2,158 matches
-
și la cei hemodializați, în particular, sunt: (1) durata, costul și efortul legate de efectuarea și interpretarea MATA; (2) necesitatea existenței unui personal medical calificat și a unor echipamente speciale (computer, software); (3) disconfortul pacientului (prurit, perturbarea somnului); (4) prezența fistulei arterio-venoase la unul sau la ambele brațe [Covic și Goldsmith, 2002]. Pe de altă parte, față de măsurarea ocazională, izolată a TA, MATA are certe avantaje: 1) o mai bună reproductibilitate demonstrată prin studii la pacienți hemodializați [Peixoto et al., 2000
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
IPMN pot determina invazia structurilor învecinate, de exemplu duodenul [51,59]. Invazia vaselor mari este neobișnuită, dar dacă este prezentă, este semn de malignitate [51,54]. Se mai pot evidenția metastaze limfoganglionare, hepatice, peritoneale [48] și rareori pot fi prezente fistule cu organe învecinate [51,60]. Majoritatea IPMN maligne se localizează la nivel cefalic și în procesul uncinat [51]. STADIALIZAREA Stadializarea cancerului pancreatic larg acceptată astăzi bazată pe sistemul TNM elaborat de AJCC (American Joint Committee on Cancer) [61] în colaborare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
și a modificărilor anatomice survenite, precum și recunoașterea aspectelor patologice legate de complicații sau de recidivele tumorale. Controlul CT precoce se impune în caz de febră persistentă, leucocitoză, scădere a hemoglobinei, dureri abdominale intense. Principalele complicații sunt evacuarea gastrică întârziată, hemoragiile, fistulele, coleperitoneul, abcesele, peritonita generalizată. Evacuarea gastrică întârziată apare prin mecanism dinamic, dar prin examen CT trebuie exclusă o cauză mecanică. Complicațiile hemoragice apar în circa 10% din cazuri după DPC, dar sunt responsabile de 38% dintre decesele legate de astfel
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
intervenții [91]. Hemoragiile precoce, în primele 24 de ore sunt legate de greșeli de tehnică, sursa lor fiind reprezentată în majoritatea cazurilor de artera gastroduodenală. Hemoragiile care apar după 24 de ore sunt cauzate de ulcere, eroziuni vasculare produse de fistula pancreatică, pseudoanevrisme, dehiscențe ale suturilor. Tomografia computerizată are rolul de a identifica sediul și cauza lor. Fistulele anastomotice apar în primele 1-2 săptămâni, cu o incidență de 18% [92]. Poate fi afectată oricare dintre anastomoze, dar cel mai frecvent este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
fiind reprezentată în majoritatea cazurilor de artera gastroduodenală. Hemoragiile care apar după 24 de ore sunt cauzate de ulcere, eroziuni vasculare produse de fistula pancreatică, pseudoanevrisme, dehiscențe ale suturilor. Tomografia computerizată are rolul de a identifica sediul și cauza lor. Fistulele anastomotice apar în primele 1-2 săptămâni, cu o incidență de 18% [92]. Poate fi afectată oricare dintre anastomoze, dar cel mai frecvent este vorba de anastomoza pancreaticoduodenală, cu scurgerea sucului pancreatic în patul chirurgical. Nerecunoscute la timp, fistulele anastomotice se
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
cauza lor. Fistulele anastomotice apar în primele 1-2 săptămâni, cu o incidență de 18% [92]. Poate fi afectată oricare dintre anastomoze, dar cel mai frecvent este vorba de anastomoza pancreaticoduodenală, cu scurgerea sucului pancreatic în patul chirurgical. Nerecunoscute la timp, fistulele anastomotice se soldează cu abcese, coleperitoneu sau peritonite generalizate. Mai pot să apară tromboze în sistemul port, infarcte splenice, lezarea arterei hepatice cu hepatită ischemică. Urmărirea în timp a pacienților are drept scop depistarea recidivelor tumorale. Incidența lor este de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
