3,199 matches
-
jucați pe scena Teatrului Național se numără Moilère și Lenormand. Au fost reprezentații și din repertoriul german și slav. Kalima, directorul teatrului, i-a solicitat în nenumărate rânduri piese românești lui Horia Oprișan, în ideea de a promova pe meleagurile finlandeze cultura română, dar și pentru a îmbogăți repertoriul teatrului finlandez. Fiind printre puținele distracții la vremea aceea, teatrele erau foarte frecventate, ajungându-se la o medie de 110-115.000 de spectatori pe an, luna în care se atingea vârful de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Au fost reprezentații și din repertoriul german și slav. Kalima, directorul teatrului, i-a solicitat în nenumărate rânduri piese românești lui Horia Oprișan, în ideea de a promova pe meleagurile finlandeze cultura română, dar și pentru a îmbogăți repertoriul teatrului finlandez. Fiind printre puținele distracții la vremea aceea, teatrele erau foarte frecventate, ajungându-se la o medie de 110-115.000 de spectatori pe an, luna în care se atingea vârful de audiență fiind ianuarie. Nu se întâmpla niciodată să fie sălile
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
este Arvi Kivimaa. Acest teatru a fost fondat de actrița Mia Backman și inițial și-a propus să promoveze piesele noi de teatru. Ea a adus pe scena teatrului piese din cultura germană, atât de iubite și apreciate de publicul finlandez, dar și franceze și italiene. Mia Backman a înlesnit multiple inovații în arta teatrală, intervenind asupra regiei, decorului, sunetului și luminii. Din 1938 direcția teatrului se schimbă, acesta fiind plasat în lumea muncitorilor, orientarea sa fiind una socială "cu teză
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
actori profesioniști în trupa de teatru, alături de cei amatori 142. Un alt domeniu al culturii asupra căruia Horia Oprișan își îndreaptă atenția este Muzica și viața muzicală în Finlanda. La fel ca toate manifestările culturale prezentate până acum, și muzica finlandeză cultă se află într-un stadiu emergent, începuturile acesteia datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, impulsul venind din partea suedofonilor. Se menționează că mișcarea muzicală a pornit tot de la Turku, prin fondarea unei societăți muzicale care a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
1882, concomitent cu orchestra simfonică. Alături de acesta este menționat și Martin Wegelius care "a dat literaturii muzicale fineze o sumă de piese muzicale, fiind în același timp un profesor remarcabil și un estetician recunoscut"143. Cel care a scos muzica finlandeză cultă din anonimat a fost Jean Sibelius 144. Horia Oprișan menționează că opera lui Sibelius "domină atât în trecut cât și'n prezent, fără însă să constitue, lucru foarte de mirare, o atracție, o vrajă diabolică pentru cei care l-
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
se face mențiunea că este printre puținii finlandezi care și-au făcut studiile în Franța și în a cărui muzică se simt aceste influențe. Tablouri din Kalevala reprezintă opera care l-a făcut celebru. Alte nume care completează lista compozitorilor finlandezi sunt: Fougstedt, T. Kuusisto, K. Tuukanen, Pylkänen, Heino Haski, Armas Maasalo, ultimii doi fiind specialiști în lieduri. O chestiune interesantă este aceea a creării unei școli Sibelius, Horia Oprișan susținând că nu poate fi vorba de așa ceva. Chiar dacă înainte de Sibelius
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Fougstedt, T. Kuusisto, K. Tuukanen, Pylkänen, Heino Haski, Armas Maasalo, ultimii doi fiind specialiști în lieduri. O chestiune interesantă este aceea a creării unei școli Sibelius, Horia Oprișan susținând că nu poate fi vorba de așa ceva. Chiar dacă înainte de Sibelius muzica finlandeză clasică se găsea în sfera anonimatului, iar Sibelius a fost cel care a scos-o de acolo, cei care i-au urmat nu au încercat să-l imite, să-și construiască operele pornind de la ceea ce Sibelius a compus. Fiecare a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
gen muzical. În momentul scrierii articolului se face observația că muzica pur modernistă nu este gustată 154. Despre Pictura fineză, Horia Oprișan spune că "totul în Finlanda, chiar și arta așa numită poporană, este de esență suedeză"155. Arta contemporană finlandeză își trage rădăcinile din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de la artiștii suedezi care au locuit în Finlanda. Dorința de a-și câștiga independența nu s-a manifestat doar pe plan politic, ci și în plan ideologic, artistic
