2,084 matches
-
cum sunt cele consacrate operei lui Caragiale și Sadoveanu, scrise în anii 1951-1952 și care pot fi socotite drept exemple de apreciere principială a creației literare, activitatea lui Traian Șelmaru a evoluat pe o linie ascendentă, definindu-și din ce în ce mai bine fizionomia în cadrul criticii noastre. (...) Justețea orientării politico-ideologice a criticului, conștiința clară a scopului și necesității luptei pentru o nouă cultură și literatură și împotriva a tot ce tinde să împiedice realizarea acestui scop determină o altă însușire valoroasă a activității sale
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
atras de limpezimea lor structurală. Dispoziția lui Blaga pentru organicitatea lumii, pentru fluidul vieții, simțul său măsurat, apt întotdeauna de fine decantări, sunt doar câteva trăsături ale poetului, constatate în prefața ediției bilingve Poeme - Gedichte (1974). Confruntat, prin lectură, cu fizionomia artistică a lui G. Bacovia, A. încearcă, în traducere, să aplice poeziilor acestuia o manieră stilistică aparte. Ștefan Aug. Doinaș, în prefața cărții bilingve Versuri - Gedichte (1972) din creația lui G. Bacovia, califică echivalențele de aici drept traduceri autonome, spre deosebire de
AICHELBURG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
N. Roman, Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu), A. Bacalbașa, C. B. Stamatin-Nazone, G. Russe-Admirescu, H. G. Lecca, I. T. Florescu, A. Steuerman, I. Bolocan, E. Vaian, Laura Vampa, C. Grigoriu-Rigo, Radu D. Rosetti. Aici Tr. Demetrescu a scris cronică parlamentară, la rubrica „Fizionomia Senatului”, a făcut traduceri din gazetele franceze și a publicat numeroase poezii, schițe și nuvele; A. Bacalbașa, pe lângă bogata colaborare politică sau de comentator acid al vieții intelectuale, dă versuri, schițe umoristice, parodii; St. O. Iosif și-a început perioada
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
de prudență care-i răsunară în minte. Nu dorința de a sări în ajutor a fost cea care l-a hotărât, ci o imagine negândită: contrastul prea dur dintre frumusețea femeii, fragilitatea cizelată a chipului ei și magma cuvintelor, a fizionomiilor, a gesturilor, care o năclăia. Apariția lui neașteptată, uniforma au făcut impresie, stârnind chiar teamă. Auzindu-i glasul răgușit, ceferistul se întoarse, se îndepărtă de femeie, se aplecă pentru a-și ridica lanterna de pe jos. Bâigui: — Nu, sergent, păi să
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
DE SUDEST ediția a III-a cu o ediție în limba engleză apărută la Columbia University Press, NewYork Carte distinsă cu premiul „A.D. Xenopol“ al Academiei Române Memoriei părinților mei, Ana și Andrei Neumann Prefață Tema cărții prezintă fragmente relevante din fizionomia plurală a culturilor și ideilor politice afirmate în Europa Centrală și de Sud-Est în perioada de tranziție de la medieval la modern. Studiul evidențiază rolul instituțiilor, personalităților și scrierilor care au contribuit la cele dintâi contacte dintre Estul și Vestul Europei
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
limbi. El va propaga revoluția ideatică. „Simțământul pentru măreție” - spune filosoful - „este așadar orientarea sufletului meu; după ea se îndreaptă dragostea, ura, admirația mea, visul meu de fericire și nefericire, intenția mea de a trăi în lume, expresia, stilul, ținuta, fizionomia mea, conversația, ocupația mea, totul”. Din aceleași sentimente și stări de spirit se naște gustul său pentru speculație și pentru filosofie, pentru poezie, povestiri și exprimarea gândurilor, după cum tot așa izvorăște simpatia sa pentru evrei, priviți ca popor, pentru greci
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de relație - sunt consecințe firești ale rupturii unității spațio-temporale proprie învățământului la distanță și a desincroniei fundamentale pe care acesta se edifică. Prin intermediul acestora, informațiile nu numai că ajung la beneficiari, dar ele sunt transfigurate, resemnificate, „ajustate” în concordanță cu fizionomia mijlocului tehnic existent la un moment dat. Trăim într-o lume a teleprezenței, a unei vizualități și imediatități fără precedent. Cyberspațiul nu numai că totalizează realitatea, dar o face să fie adusă instantaneu în fața subiectului. Ecranul computerului prezentifică lucruri și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