dintr-un canalicul limfatic ce se varsă direct în ductul toracic [8]. Ligatura canalului toracic este procedura de ales și singura sigură în caz de lezare intraoperatorie a conductului. Tot prin ligatură sau clipare a ductului toracic se vor trata fistula postoperatorie cu pierderi importante de limfă cât și chilotoraxul rebel la metodele conservatoare de tratament (vezi capitolul „Chilotoraxul”); abordul poate fi clasic sau miniinvaziv. Chistectomia pentru chist de duct toracic trebuie asociată cu ligatura canalului comunicant cu ductul toracic sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
tumorală a pericardului, urmată de pericardoplastie; pentru a face sutura plăgilor cardio-pericardice (toracotomie antero-laterală stângă). Fața posterioară a pericardului privește spre esofagul toracic și coloana vertebrală dorsală. Cancerul esofagian invadează pericardul - cordul la acest nivel, tot aici se pot produce fistule eso-pericardice (maligne sau prin ingestie de corp străin). Cordul este învelit de foița viscerală a pericardului seros. Între cele două foițe seroase viscerală și parietală se delimitează cavitatea pericardică, cu cele două sinusuri: transvers și oblic [1]. Axul lung al
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
cave superioare (inferior de vărsarea venei azygos) și mai înaltă la nivelul aortei ascendente (originea trunchiului arterial brahiocefalic); această inserție impune abordul transpericardic în chirurgia traheei mediastinale și a bifurcației sale (abord prin sternotomie), cât și în abordul transsternal al fistulelor bronșice postpneumonectomie dreaptă sau stângă. Aorta toracică Aorta toracică continuă conul de ejecție al ventriculului stâng și este formată din aorta ascendentă, crosa aortei și aorta descendentă [1]. Aorta ascendentă este acoperită de pericardul seros, fiind situată antero-medial de urechiușa
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
arterial, dar mai ales un arc aortic sus situat ușurează abordul chirurgical. Manevra de descrucișare bronho-aortică este greoaie și periculoasă, mai ales în caz de aortă ateromatoasă (ruptură, embolizare distală cu material ateromatos). Abordul transterno-pericardic este indicat în caz de fistule de bont bronșic post-pneumonectomie. Structurile digestive Singura structură digestivă a mediastinului este esofagul toracic, care are ca limită superioară apertura toracică superioară, iar inferior hiatusul esofagian. Esofagul toracic are o lungime de aproximativ 20 cm; topografic a fost împărțit în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
joase 14-34 HU, arii de necroză, prezența septurilor). Manifestări clinice Bolnavul este asimptomatic în mai mult de 50% din cazuri. În restul cazurilor, simptomatice, sunt prezente tusea, hemoptiziile, febra recurentă (episoade), litoptiziile, disfagia, sindromul de venă cavă superioară, sindromul de fistulă eso-bronșică (ggl. subcarinali), sindromul de fistulă eso-mediastinală, sindromul de diverticuloză esofagiană (diverticuli de tracțiune) [20]. Tratament Indicațiile tratamentului chirurgical sunt:- în scop diagnostic în leziunile necalcificate;- în granuloamele simptomatice; - de principiu, în toate granuloamele (Sakulsky, 1967). Procedeele chirurgicale utilizate sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
prezența septurilor). Manifestări clinice Bolnavul este asimptomatic în mai mult de 50% din cazuri. În restul cazurilor, simptomatice, sunt prezente tusea, hemoptiziile, febra recurentă (episoade), litoptiziile, disfagia, sindromul de venă cavă superioară, sindromul de fistulă eso-bronșică (ggl. subcarinali), sindromul de fistulă eso-mediastinală, sindromul de diverticuloză esofagiană (diverticuli de tracțiune) [20]. Tratament Indicațiile tratamentului chirurgical sunt:- în scop diagnostic în leziunile necalcificate;- în granuloamele simptomatice; - de principiu, în toate granuloamele (Sakulsky, 1967). Procedeele chirurgicale utilizate sunt:- excizia completă (nu este posibilă întotdea-una
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
sânge). Massard G., 1996 [41] citează pierderi sangvine pe statistica sa de până la 5, 6 litri. Toracele este retractat (toracoplastie fiziologică), plămânul cu volumul diminuat, iar scizurile sunt blocate. Leziunile bronșice sunt polimorfe mergând de la stenoze până la supurații, bronșiectazii și fistule (fig. 6.48). Adenopatiile sunt mari, cazeificate, fibroase sau calcificate, generatoare de stenoze bronșice, atelectazii, bronșiectazii și fistule. Zonele de distrucție sunt în unele cazuri colonizate de fungi (cel mai des de Aspergillus fumigatus). Aspergiloza poate fi sursa unor hemoragii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
