6,294 matches
-
Editura Paralelă 45, Pitești, 2006, pp. 63-64. 19 G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, p. 25; G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996, p. 20 G.W.F. Hegel, Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967, pp. 205-206. 21 Hegel, Logică, pp. 89-90
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, p. 25; G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996, p. 20 G.W.F. Hegel, Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967, pp. 205-206. 21 Hegel, Logică, pp. 89-90. Subl. în orig. 22 Terry Pinkard, Hegel. A biography, Cambridge University Press, 2000, pp. 494, 603-604. 23 Ernesto Laclau, "Universalism, Particularism and
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
37 Marx, Engels, Opere Alese, vol. ÎI, p. 392. 38 Hegel, Filozofia spiritului, pp. 275-276; vezi și Vasile Musca, (ed.), D. D. Roșca și Hegel, Editura Viitorul Românesc, București, 1995, pp. 157-181. 39 Max Horkheimer, Theodor Adorno, Dialectica Luminilor. Fragmente filozofice, traducere de Andrei Corbea, Editura Polirom, Iași, 2012, p. 240. 40 Ibidem, pp. 20, 23, 55, 57-58. 41 Karl Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei, vol. ÎI, "Epoca marilor profeții: Hegel și Marx", traducere de D. Stoianovici, Editura Humanitas, București
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
40 Ibidem, pp. 20, 23, 55, 57-58. 41 Karl Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei, vol. ÎI, "Epoca marilor profeții: Hegel și Marx", traducere de D. Stoianovici, Editura Humanitas, București, 2005, pp. 7-107. Bibliografie HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de D. Stoianovici, Editura Humanitas, București, 2005, pp. 7-107. Bibliografie HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, 1995, București. HEGEL, G. W. F., Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI, București, 2000. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de filozofie a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964. HEGEL, G. W. F., Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996. HEGEL, G. W. F., Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967. HEGEL, G. W. F., Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Buurești, 1966; HEGEL, G.W.F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
G. W. F., Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967. HEGEL, G. W. F., Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Buurești, 1966; HEGEL, G.W.F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996. HORKHEIMER, Max; ADORNO, Theodor, Dialectica Luminilor. Fragmente filozofice, traducere de Andrei Corbea, Editura Polirom, Iași, 2012. KANT, Immanuel, Antropologia din perspectiva pragmatică, traducere de Rodica Croitoru
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Buurești, 1966; HEGEL, G.W.F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996. HORKHEIMER, Max; ADORNO, Theodor, Dialectica Luminilor. Fragmente filozofice, traducere de Andrei Corbea, Editura Polirom, Iași, 2012. KANT, Immanuel, Antropologia din perspectiva pragmatică, traducere de Rodica Croitoru, Editura Antaios, Oradea, 2001. KANT, Immanuel, Critică facultății de judecare, traducere de Vasile Dem. Zamfirescu și Alexandru Surdu, Editura Științifică și Enciclopedica
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
fost anul-eșec al luptei împotriva corupției! Că ne speriase Alianța DA în campania electorală... Patria noastră este, în continuare, una dintre cele mai rezistente țări la lupta împotriva corupției, ocupând un onorant loc 85. Ei, așa DA!... l Din gândirea filozofică a ministrului Eugen Nicolaescu, după ce, ca economist, a aflat cu uluire că a fost numit ministrul Sănătății: cu cât vor fi farmacii mai rare, cu atât vom avea bolnavi mai bine pregătiți fizic și mai rezistenți... l Niște reporteri tv
Blide sparte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11197_a_12522]
-
cele mai varii structuri artistice, consună brusc și devastator în unghiul alergiei la critică. Fie că ne atacă diletantismul, impresionismul, foiletonismul, fariseismul, reducționismul, lipsa de apetit pentru teoria literaturii, partizanatul și critica de cumetrie, fie că ne acuză de precaritate filozofică și estetică, de carențe morale, tactice, strategice, generaționiste sau patriotice, cert e că există o fobie, o furie, o spaimă, o jale sau oroare, frică sau venerație piezișă față de autoritatea criticii." Despre rolul criticii în peisajul cultural consumist vorbește M.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11176_a_12501]
