9,441 matches
-
lucrul picioarelor și al musculaturii abdominale și lombare. Contactul cu solul se va lua mai mult spre partea anterioară a tălpii piciorului, iar ca durată de timp va crește. Poziția segmentelor corporale în joggingul la urcare Din punct de vedere fiziologic, cresc numărul și amplitudinea contracțiilor musculare datorită necesității învingerii forței determinate de acțiunea gravitației asupra greutății corpului. De asemenea, datorită înclinării trunchiului spre înainte, a lucrului amplu de brațe, transpirația este diminuată ca efect al funcției de excreție, deoarece mișcările
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
asemenea, tot această formă de practicare a alergării prin/ în apă crește gradul de relaxare fizică și psihică a persoanelor care, prin natura activității lor profesionale, sunt supuse unui nivel ridicat de tensiune musculară, oboseală cronică sau stres psihic și fiziologic ridicat (sportivi de performanță, personal medical, personal militar, responsabili de trafic aerian, muncitori în construcții etc.) Acest tip de jogging este joggingul acvatic joggingul practicat în apă (aquajogging / aqua running). Joggingul acvatic este un concept foarte puțin cunoscut în România
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de asociere ține de cum asociază oamenii anumite melodii cu anumiți artiști sau anumite evenimente sociale. Din punct de vedere al practicării activităților sportive și al asocierii muzicii cu aceste activități, studiile și cercetările efectuate au scos în evidență atât aspectele fiziologice și psihice, cât și faptul că ascultarea muzicii în timpul efortului fizic sportiv este o practică foarte des întâlnită și depinde și de vârsta practicantului. Plecând de la această idee, unii specialiști au dorit să argumenteze și științific efectele fiziologice ale muzicii
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
atât aspectele fiziologice și psihice, cât și faptul că ascultarea muzicii în timpul efortului fizic sportiv este o practică foarte des întâlnită și depinde și de vârsta practicantului. Plecând de la această idee, unii specialiști au dorit să argumenteze și științific efectele fiziologice ale muzicii asupra organismului uman, implicat în activității sportive. Astfel, R.McCraty (1996) a dorit să afle dacă muzica poate avea efecte antistres și a demarat, în acest sens, o cercetare pe două loturi de subiecți activi fizic și profesional
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
muzica poate avea efecte antistres și a demarat, în acest sens, o cercetare pe două loturi de subiecți activi fizic și profesional (un lot asculta muzică timp de 15 minute, altul se destindea fără a asculta muzică), analizând anumiți parametrii fiziologici: ritm cardiac, tensiune arterială, imunoglobina alfa salivară S-IgA (indice al imunității, care se măsoară prin prelevarea salivei și a cărei producție scade odată cu intensificarea stresului și crește odată cu diminuarea nivelului de stres). Rezultatele cercetării lui R.McCraty (1996) au
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
tensiunii arteriale. Cercetări adiacente asupra nivelului secreției de imunoglobină (IgA salivară) au evidențiat că acesta este mai mic la subiecții bine antrenați (L.T. Mackinnon, 1996), fapt care susține teoria conform căreia nivelul ridicat de antrenament poate crește indicele de stres fiziologic și psihic la sportivi. Considerăm că printre practicanții activităților sportive sunt extrem de puține persoane care să nu fi ascultat muzică în timp ce alergau, sau cel puțin să fi văzut sportivi făcând acest lucru. Efectele muzicii din timpul eforturilor aerobe specifice alergărilor
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
el reprezintă, mai ales pentru cei mai temători, un pericol real, se impune folosirea lesei (excepție pentru anumite rase cunoscute pentru blândețea lor); bunul simț și educația ne impun ca, în situația în care partenerul nostru canin își face nevoile fiziologice, noi să respectăm regula de igienă și să curățim, în urma lui, mai ales dacă traseul de jogging trece prin parcuri, pe stadioane sau pe străzile din cartier; dacă simțiți că nu stăpâniți suficient de bine câinele sau acesta nu a
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de haine vara, folie de aluminiu etc.) pe sub echipamentul standard, în speranța că își vor atinge obiectivul: o siluetă de invidiat sau silueta de mult pierdută. Aceste persoane sunt din rândul celor care, fie nu sunt informate corect asupra reacțiilor fiziologice ale organismului, fie apelează la sfaturile unor așa-ziși „instructori de fitness” / „personal trainer”, insuficient pregătiți profesional și chiar lipsiți de unele scrupule, când se cer și plătiți pentru „extraordinarele” lor sfaturi. De aceea, recomandăm acestor persoane să obțină un
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
prin care se aduce atingere unor drepturi subiective ocrotite de normele dreptului obiectiv 49. Nu orice atitudine subiectivă a autorului față de o faptă ilicită constituie vinovăție, ci doar o atitudine imputabilă acestuia. Atunci când factorii naturali, procesele și mecanismele biologice și fiziologice exclud posibilitatea subiectului de a acționa cu discernământ, răspunderea juridică nu se va declanșa"50. Răspunderea juridică se exclude în cazul săvârșirii unui act ilicit, dar fără vinovăție. Se observă, deci, că o faptă ilicită poate exista și în lipsa vinovăției