retractat (toracoplastie fiziologică), plămânul cu volumul diminuat, iar scizurile sunt blocate. Leziunile bronșice sunt polimorfe mergând de la stenoze până la supurații, bronșiectazii și fistule (fig. 6.48). Adenopatiile sunt mari, cazeificate, fibroase sau calcificate, generatoare de stenoze bronșice, atelectazii, bronșiectazii și fistule. Zonele de distrucție sunt în unele cazuri colonizate de fungi (cel mai des de Aspergillus fumigatus). Aspergiloza poate fi sursa unor hemoragii dramatice (fig. 6.49). Clinica PDT poate fi uneori săracă, dar de cele mai multe ori este dramatică: bolnavii prezintă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
b. Complicații tardive:lipsa de reexpansiune a plămânului restant, cel mai adesea din cauza unui plămân restant de slabă calitate, a unor pierderi aeriene (parenchimatoase sau bronșice) importante;empiemul postoperator produs prin deschiderea unor leziuni tuberculoase din parenchimul pulmonar sau prin fistule bronșice (alte cauze ale empiemului pot fi: prezența unei cavități restante și hematoamele postoperatorii neevacuate);recidiva tuberculoasă este frecventă la bolnavii multidrog-rezistenți; în consecință tratamentul postoperator cu tuberculostatice de releu va fi foarte corect făcut. În ultimii ani s-au
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
să fie sănătos sau să prezinte leziuni minime stabilizate. Indicațiile pneumonectomiei sunt:plămânul distrus tuberculos (fig. 6.59),stenozele bacilare ale bronșiei primitive și bronșiectaziile supurate sau secundare acestei stenoze,pneumonectomiile iterative după complicațiile majore ale unei lobectomii (empieme cu fistulă bronșică) rebele la alte tratamente. Complicațiile cele mai frecvente ale pneumonectomiei sunt:hemoragia postoperatorie „en nappe”, în decolările extrapleurale întinse,empiemul postoperator precoce este produs în general de flora banală și poate fi prevenit și tratat cu antibioterapie susținută; empiemul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
en nappe”, în decolările extrapleurale întinse,empiemul postoperator precoce este produs în general de flora banală și poate fi prevenit și tratat cu antibioterapie susținută; empiemul tuberculos apare cel mai adesea tardiv. Cauzele cele mai frecvente ale empiemului tuberculos sunt:fistula bronșică;deschiderea unor focare bacilare în timpul intervenției;suprainfectarea unui hematom intratoracic. Massard G. și colaboratorii (1996) [41] subliniază riscul mare al pneumonectomiei la sechelarii tuberculoși, chiar în condițiile tehnice de astăzi, raportând o rată a deceselor de 4%. Rezecțiile segmentare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
plecând de la ideea economiei de parenchim. În timp s-a constatat că de fapt expun bolnavii la complicații grave. Recidivele tuberculoase erau frecvente după acest tip de intervenții, iar complicațiile postoperatorii erau mult mai dese decât după lobectomii. Cavitățile restante, fistulele și empiemele erau dificil de tratat, presupuneau alte intervenții care, în final, compromiteau grav funcția parenchimului restant. În consecință, rezecțiile segmentare sunt astăzi proscrise în chirurgia tuberculozei. Din aceleași motive majoritatea autorilor contraindică rezecțiile combinate, confirmate în timp ca fiind
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
excepționale, în care nu s-a anticipat că leziunea tuberculoasă depășește un lob, rezecția atipică trebuie făcută cu parcimonie. Rezecțiile iterative Rezecțiile iterative sunt de fapt intervenții de „depanare” după o rezecție pulmonară anterioară, urmată de o complicație majoră (empiem, fistulă bronșică) care nu a putut fi rezolvată prin alt procedeu chirurgical. Sunt intervenții cu grad mare de dificultate datorate remanierilor fibroase și a simfizelor largi de la nivelul hilului, care pot fi sursa unor grave accidente vasculare în cursul disecției hilare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