-
lectură este ea însăși una plăcută. Te regăsești în paginile ei și îl urmărești pe autor fără să fi amenințat de riscul de a ajunge să te plictisești. Valeriu Gherghel scrie clar și cu vervă, știind să-și folosească fundalul filozofic al culturii sale. De aici distincțiile analitice și observațiile fine cu care își presară cartea, și tot de aici lumea clasică din rîndurile căreia își alege autorii ale căror cărți le comentează: Petronius, Apuleius, Augustin, Origene, Montaigne, Hawthorne sau Borges
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
mamă!, exclamă prietenul către mine, spune, mă, bădițule, înțelepciunea acestor două doamne nu-ți amintește un pic de doamna ministru Anca Boagiu pe când spunea la emisiunea "Nașul" (B1 Tv din 18 aprilie): "Sper să nu mă duc în zona prea filozofică a concepției europene..."? Pfui, Doamne, prin ce spaimă am trecut! Tu îți dai seama ce era de capul nostru dacă dădea spre telespectatori cu vreun neokantianism glazurat cu boabe de "genealogia moralei" a lui Nietzsche? Praf și pulbere s-ar
Din apocaliptica soacrei lui Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10692_a_12017]
-
un raport de forțe grație căruia adepții unei idei s-au dovedit mai puternici decît adversarii lor. Orice dogmă a reușit să se impună prin forță, și nu prin strălucirea argumentelor invocate în sprijinul ei. Ca să dai valabilitate unei gîndiri filozofice sau religioase este nevoie de putere, de o frustă, brutală și promptă putere. Iar cînd puterea îmbracă forma instituției publice, ea devine autoritatea cea mai eficientă în instaurarea unei mentalități. Ea hotărăște dogmele care au dreptul să fie în vigoare
Oficina păgînilor luminați by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10702_a_12027]
-
zel a cărui intensitate a fost direct proporțională cu interdicția oficială de care au avut parte. Într-un cuvînt, au fost clandestine, trăind departe de ochiul aprobator al autorității dominante. Ele au rămas la stadiul sectelor religioase sau al oficinelor filozofice. Din ele s-au născut ereziile lumii sau simplele eresuri ale superstiției umane. Au fost interzise, condamnate și repudiate, dar au reușit cel mai adesea să reînvie sub altă formă. Într-un cuvînt, au fost persistente, maleabile și viguroase, altminteri
Oficina păgînilor luminați by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10702_a_12027]
-
detalii doctrinare de Cornelius Agrippa, Fabre d'Olivet, Hoëné Wronski, Eliphas Lévi sau René Guénon, ca să nu pomenesc decît de cîțiva dintre monștri sacri ai filozofiei oculte. În esență însă, și noi și ei sîntem ființe magice, aparținînd aceleiași oficine filozofice. Atîta doar că ei sînt păgîni luminați, în vreme ce noi sîntem niște creștini scăpătați.
Oficina păgînilor luminați by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10702_a_12027]
-
și cea apologetică, caracterul formal al acestor drepturi și libertăți fiind vizibil mai ales în cadrul analizei marxiste, astăzi critica democrației occidentale, componentă a crizei generale a capitalismului, întrunește tot mai mult însușirile evidenței, iar autori de cele mai diverse orientări filozofice sunt de acord asupra caracterului limitat al regimului politic al Ťparlamentarismului liberť, al Ťpluralismului democraticť". Ideea de criză a democrației burgheze a devenit un laitmotiv principal șsic!ț al dezbaterii politologice, dar și al celei politice propriu-zise, simptomatic pentru evoluția
"Limitele democrației occidentale și ideologia apologetică" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10733_a_12058]
-
apuseană, își scriu propriile cărți și, în plus, publică articole de profil în una sau alta din revistele noastre de cultură. Și, în ciuda conului de umbră în care le-a fost împins domeniul, ei sînt pe cale să alcătuiască o familie filozofică, adică o comunitate umanistă a cărei atmosferă are toate trăsăturile unei veritabile bresle: afinități tematice, spirit de competiție, elan polemic și dorință de afirmare. Din această generație face parte Adrian Niță. Cercetător științific la Institutul de Filozofie și Psihologie ,Constantin
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
el precedînd orice contact al meu cu lumea și, tocmai de aceea, făcîndu-l cu putință. Iar dacă lumea din afara mea ajunge să aibă timp este pentru că eu îi dau acesteia timp, grație facultății sensibile prin care o percep. În limbaj filozofic, timpul este ceva transcendental, ceva aflat în mine din clipa apariției mele pe lume. În plus, eu nu pot cunoaște nimic în afara timpului pentru simplul fapt că timpul este o formă indispensabilă a felului în care percep eu lumea. Iar
