51,126 matches
-
mustrarea conștiinței (Rom. 2, 9; Ps. 37, 3), Hristos însă, mângâie cu liniștea și cu lauda conștiinței pe cei virtuoși; păcatul generează boli ale trupului (I Cor. 11, 30), Hristos dăruiește sănătatea morală, sfințenia și fericirea sufletului; păcatul duce în final la moartea sufletului, pentru că Hristos nu e recunoscut ca viață a lui. Prin păcat omul pierde îndrăzneala cea bună către Dumnezeu în rugăciune, deasupra lui planând neîncetat frica de moarte și de Judecata viitoare, iar glasul conștiinței, acest ochi al
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Grigorie Teologul spune în acest sens: „În calitate de pământ sunt legat de viața pământească; însă eu fiind și o părticică dumnezeiască, port în mine dorința vieții veșnice”<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, „Poeme dogmatice”, VIII, PG., XXXVII, col. 452. footnote>. În final, lupta împotriva păcatelor are ca scop asigurarea izbânzii milostivirii și restaurarea în acest mod a sănătății sufletului<footnote Lyonnet, Stanislas & Gervais, Pierre, art. cit., tom 12, col. 861. footnote>. Recuperarea noastră, a celor care dorim să ne însușim roadele Jertfei
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
dintre „avangardiștii” sistemului, îi va lăsa pe elevi să citească. Mult și prost, poate dezorganizat și indecent de mult, pe sub bănci la orele în care se predă și nu se comunică. Dar cel mai important ÎI VA LĂSA CITIND la finalul clasei a 12-a. Nu le va „cultiva" gustul pentru literatură (cărțile nu îți dau să mănânci în ziua de azi), nici plăcerea lecturii (multe si nenumărate sunt plăcerile vieții) si nici spiritul critic („critic" e un cuvânt extrem de labil
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
dragostei ei pentru Radames) o însoțește aproape mereu de-a lungul operei, auzindu-se fie discret în orchestră la diferite instrumente, fie enunțată în mod direct. Tema preoților are rolul de a marcă stările conflictuale ale dramei, fiind dezvoltată în finalul actului al II-lea și apărând ultima oară în scena judecății lui Radames. Primele acorduri ale operei Rigoletto, enunță tema blestemului groaznic care va lovi personajul principal; în Traviata orchestra începe prin a intona motivul morții eroinei, în Don Carlos
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
de vraja wagneriană - în Aida și Otello - în Falstaff cercetătorii nu depistează nici cea mai mică urmă de inflență lirică germană contemporană. Verdi este maestrul maeștrilor operei italiene. Partitura demonstrează rafinament, o măiestrie componistică fără egală - vezi celebra fugă din final dar nu numai- eficiență și economie de mijloace cu rezultat și efecte maxime - stilul parlando de o expresivitate constantă și perfectă - și inspirația de o bogăție și spontaneitate inegalate<footnote Tranchefort, Francois-Rene - L’ Opera, ed. Seuil,, Paris, 1983 p. 327
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
opéra așa cum a înțeles-o și Verdi, în somptuoasa lui Aida. Mari scene de ansamblu, un cor numeros și puternic implicat în acțiune, disponibilitatea unor montări grandioase.... apropie cele două lucrări. Marcat însă de experiența hollywoodiană, Puccini cedează modei și finalul poveștii sale nu aduce lacrima și anticul catharsis al tragediei ci râsul și contemporanul catharis al... happy-end-ului. Principesa Turandot este singura eroină pucciniană care nu numai că supraviațuiește dar își găsește și fericirea în dragoste. Un deznodământ roz care înlocuiește
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
poveștii sale nu aduce lacrima și anticul catharsis al tragediei ci râsul și contemporanul catharis al... happy-end-ului. Principesa Turandot este singura eroină pucciniană care nu numai că supraviațuiește dar își găsește și fericirea în dragoste. Un deznodământ roz care înlocuiește finalul dulceacrișor al lui Falstaff, plasându-se însă tot în paleta expresivă a triumfului vieții. 33 de ani despart cele două lucrări- Falstaff (1893), Turandot (1926). Distanța reală între cele două partituri muzicale de geniu este de fapt de un secol
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
vocal, adăugându-i o nouă latură expresivă prin adâncirea planului simfonic al expresiei muzicale. În ceea ce privește portretele, atât Verdi cât și Puccini sunt de neegalat în descrierea eroinelor simple, sincere, iubitoare, emoționate. Eroinele lor sunt caractere nobile, ce se jertfesc în final pentru dragostea lor, dar trăiesc la modul real, sentimentele oamenilor simpli. Ceea ce le distruge este impactul cu societatea, cu tradițiile și cu mentalitățile învechite ale oamenilor. Ambii compozitori crează muzica în funcție de expresia textului, ambii intervin în mod direct în realizarea
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
