, 1978, 12; Ion Vlad, Studii filologice, TR, 1978, 35. T. T.
SCHIAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289552_a_290881]
-
1865, luptă pentru canonicitatea Bisericii Ortodoxe Române. Dedicându-și mare parte a vieții activității didactice, S. perseverează în redactarea manualelor necesare diferitelor trepte ale învățământului. În acest scop compune, prelucrează și traduce numeroase lucrări cu profil teologic, istoric, literar și filologic. Ca profesor la Academia Mihăileană, a redactat manuale de limba franceză, de retorică și o geografie a Țărilor Române. Pentru învățământul teologic trece la lucrări docte, specializate, acoperind domenii ca dogmatica, pastorala, hermeneutica, dreptul canonic, omiletica, arheologia biblică și istoria
SCRIBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
licența în filologie modernă (1946) și funcționează ca profesor la Liceul „George Coșbuc” din Năsăud (1944-1948), la Sângeorz Băi (1948-1950) și la Liceul „Brassai Samuel” din Cluj (1950-1952), apoi în învățământul superior, la Universitatea din Cluj. Este doctor în științe filologice din 1968, cu teza Ecouri literare universale în poezia lui George Coșbuc, profesor universitar din 1970 și șef al Catedrei de literatură română, comparată și teorie literară (1972-1985). În paralel, a lucrat în calitate de cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
Foaia noastră” și „Noi” (ultimele două, săptămânale ale românilor din Ungaria), „Viața creștină” (Cluj), „Cultura creștină” (Blaj), „Ziridava” (Arad), „Limbă și literatură”, precum și în alte publicații, participă la realizarea unor volume colective. Președinte al Filialei Cluj a Societății de Științe Filologice din România (1978-1989), activează și ca membru al Societății Internaționale de Ungarologie (1980) și este ales membru extraordinar al Uniunii Scriitorilor Maghiari din Budapesta (1991). I s-a acordat, în 1966, Ordinul „Meritul Științific”. În tradiția școlii clujene de critică
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
1979, 6; Al. Dobrescu, G. Călinescu, „Scrisori și documente”, CL, 1979, 6; Ion Schintee, Scrisori și documente călinesciene, R, 1979, 7; Petru D. Anghel, Taina ineditelor, SPM, 1979, 454; Mirela Roznoveanu, Corespondența G. Călinescu, RL, 1979, 38; Șerban Cioculescu, Varietăți filologice, RL, 1981, 37; Șerban Cioculescu, E. Lovinescu epistolier, RL, 1981, 38; Al. Dobrescu, În marginea corespondenței lovinesciene, CL, 1981, 10; Augustin Cosmuță, Rigoare și consecvență, ST, 1981, 10; Mircea Anghelescu, E. Lovinescu în scrisori, T, 1981, 10; Cornea, Semnele, 198-203
SCURTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289586_a_290915]
-
Frecventează cursurile secției de filologie clasică a Facultății de Filologie de la Universitatea „Taras Șevcenko” din Kiev (1948- 1953), fiind în continuare doctorand la Catedra de lingvistică generală și filologie clasică a aceleiași facultăți (1953-1956). Susține teza de candidat în științe filologice în 1958, cu tema Împrumuturi lexicale de origine rusă și ucraineană în limba română. Tot acum organizează Seminarul de limbă română. În 1974 obține titlul de doctor habilitat în filologie, cu studiul Interferențe semantice dintre limbi (pe baza contactelor lingivstice
SEMCINSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289612_a_290941]
-
îngrijește, într-o viziune proprie, ediția completă a liricii sub titlul dorit de poet: Lumină de lună. Din păcate, proiectul integralei eminesciene visat de S. nu s-a putut realiza la începutul secolului al XX-lea, în pofida rigorii, a acribiei filologice, a cercetării ample a surselor, a viziunii integratoare a fiecărui text în ansamblul operei și mai ales în pofida pasiunii puse de editor. După cum e aproape de neînțeles de ce istoricul literar nu a finalizat înainte de război monografia proiectată, deși dispunea de toate
SCURTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
culturale a epocii, analizele de texte, succinte, clare, prezentările făcute marilor scriitori cu o mână de istoric literar de nivel european. Studiul Racine en Roumanie (1940) debutează cu o panoramă a relațiilor culturale franco-române, documentată impecabil, continuând cu o analiză filologică riguroasă a traducerilor românești din opera lui Racine și a contextului istoric și cultural al selecțiilor operate de traducătorii români. De mare succes s-au bucurat în epocă antologiile de literatură franceză alcătuite de Ș., mai cu seamă de poezii
SERBAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289632_a_290961]
-
reminiscențe ale aceluiași fond mitologic. Analiza poeziei populare îl determină să constate varietatea acesteia și strânsa ei legătură cu viața. Activitatea lui S. în domeniul focloristicii țintește concomitent să argumenteze romanitatea poporului român și drepturile sale naționale. SCRIERI: Apologie. Discusiuni filologice și istorice maghiare privitoare la români, Cluj, 1879; Renașterea limbei românești în vorbire și scriere, I-III, Cluj-Gherla, 1879-1885; Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 185; Autobiografie, TR, 1897, 8, 9; Chendi, Scrieri, 152-153; Dumitru Pop, Grigore Silași folclorist, SUB, Philologia
SILASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
1942-1946 este conferențiar de filologie romanică la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității bucureștene, apoi cercetător științific la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, unde colaborează la Dicționarul limbii române și la Dicționarul limbii române moderne (1958). Publică în „Revista filologică” (Cernăuți), „Arhiva” (Iași), „Romania” (Paris), „Revue internationale des études balkaniques” (Belgrad), „Annuaire de l’Institut de Philologie et d’Histoire Orientales” (Bruxelles), „Revue des études indo-européennes” (București, Cernăuți), „Studii și cercetări lingvistice”, „Viața românească”, „Adevărul literar”, „Anuarul Liceului Național” (Iași
SIADBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289662_a_290991]
-
predate la tipar încă două. Ediția, una dintre cele mai bune realizate în a doua jumătate a veacului trecut, cuprinde toate scrierile autorului publicate până în anul 1912. De-a dreptul impresionantă rămâne strădania lui S. de a realiza o ediție filologică de înaltă ținută științifică. Atât textul, cât și variantele integrale au fost definitivate prin colaționare cu zeci de volume, manuscrise, periodice, antologii ș.a., romanul Șoimii, de pildă, comportând paisprezece colaționări succesive. Pentru prima dată fiecare tom al ediției beneficiază de
SIMIONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
că faptul de limbă solicită un studiu complet, circular, din perspectivă istorică, psihologică, religioasă, literară (la nivel popular și cult), ceea ce presupune individualizare, dar și integrare prin analiză comparatistă. Ș. era de părere că trebuie asigurată o bază științifică studiilor filologice, prin editarea specializată a literaturii vechi, prin culegerea riguroasă a literaturii populare. În acest sens, Istoria filologiei române era un bilanț, dar și o deschidere spre cercetările viitoare. Expresia clară, echilibrată caracterizează comentariile din antologia, pentru uz didactic, Autorii români
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
1936. Antologii: Autorii români moderni, București, 1891. Repere bibliografice: Gaston Paris, „Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice”, studiu comparativ de Lazăr Șăineanu, „Romania”, 1895; Lazăr Șăineanu, O carieră filologică (1885-1900), București, 1901; Chendi, Scrieri, V, 280-281; Luca Vornea [Lazăr Șăineanu], Lazăr Șăineanu. Schiță biografică, București, [1928]; Iorgu Iordan, Lazăr Șăineanu, VR, 1934, 10-12; Constantin Șăineanu, Lazăr Șăineanu (1859-1934), București, 1935; E. Lovinescu, Memorii, III, București, 1937, 252-256; Constantin Șăineanu
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
în Cuculeț, drăguțe cuc), persistă ecouri eminesciene, coșbuciene, chiar macedonskiene. SCRIERI: Versuri, pref. N. Iorga, București, 1926. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 68-69; Liviu Găzdac, Un poet prahovean: G. Săpunaru, „Anuarul Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice din RSR pe anul 1982”, 140-149; Dicț. scriit. rom., IV, 175-176. I. D.
SAPUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289488_a_290817]
-
va face și la „Columna lui Traian” sau la „Revista nouă”, să combată pătrunderea exagerată a influențelor străine, cerând stimularea elementelor originale, autohtone. El redactează uneori aproape toată gazeta: articolul de fond și alte articole politice, studii de economie, studii filologice, analize de documente istorice, recenzii, prezentarea atentă a revistelor mai importante din epocă („Convorbiri literare”, „Albina Pindului” ș.a.), versuri și chiar poșta redacției. Cu publicistică, mai ales culturală, colaborează G. Missail, S. Periețeanu-Buzău, I. C. Tacit, G. Marian. O rubrică
TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290237_a_291566]
-
la Universitatea din Timișoara, străbătând toate treptele didactice (conferențiar în 1962, profesor în 1971) până în 1995, când se pensionează. Obține titlul de doctor în filologie în 1968, cu teza Limba și stilul poeziilor lui Eminescu. Este unul din întemeietorii învățământului filologic universitar din vestul țării și ai școlii de stilistică din Timișoara. În perioada 1970-1976 a condus Sectorul de lingvistică al Filialei Timișoara a Academiei Române. După 1995 va funcționa la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad și la Universitatea „Tibiscus” din Timișoara
TOHANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
limbii. Comentarii la „Țiganiada” de I. Budai-Deleanu (2001), include o serie de studii al căror titlu e dat de un vers sau de o parte de vers din scrierea comentată, ținta lui T. fiind relevarea inventivității lexicale a autorului. Analiza filologică a cuvântului (sursa termenului, familia de cuvinte, evoluția semantică, relațiile sinonimice și antonimice, câmpurile lexicale, schimbările de categorie gramaticală etc.) e completată de interpretarea stilistică. Se identifică vocabule din Țiganiada prezente la scriitorii de mai târziu și sunt analizate în
TOHANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
n. Enache), și al lui Costică Trandafir, agricultori. Urmează școala elementară în satul natal, iar liceul în comuna gălățeană Pechea (1953-1956). Student al Facultății de Filologie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (1958-1963), obține titlul de doctor în științe filologice în 1980. Funcționează ca profesor de limba și literatura română la Liceul din Pechea (1963-1972), apoi la Colegiul „Nicolae Grigorescu” din Câmpina (1972-2003). Predă, în perioada 1992-1996, și cursuri de istoria literaturii române la Facultatea de Filologie a Universității „Dunărea
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
de economie (datorate agronomilor Ștefan Pop și Ion Ionescu de la Brad), de medicină (Pavel Vasici), pedagogie, știință popularizată (G. Barițiu, Teoriile lui Darwin), s-a avut în vedere tot ceea ce putea ajuta progresului material și dezvoltării culturii în Transilvania. Dezbaterile filologice se raportau și ele la problema națională: Atanasie M. Marienescu o urmărea discutând semnificația numelui „latin”, iar periodicul o susținea prin ortografia sa latinizantă (criticată deja de Titu Maiorescu la 1868, în Limba română în jurnalele din Austria) și prin
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]