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
conduc la trăirea anumitor stări emoționale. Se va pune mare accent pe antrenarea copiilor în activitate prin expresivitate, spontaneitate și bucurie/libertate în exprimare. 13. JOC „MR. FACE” Obiective: să recunoască emoțiile pe baza componentei nonverbale expresiei faciale, postura, modificări fiziologice; să exprime emoții complexe precum rușine, vinovăție, mândrie; să identifice emoțiile altor persoane în diverse situații. Mod de desfășurare: Copiii completează pe un panou, un chip de om cu elemente care să sugereze diverse stări: mulțumire,veselie, tristețe. Fiecare copil
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
a doua situație se constituie în factor perturbator al derulării actului comunicativ. În general, însă, abaterile de la normă sunt concretizate, cel mai frecvent, în forme ,,neliterare"22, generate/motivate de elemente corelate sub-contextelor idiomatic, religios, socio-cultural, politic, spațio-temporal, afectiv, cognitiv, fiziologic, imaginar colectiv, motivațional colectiv etc.; acestora li se adaugă premisele utilizării unor forme neliterare (abateri de la norma recunoscută) cu rol în potențarea unora dintre ideile transmise sau în sublinierea atitudinii locutorului față de conținutul mesajului vezi, de exemplu, utilizarea unor regionalisme
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de proiecție, fie în cea de realizare propriu-zisă, respectiv de evaluare a demersului instructiv-educativ: * erori în stabilirea finalităților, în asocierea cu anumite conținuturi, cu anumite strategii didactice (cel mai frecvent, drept consecință a necunoașterii componentelor prezentate anterior); * disfuncții de ordin fiziologic: voce răgușită/slabă/prea puternică etc., deficiențe de auz, văz, stare de boală etc.; * disfuncții de ordin psihic: grad excesiv de emotivitate, sisteme greșite de valori, prejudecăți, lipsa motivației, modalitate improprie/ incorectă de relaționare locutor interlocutor etc.; * disfuncții de ordin contextual-circumstanțial
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
etapei care se constituie în obiectul de studiu al prezentei lucrări (preșcolaritatea): cultivarea inventivității și a creativității; pregătirea subiecților educației pentru autoînvățare continuă și conturarea stilurilor de învățare prin prisma coordonatelor acestora (intelectuale vezi modalitatea de abordare a anumitor conținuturi, fiziologice vezi procesul respirației în pronunțarea sunetelor , moral-spirituale vezi raportarea la valori morale); formarea spiritului participativ și a atitudinii democratice; promovarea toleranței, ca atitudine față de alteritate și a atitudinii interculturale, ca deschidere și dispoziție de a comunica, a cunoaște și a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și activități matematice, Slatina, Didactic Pres, 2005 Moraru, Aurelia, Dezvoltarea psihomotorie a copiilor în vederea însușirii scrierii în clasa I, în Revista Învățământul preșcolar, nr. 3/4, București, 2003, p. 75-78 Moraru, Aurelia; Mateescu, Elena, Corectarea tulburărilor de limbaj de natură fiziologică la preșcolari, în Revista Învățământul preșcolar, nr. 3/4, București, 2003, pp. 100-105 Palmer, Harold E., The principles of language-study, London, Oxford University Press, 1965 Pâslaru, Gabriela Crenguța (coord.); Turcu, Doina; Balint, Maria; Chiruță, Miorița, Didactica învățământului preșcolar, Bacău, Editura
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
I, Nr. 327 bis/19.IV.2005 Moraru, Aurelia, Dezvoltarea psihomotorie a copiilor în vederea însușirii scrierii în clasa I, în Revista Învățământul preșcolar, nr. 3/4, București, 2003, pp. 75-78 Moraru, Aurelia; Mateescu, Elena, Corectarea tulburărilor de limbaj de natură fiziologică la preșcolari, în Revista Învățământul preșcolar, nr. 3/4, București, 2003, pp. 100-105 Neacșu, Ioan, Metode și tehnici de învățare eficientă, București, Editura Militară, 1990 Negreț-Dobridor, Ion; Pânișoară, Ion-Ovidiu, Știința învățării: de la teorie la practică, Iași, Polirom, 2005 Nicola, Ioan
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
despre om, în forma sa neautonomizată. Formularea celor două sensuri ale antropologiei din lucrarea sa Antropologia considerată din punct de vedere pragmatic confirmă operația de punere sub critică a acestui discurs. (Cele două sensuri: 1. antropologia din punct de vedere fiziologic, care se ocupă cu ceea ce natura face din om; 2. antropologia din punct de vedere practic, care cercetează "ceea ce omul, ca ființă liberă, face din el însuși sau poate și trebuie să facă"39.) Discursul kantian despre om nu ia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ce are drept mobil demnitatea de a fi fericit 48. Kant construiește mai multe definiții ale antropologiei, în lucrarea omonimă și în alte scrieri, unele apărute anterior acesteia. În prefața la Anthropologie, Kant distinge între "antropologia din punct de vedere fiziologic" (ce are ca obiect omul ca natură) și "antropologia din punct de vedere practic", ce apare ca "o descriere 'pozitivă' a omului, pornind de la ceea ce el a făcut din sine, totuși, pe baza unei "finalități" a naturii în legătură cu el, adică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