Rezecția este impusă de persistența unei leziuni cavitare după toracoplastie sau de o bronșiectazie cu bronhoree (fig. 6.61). Rezecții după EMP blocat cu bile De regulă, se practică rezecții parenchimatoase limitate, impuse de apariția unor complicații post-operatorii (empiemul pungii, fistula bronșică). Rezecții după pneumotoraxul extrapleural Aceste intervenții sunt impuse de complicațiile extrapleuralului (empiem), cauzate de o leziune parenchimatoasă corticală, care necesită rezecție limitată asociată cu o decorticare pulmonară. Intervenții directe pe focarul tuberculos Drenajul Monaldi Metodă de panaj impusă de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
poate dura de la sase luni până la un an. Sunt cazuri cu evoluție favorabilă la care se poate produce închiderea spontană a plăgii parietale. Cazurile cu evoluție nefavorabilă necesită intervenții suplimentare (toracoplastii mioplastii). Eșecurile intervenției sunt date de bolnavi care prezintă fistule bronșice importante. Intervenții complexe Rezecție cu cavernostomie și transpoziție musculară Aceasta este o operație complexă utilizată tot în cazuri limită sau după alte intervenții. Wu M.H [68] raportează rezultate satisfăcătoare pe șapte cazuri operate prin această metodă. Bolnavii tratați
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
restant. Sindromul pleuretic tardiv de empiem închistat. Se prezintă din punct de vedere radiologic sub forma unor pungi închistate pleuro-parietale, fără manifestare clinică. Suprainfectarea pungii este însoțită de o simptomatologie clinică acută: febră, alterarea stării generale, tuse cu expectorație purulentă (fistula bronșică). Pentru a preîntâmpina apariția acestor complicații se recomandă decorticarea. Sindromul de cavitate restantă post-rezecție. Multe din aceste cavități se vindecă spontan (mai ales dacă nu sunt acompaniate de fistule). Altele necesită tratament chirurgical, care poate fi un simplu drenaj
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
clinică acută: febră, alterarea stării generale, tuse cu expectorație purulentă (fistula bronșică). Pentru a preîntâmpina apariția acestor complicații se recomandă decorticarea. Sindromul de cavitate restantă post-rezecție. Multe din aceste cavități se vindecă spontan (mai ales dacă nu sunt acompaniate de fistule). Altele necesită tratament chirurgical, care poate fi un simplu drenaj, dar care poate ajunge până la rezecție iterativă, la toracoplastie sau chiar la amândouă. Cavitățile pleurale restante pot fi tratate și prin plombare cu mușchi (mioplastie). Lambouri pediculate din voluminoșii mușchi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
și prin plombare cu mușchi (mioplastie). Lambouri pediculate din voluminoșii mușchi ai peretelui toracic (mare pectoral, mare dorsal) sunt mobilizate împreună cu un pedicul vascular și aduse să plombeze cavitatea restantă (transpoziție musculară). Metoda este recomandată îndeosebi la bolnavii care prezintă fistule bronșice în cavitatea restantă. SPT predominant bronșic Vindecarea procesului tuberculos la nivelul bronhiilor se poate face cu alterări grave ale structurii peretelui bronșic; obiectivate prin stenoze (fig. 6.65), bronșiectazii, fistule bronșice, litiază bronșică. Distrucțiile bronșice sechelare se însoțesc de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
musculară). Metoda este recomandată îndeosebi la bolnavii care prezintă fistule bronșice în cavitatea restantă. SPT predominant bronșic Vindecarea procesului tuberculos la nivelul bronhiilor se poate face cu alterări grave ale structurii peretelui bronșic; obiectivate prin stenoze (fig. 6.65), bronșiectazii, fistule bronșice, litiază bronșică. Distrucțiile bronșice sechelare se însoțesc de alterări vasculare evidențiate scintigrafic, care depășesc zona bronșiectaziilor sau a bronhiolelor deformate propriu-zise (Ioannou, 1969) (citat de [3]). Stenozele bronșice unice ajungeau de cele mai multe ori la rezecția zonei de parenchim aferent
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]