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de la artiștii suedezi care au locuit în Finlanda. Dorința de a-și câștiga independența nu s-a manifestat doar pe plan politic, ci și în plan ideologic, artistic. Aceștia și-au dorit să scoată la iveală prin arta lor spiritul finlandez. Pionierii artei finlandeze au fost pictorii Gustaf Wilhelm Finnberg și Alexander Lareus. Aceștia sunt elevi ai școlii suedeze, însă au fost primii care au evocat natura finlandeză în operele lor, ducând-o și peste granițe, în expoziții din Suedia și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
artistic. Aceștia și-au dorit să scoată la iveală prin arta lor spiritul finlandez. Pionierii artei finlandeze au fost pictorii Gustaf Wilhelm Finnberg și Alexander Lareus. Aceștia sunt elevi ai școlii suedeze, însă au fost primii care au evocat natura finlandeză în operele lor, ducând-o și peste granițe, în expoziții din Suedia și alte țări. Părintele picturii finlandeze este considerat Robert Wilhelm Ekmann, care a studiat la Roma și Paris. Opera sa marchează nașterea unei națiuni, sursa de inspirație constituind
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fost pictorii Gustaf Wilhelm Finnberg și Alexander Lareus. Aceștia sunt elevi ai școlii suedeze, însă au fost primii care au evocat natura finlandeză în operele lor, ducând-o și peste granițe, în expoziții din Suedia și alte țări. Părintele picturii finlandeze este considerat Robert Wilhelm Ekmann, care a studiat la Roma și Paris. Opera sa marchează nașterea unei națiuni, sursa de inspirație constituind-o Kalevala și viața populară. Totuși, "adevăratul pictor de talent, începătorul unei picturi ce poate fi luată în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
poate fi luată în discuție, a fost Werner Holmberg (1830-1860)"156. După acesta au urmat Fanny Churberg, Victor Westerholm și Albert Edelfelt. Acesta din urmă a reprezentat Finlanda la expoziția de la 1900 de la Paris. El a fost și primul pictor finlandez care a intrat în contact cu arta și viața franceză. "Albert Gustav Edelfelt rămâne în galeria picturii fineze drept unul dintre portretiștii de talent"157, unul dintre cele mai celebre tablouri ale sale fiind portretul lui Pasteur, considerat de fapt
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
drept unul dintre portretiștii de talent"157, unul dintre cele mai celebre tablouri ale sale fiind portretul lui Pasteur, considerat de fapt și cel mai reușit portret al savantului francez. Acestuia i se mai adaugă altele, centrate pe viața satului finlandez, artistul numărându-se printre cei care au contribuit la închegarea conștiinței naționale, la deșteptarea etnică a poporului finlandez. Un alt pictor finlandez de origine suedeză este Eero Nikolai Järnefelt (1863-1937). Acesta și-a făcut studiile la Helsinki, apoi la Petrograd
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Pasteur, considerat de fapt și cel mai reușit portret al savantului francez. Acestuia i se mai adaugă altele, centrate pe viața satului finlandez, artistul numărându-se printre cei care au contribuit la închegarea conștiinței naționale, la deșteptarea etnică a poporului finlandez. Un alt pictor finlandez de origine suedeză este Eero Nikolai Järnefelt (1863-1937). Acesta și-a făcut studiile la Helsinki, apoi la Petrograd. Precum Albert Gustav Edelfelt, Järnefelt s-a remarcat ca pictor portretist, "unul dintre cele mai expresive, dinamice și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și cel mai reușit portret al savantului francez. Acestuia i se mai adaugă altele, centrate pe viața satului finlandez, artistul numărându-se printre cei care au contribuit la închegarea conștiinței naționale, la deșteptarea etnică a poporului finlandez. Un alt pictor finlandez de origine suedeză este Eero Nikolai Järnefelt (1863-1937). Acesta și-a făcut studiile la Helsinki, apoi la Petrograd. Precum Albert Gustav Edelfelt, Järnefelt s-a remarcat ca pictor portretist, "unul dintre cele mai expresive, dinamice și reușite din întreaga pictură
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
că "dela mediocrul Eckmann, nici unul dintre pictorii finezi n'a mai încercat să se apropie de Kalevala, pentru a o lua drept sursă de inspirație"159. Epopeea națională a finlandezilor a reprezentat parcă o încercare mult prea grea pentru artiștii finlandezi, responsabilitatea redării acesteia apăsând pe umerii lor. Akseli Gallen-Kallela a fost unul dintre puținii artiști care s-au încumetat să redea pictural această epopee. El este considerat a fi "primul pictor finez în toată accepțiunea cuvântului, atât ca manieră cât
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
puținii artiști care s-au încumetat să redea pictural această epopee. El este considerat a fi "primul pictor finez în toată accepțiunea cuvântului, atât ca manieră cât și ca fel de a trata subiectul și culoarea"160. Odată cu el, pictura finlandeză intră în perioada modernistă. Un alt pictor amintit în articol este Pekka Halonen (1865-1933). Fiu de țărani, acesta își începe studiile la Helsinki și le termină la Academia Julien, din Paris, după încheierea lor întorcându-se în țară. El este