el este, totodată, un fapt istoric, privit dinspre evoluția totală a universului. Așa cum un fapt de conștiință este privit ca fapt liber, într-o ordine de finalitate, dar el poate fi gândit și prin raportare la lanțul de fenomene sub-conștiente (fiziologice, chimice etc.) care îi dau naștere. Paralelismul psiho-fizic149 încetează, cele două serii de fenomene, materiale și sufletești, nu au origini diferite. De aceea, spune C. Rădulescu-Motru, va trebui să gândim faptele sufletești (ale omului, în general) și din unghi natural-energetic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unei comunități. Ne putem întreba acum: ipostazele timpului, anume timpul fizio-ogic, biologic și istoric, sunt forme ale destinului? Sau ele dublează destinul? Pentru că, nedesemnând finalitatea internă a "realităților" pentru care le este ritm, fiind, cum ar spune Bergson, exterioare fenomenelor fiziologice, biologice, istorice, timpul nu ar fi decât o dublură a destinului. Plauzibil este răspunsul afirmativ la prima întrebare: cele trei ipostaze ale timpului sunt forme ale destinului. C. Rădulescu-Motru spune: "Prevederea faptelor din natură o putem urmări pe două linii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este îndreptățită ideea unei finalități naturale primare, natura nefiind, prin "natura" sa, ordonată prin finalitate. Unitatea natură-cultură, determinismul prin finalitate au desăvârșită semnificație pentru geneza și structura vocației. "Omul de vocație este o personalitate și tocmai de aceea este "automatism fiziologic" și "deprindere sufletească", natură și cultură, "biologie" și "totalitate de viață sufletească""232. Geneza vocației consemnează, pe de o parte, negarea prezenței exclusive a naturii, iar pe de altă parte, afirmarea dublei determinări naturale și culturale a vocației, plasarea acesteia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cu averile jefuite. În felul său, Alibaba Zimberlan a dat dovadă de prestanță, ori măcar aceasta a devenit opinia generală. 4. Mogâldeața 1. Avertisment: Motivația este foarte des confundată cu tendința sau cu trebuința, dar și cu rezultatul unei modificări fiziologice și resortul revenirii la starea normală. Geniul maestrului Ludovic L. se vede tocmai din faptul că face pe toată lumea fericită: atât pe adversarii mandanților săi, întrucât le servește câștigul pe tavă, cât și pe cei în numele cărora pledează. Dacă primii
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
și ele toate trei! că nimeni nu este mai puțin vinovat decât noi ceilalți. (Noroc doar că vigilentele servicii nu dorm niciodată!) d) Probleme cu legea în legătură cu suferința alternativei (pozitive) Atenție: Suferința alternativei pozitive! Alternativa este singurul motiv (în afară de cauzele fiziologice) responsabil pentru starea de disconfort, de nemulțumire spirituală ori de revoltă. (Inutil, cred, să precizăm că este vorba despre existența reală a unei alternative pozitive sau considerate pozitive.) Problemele cu legea din pricina suferinței datorită prezenței alternativei (pozitive) sunt mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
timpului de muncă; schimbărilor economice și sociale, respectiv evoluția nevoilor și exigențelor consumatorilor, ridicarea nivelului lor cultural și schimbări majore în modul lor de viață, precum și dezvoltarea sindicalismului; schimbărilor sociologice intervenite în concepția referitoare la raporturile individ - muncă; la dimensiunea fiziologică a angajatului s-au adăugat și alte elemente, precum: recunoașterea apartenenței sociale și luarea în considerare a motivațiilor personale, psihologice și intelectuale, pentru a se obține o imagine mai largă a nevoilor angajatului. În literatura de specialitate se întâlnesc diverse
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
recunoscută este “contractul de muncă individual”, “negociat” între patron și salariat, dintr-o perspectivă de egalitate juridică proclamată. Dar, disproporția raporturilor de forțe făcea inutilă egalitatea juridică. c) Din punct de vedere social, muncitorii sunt considerați ca având exclusiv caracteristici fiziologice, singurele luate în seamă la definirea conținutului și modului de execuție a muncii (organizarea științifică a munciiTaylor). Motivațiile indivizilor sunt pur pecuniare și esența politicii de personal se reduce la determinarea modurilor de remunerație stimulative (salarii după randament și salarii
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
motivației încearcă să precizeze felurile de nevoi pe care le au oamenii și condițiile în care ei vor fi motivați să-și satisfacă aceste nevoi într-un mod care să contribuie la performanță. Nevoile sunt cerințe sau dorințe psihologice sau fiziologice pe care indivizii le pot satisface procurându-și anumite stimulente sau îndeplinind anumite scopuri. Comportamentul stimulat de aceste nevoi este acela care evidențiază caracterul motivațional al nevoilor. În această grupă sunt cuprinse cinci teorii considerate a fi cele mai importante
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]