de familie, între care doamna doctor Mona Bejan, directoarea Centrului Medical al DASM. Încheiem aici, ne cerem scuze de la cei pe care nu i-am menționat. Manifestarea a fost apreciată de cadrele medicale participante. Au dovedit-o discuțiile însuflețite din final, interesul pentru documentația primită, precum și ecourile ulterioare, pe care le-am recepționat pe diferite canale. Figurile 5-8 prezintă imagini din timpul lucrărilor. Organizatorii mulțumesc aici celor care au contribuit „din umbră” la reușita manifestării. Mai întâi, distinsei doamne Dr. Ana
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
Ținem să precizăm că planul cadențial nu este totuna cu formula de cadență sau coda unei OS, acestea fiind doar obiecte instrumental-formale, prin care se concretizează convenția limitei secunde (ultime) sau a sfârșitului unui parcurs. Sub acest aspect, cadența de la finalul unui ciclu secvențial (după cum este definit în cap. 4) marchează limita secund-ultimă a unei forme de frază și/sau perioadă. Prin analogie, frazei îi corespunde aspectul de respirație din stadiul atmosoniei, la care se adaugă cel al complementarității profilelor (din
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
mare gânditor de limbă ebraică din Evul Mediu. Născut la Cordoba, și-a scris opera în limba ebraică, dar și în arabă. Este nevoit să ia calea exilului, stabilindu-se în Maroc, apoi în Palestina, ajungând să se instaleze în final la Cairo, în Egipt, unde ajunge mare rabin și medic la curtea sultanului. Pasionat de opera lui Aristotel, Maimonide scrie o seamă de lucrări în care încearcă să îmbine dogmele religioase evreiești cu direcțiile filozofice aristoteliene. Opera sa filozofică devine
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Odată cu apariția poemului muwashshah, putem vorbi deja despre o muzică arabo-andaluză propriu-zisă, un nou gen muzical ce își are bineînțeles originile în muzica orientală, dar care evoluează și se dezvoltă urmând legi proprii și suferind nenumărate influențe, cristalizându-se în final sub forma unui repertoriu muzical aparte. În paralel, a apărut și s-a dezvoltat o formă alternativă a poemului muwashshah, denumită zajal. Diferența între cele două poeme era numai de ordin literar : poemul muwashshah era cântat în araba clasică, în vreme ce
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
consum: Dickens, Tolstoi, Balzac scriau pentru publicul larg. Sunt celebre anecdotele care relatează modul în care Dickens și-a modificat sfârșitul romanelor pentru a satisface gustul publicului, care cerea ca literatura să ofere o alternativă la mizeria vieții, cerea un final fericit. Așa se naște melodrama în literatură, dar și în film. Astăzi, producțiile hollywoodiene satisfac această nevoie a publicului larg, care cer de la artă o compensație pentru insatisfacția de a trăi într-o realitate neconvenabilă. Marea literatură este automat și
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
care-l conține. Constantin POPA fost olimpic internațional la geografie Pentru mine, o adevărată provocare În materie de răbdare a fost Romanul adolescentului miop. Nu știu de ce, nu l-am suportat, Întorcând paginile doar cu speranța că ajung mai aproape de final. Se Întâmplă. Dar cea mai plictisitoare oră de literatură... Îmi imaginez că ar trebui să fie despre un subiect cât mai banal. Mă gândesc deja de câteva ore (se fac aproape trei) la ce am scris mai sus. Credeam că
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
scuzați-mi romgleza, ever. Și anume, terminarea liceului. Sincer. „Aoleu, avem bac...". Serios? Orice jumătate de creier reușește să termine un liceu. Nu mă Înțelegeți greșit. Nu liceul În sine. Nu procesul de a trece prin liceu. Nu ceremonia de final, nu tezele la mate, care, la drept vorbind, cred că sunt printre puținele lucruri care necesită ambele emisfere, nu. Mă refer doar la actul În sine, mândria, dacă vreți, mândria de a fi terminat liceul. Doi prieteni se Întâlnesc. „Am
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
Numai că versiunea marelui pianist Moscheles este cea care corespunde exact originalului beethovenian... Ex. 1: L.v. Beethoven, Sonata în do minor op 13, Pathétique p. a II-a a) Ed. I. Moscheles (original!) b) propunerea lui R. Westphal În tema Finalului Sonatei în Sib major K. 333 de Mozart, legato-ul original, pe optimile de trecere din măsura a 4-a) (ex.2a, mai jos, arată intenția explicită de a lega cele două semi-fraze identice între ele într-o perioadă supraordonată
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
reprezintă textul original. Ex. 3: W.A. Mozart, Sonata în La major K. 331, p. I a) Ed. Peters 1904 b) Ed. Henle, Urtext (original) Interpretarea variantei a) implică scurtarea pătrimii de pe optimile 4-5 și, după separare, apropierea optimii finale (anacruzice) de timpul 1 următor. Varianta b) implică, în schimb, susținerea valorii pătrimii de pe optimile 4-5, cu diminuarea și scurtarea optimii finale a fiecărei măsuri (pe fiecare timp apare astfel un ritm trohaic), pentru a crea separarea, pașii pe timpi