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Primului Război Mondial din Finlanda cu cea din țara noastră și afirmă că, din punct de vedere al creativității, Finlanda s-a caracterizat printr-o "sărăcie aproape generală conjugată cu o mediocritate calitativă a producției"163. 3.2. Receptarea literaturii și culturii finlandeze în perioada comunistă Mijlocul și sfârșitul de secol XX nu au prilejuit un număr foarte mare de traduceri din literatura finlandeză și nici pe plan cultural nu s-au înregistrat un număr important de contacte fino-române. Totuși, s-au publicat
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
printr-o "sărăcie aproape generală conjugată cu o mediocritate calitativă a producției"163. 3.2. Receptarea literaturii și culturii finlandeze în perioada comunistă Mijlocul și sfârșitul de secol XX nu au prilejuit un număr foarte mare de traduceri din literatura finlandeză și nici pe plan cultural nu s-au înregistrat un număr important de contacte fino-române. Totuși, s-au publicat traduceri din autori importanți finlandezi și, mai ales, s-a tradus Kalevala, chiar în mai multe rânduri. În linii mari, dacă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și sfârșitul de secol XX nu au prilejuit un număr foarte mare de traduceri din literatura finlandeză și nici pe plan cultural nu s-au înregistrat un număr important de contacte fino-române. Totuși, s-au publicat traduceri din autori importanți finlandezi și, mai ales, s-a tradus Kalevala, chiar în mai multe rânduri. În linii mari, dacă luăm în considerare perioada 1945-1989, observăm că au avut loc mai multe contacte între cele două culturi, fapt care a determinat o luare de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mari, dacă luăm în considerare perioada 1945-1989, observăm că au avut loc mai multe contacte între cele două culturi, fapt care a determinat o luare de poziție din partea autorilor români care, în publicații periodice sau în volum, au transmis ecouri finlandeze spre spațiul românesc. Vom prezenta în acest subcapitol câteva figuri importante (cum este Ion Stăvărus, de exemplu) și vom trece în revistă cele mai importante scrieri, în opinia noastră, din această perioadă. Printre fenomenele culturale generate în România de trendul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
spre spațiul românesc. Vom prezenta în acest subcapitol câteva figuri importante (cum este Ion Stăvărus, de exemplu) și vom trece în revistă cele mai importante scrieri, în opinia noastră, din această perioadă. Printre fenomenele culturale generate în România de trendul finlandez putem numi apariția unui număr consistent de jurnale de călătorie, traduceri în volum și în periodice, deplasări ale scriitorilor români la întâlnirile internaționale de la Lahti și apariția unui număr al revistei "Secolul 20" în întregime dedicat Finlandei. 3.2.1
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ocazia să cunoască mai de aproape literatura și cultura de acolo, iar impresiile și informațiile acumulate au fost transmise publicului român. Volumul lui Ion Stăvăruș, Scrieri, îngrijit de Nicolae Scurtu, ne-a atras atenția prin trei articole referitoare la cultura finlandeză. De-a lungul activității sale la Universitatea din Turku, Ion Stăvăruș s-a implicat în colaborări cu cercetători locali și a fost în mod continuu preocupat de confluențele româno-finlandeze mai ales în domeniul literar. În primul rând dorim să ne
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Ion Stăvăruș s-a implicat în colaborări cu cercetători locali și a fost în mod continuu preocupat de confluențele româno-finlandeze mai ales în domeniul literar. În primul rând dorim să ne oprim asupra celui intitulat Primele traduceri românești din literatura finlandeză. Așadar, primul contact al poporului român cu literatura finlandeză s-a realizat prin traducerea unei poezii populare. Acest cântec popular se numește Tytön runo suomalaisen și a fost tradus în limba franceză de suedezul Michael Franzén, un bun cunoscător al
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
locali și a fost în mod continuu preocupat de confluențele româno-finlandeze mai ales în domeniul literar. În primul rând dorim să ne oprim asupra celui intitulat Primele traduceri românești din literatura finlandeză. Așadar, primul contact al poporului român cu literatura finlandeză s-a realizat prin traducerea unei poezii populare. Acest cântec popular se numește Tytön runo suomalaisen și a fost tradus în limba franceză de suedezul Michael Franzén, un bun cunoscător al limbii finlandeze. Cântecul începe să devină cunoscut mai ales
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]