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
mai celebru și mai studiat din Germania era Leibniz. Influența lui era atît de mare încît chiar și numai ea poate astăzi lămuri interesul predilect pe care Kant i-l arată în Critica rațiunii pure. În plus, o elementară tactică filozofică spune că, pentru a-ți impune propria teorie, trebuie mai întîi să o combați pe cea aflată în vogă. Iar Kant chiar asta face, supune unei analize critice teoria lui Leibniz despre timp, dar avînd mereu grijă să nu-l
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
al trepidației lăuntrice fiind numai ritmul viu al cuvintelor scrise. Andrei Cornea scrie cu ritm, cu vervă, și tocmai de aceea îl citești cu plăcere, lucru cu atît mai surprinzător cu cît proza lui este una de idei, de idei filozofice. Cînd Socrate nu are dreptate - carte premiată la sfîrșitul anului trecut de România literară și de Fundația Anonimul cu premiul ,Cartea anului" - confirmă pe de-a-ntregul portretul intelectual al autorului ei: este o lucrare pe care o citești cu plăcere
În spiritul lui Platon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10980_a_12305]
-
fiecărui membru al grupului. Starea aceasta de spirit nu supraviețuiește grupului și nici nu îl precede. Ea este ca temperatura unui gaz: spune ceva despre starea moleculelor ce interacționează statistic în interiorul incintei. Că incinta este reprezentată de încăperea unui seminar filozofic, de un stadion în delir sau de hotarele geografice ale unei țări ai cărei cetățeni privesc aceleași posturi de televiziune și citesc aceleași ziare - aceste diferențe spațiale nu schimbă datele problemei: o dispoziție afectivă există și într-un caz și
În spiritul lui Platon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10980_a_12305]
-
volume de interviuri sau de evocări, cartea realizată de Leonid Dragomir are meritul incontestabil de a condensa sub coperțile sale elementele cele mai importante ale biografiei intelectuale a lui Mihai Șora și de a pune în evidență specificitatea ideilor sale filozofice și politice. Fără a fi un gazetar propriu-zis, Leonid Dragomir are bunul simț de a-și asuma în acest dialog rolul de modestă vioară a doua. El nu face paradă de cunoștințe, dorește să afle cît mai multe de la ilustrul
Bucuria de a trăi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11046_a_12371]
-
istorii a filozofiei românești, rolul imaginației în filozofie, importanța ecumenismului în ziua de azi, rolul poeziei și al literaturii în secolul XXI, înțelepciunea ,locului comun". O bună parte din volum este dedicată explicării schemei sistemice care stă la baza lucrărilor filozofice ale lui Mihai Șora și influenței decisive pe care au avut-o asupra modelării gîndirii sale operele filozofice ale unor Pascal, Husserl, Heidegger, Péguy ori Gabriel Marcel. Despre toate și ceva în plus. De vorbă cu Leonid Dragomir este o
Bucuria de a trăi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11046_a_12371]
-
literaturii în secolul XXI, înțelepciunea ,locului comun". O bună parte din volum este dedicată explicării schemei sistemice care stă la baza lucrărilor filozofice ale lui Mihai Șora și influenței decisive pe care au avut-o asupra modelării gîndirii sale operele filozofice ale unor Pascal, Husserl, Heidegger, Péguy ori Gabriel Marcel. Despre toate și ceva în plus. De vorbă cu Leonid Dragomir este o carte utilă pentru cunoașterea personalității și operei unui foarte important gînditor al vremii noastre. Dincolo de informațiile punctuale despre
Bucuria de a trăi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11046_a_12371]
-
cel proiectiv, Sasha Meret este mai curînd un artist de factură spiritualistă, în general, și unul religios în particular. Nefiind doar o convenție grafică sau o modalitate obișnuită de comunicare, nonfigurativismul său este, în consecință, o formă subtilă de meditație filozofică, de angajare morală și de afirmare a credinței. În mod absolut, artistul glosează pe tema (spirituală și nu livrescă) a sacralității textului, a identificării transcendenței cu semnul grafic, în timp ce din perspectiva geografiei culturale el ar putea fi plasat la intersecția
Artiști din diaspora by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10873_a_12198]