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
realmente informat nu gândește altfel. În Recitativul Sonatei op. 31 nr. 2 pedalizarea prelungită are o puternică motivație psihologică, sugerând poate un gând neclar, o căutare în memorie a unei amintiri confuze sau o imagine îndepărtată; pe când în Rondo-ul final din Sonata op. 53 are un caracter descriptiv, creează o atmosferă specifică, cu neclarități impresioniste (nu ar fi prima anticipare stilistică la Beethoven) și oscilează între sonoritatea cețoasă a începutului și incisivitatea sonoră imediat subsecventă. Urmarea descoperirii acestor efecte, cu
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
subsecventă. Urmarea descoperirii acestor efecte, cu scopul sugerării unei atmosfere de ambiguitate, de reminiscențe, de îndepărtare etc. se resimte mai târziu, în muzica romantică și, apoi, mai ales, în Impresionism. Unul din primele exemple celebre de acest fel este în finalul suitei Papillons op. 2 de Robert Schumann, unde pedala este prevăzută să dureze 27 de măsuri, timp în care, teoretic (armonic), ar putea exista o pedală armonică de tonică în bas, dar practic, acustic, efectul este notat chiar de Schumann
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
cântate din ce în ce mai rar, așa încât atmosfera din bisericile luterane devine apăsătoare iar cântecele de rugăciune și mulțumire au degenerat în imnuri ale penitenței și ale morții. În Biserica Anglicană, dirijorii de cor, conduceau melodiile în maniera clericală Anglicană, împodobind pauzele și finalul frazelor cu ornamente vocale. Multe melodii caracteristice congregației Anglicane din secolul al XVIII-lea au fost repetate cu mult succes în Germania foarte bine în secolul al XIX-lea. Repertoriul era alcătuit din corale luterane și cântece gregoriene, fără acompaniament
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
în lumina iubirii dumnezeiești. Deci, omul nu a fost creat precis nici pentru nemurire, nici pentru moarte, iar Dumnezeu, lăsându-l să aleagă singur calea pe care va merge, l-a înzestrat cu tot ce avea nevoie ca să ajungă în final tot la El. Vladimir Lossky, punându-și întrebarea: Se poate spune că Adam în condiția sa paradisiacă era cu adevărat muritor?, răspunde: Dumnezeu n-a creat moartea<footnote Vladimir Lossky, apud Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 284. footnote>. Pentru
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
-și dea seama - deși a asigurat primul impuls -, acest insolit roman de idei și de verticalitate umană pare să se scrie singur, învăluindu-și povestea în valuri succesive de mister, generate de faptul că nimeni nu poate ghici nimic, până la final: care fi-va destinul românilor în acest secol XXI ?... Și mai apoi... Dacă va mai avea vreo importanță... În schimb, partea a doua a volumului, de la pagina 269 până la 514 (ultimele șase fiind dedicate ,,Cuprinsului”), semnată de Maria Toacă, Amar
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
a devenit un simplu basm? Oare a mai rămas ceva din povestea tragică a celor doi îndragostiți Romeo și Julieta? Aș putea spune că am rămas profund impresionată de povestea celor doi, o poveste de dragoste foarte frumoasă cu un final tragic pe măsură. Cartea este foarte captivantă, din această cauză nu am lăsat-o din mână până nu am finalizat-o. Dar oare această iubire mai există și in zilele noastre? Dacă ne uităm atent la tot ce se petrece
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93804_a_95096]
-
și stresul pentru o carieră și o viață mai bună. Dar de ce nu mai luptăm pentru iubire cum o făceau Romeo și Julieta? Povestea lor de dragoste este cunoscută tuturor atât pentru iubirea imensă a celor doi, cât și pentru finalul tragic. Dragostea este cel mai frumos și mai pur sentiment întâlnit, dar astăzi oamenii renunță atât de ușor la acest sentiment. Sunt convinsă că nu există om pe lumea asta care să nu fi simțit măcar o dată în viață că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93804_a_95096]
-
populară românească, Maria Tănase, Tudor Gheorghe, Tarkan, George Strait, Grupul folk Atlantis și cu mărturii din activitatea jurnalistică. Ioan Iacob, inițiatorul Clubului de jurnalism Lumină, a anunțat și inițiativa înființării Grupului folk SPECTRUM al Universității Europei de Sud-Est Lumină. La finalul manifestării Red. șef al Jurnalului Bucureștiului a menționat că la Cenaclul literar MARIN PREDA din 12 noiembrie (pentru care a fost lansată invitația de colaborare Universității Lumină) va avea un recital interpretul de muzică folk Mircea Vintilă. M.C.D.
Lansarea „Clubului de jurnalism Lumina” [Corola-blog/BlogPost/93830_a_95122]