propun să schițez, pentru cititorul mai puțin familiarizat, o scurtă istorie a „disidenței teologice”, În catolicism, din anii 1940-1950. E foarte sugestiv faptul că, odată cu Vatican II, marginalizații, ostracizații revin În prim-planul vieții bisericești, reușind să schimbe nu doar fizionomia unui Conciliu care, Începând ca o plenară sovietică, s-a transformat treptat Într-o adevărată expresie a lucrării Duhului Sfânt, ci au transfigurat Însuși chipul Bisericii pământești. Din acest motiv, Părinții adunați la Vatican Între 1960 și 1965 pot fi
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
al Teatrului Național din Iași. După pensionare, în 1939, se mută în București, unde se ocupă de administrarea societății „Țesătoriile reunite”, pe care o înființase. Scopul mărturisit al eseurilor reunite în Aspecte din civilizația engleză era acela de a schița „fizionomia civilizației unui mare și vechi popor” pentru a oferi modele. Comentariul, o istorie a ideilor, bazată pe o bogată documentare, trimite mereu la un fundament psihologizant: constante ale mentalității unui neam sunt urmărite în manifestările spiritului, în organizarea civică. Prin
BOTEZ-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285832_a_287161]
-
și sistematic, cu un bun-simț ce asigură moderația evaluărilor, criticul nu e o natură divagantă. Sobrietatea, care divulgă poate la el un minus al fanteziei, dictează fidelitatea lecturii. Ceea ce urmărește, operând cu instrumente de precizie, este să reconstituie „îndărătul operei” fizionomia autorului și atitudinea lui în fața vieții. Îl interesează mai degrabă să lămurească (și să se transpună în) interioritatea acestui scriitor decât să cântărească și să proclame valoarea unui text. Își exersează deci perspicacitatea pentru a surprinde „substratul sufletesc și etic
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
bună radiografie a mediilor infracționale, chiar dacă sensul demonstrației e fals, iar incursiunile psihologice extrem de sumare. În Samsarul, bunăoară, sunt anchetați locatarii unui bloc în care a avut loc o crimă, prilej de a pune în mișcare un întreg repertoriu de fizionomii, comportamente și limbaje: adolescenta pură (Anda Deheleanu), gestionarul hoț (Ștefan Mărăcineanu), femeia vulgară și ușuratică, sprijin neprețuit pentru detectiv datorită limbuției sale (Roza Mărgărit), bătrânul care își transformă casa în tractir (Aram Agopian) sau actrița proxenetă (Mariana Pop). Oarecum diferit
BARBUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285629_a_286958]
-
concurs (1993), de linia Mircea Nedelciu-Cristian Teodorescu-Bedros Horasangian: realism cotidian interesat de psihologia colectivă, pentru care filmografia care a influențat generația ‘80 în proză devine o referință aproape obligatorie. Cazuistică de cartier în epoca ceaușistă, amestec de situații grotești și fizionomii suprarealiste, dar și gogoliene, o ironie bonomă, nu corosivă, cu atenție la sentiment și la drama deriziunii. Pe scurt, scriitorul face parte din familia unui Nicolae Velea, și nu dintre partizanii filmelor lui Lucian Pintilie. În 1998, B. săvârșește saltul
BARBU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285627_a_286956]
-
umanismo” (Romă) și conduce, la București, revista „Ausonia”. Clasicist de structură lansoniană, B. își va localiza eforturile istorico-literare în aria literaturilor greacă și latină, cu o anume preferință pentru cea din urmă. Exclusivitatea spațiului abordat indică un reflex firesc al fizionomiei intelectuale și al metodologiei acestui spirit riguros ordonator. Prima lucrare publicată în volum este teza complementară de doctorat, Leș Sources et l’originalité d’Appien dans le deuxième livre des „Guerres civiles” (1933), susținută la Universitatea din Strasbourg. Materialul înfățișat
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
își structurează personalitatea având sentimentul inutilității, nesiguranței, al lipsei de valoare - caracteristici evidente în modul de a gândi și de a acționa al inculpatei.) In: Descrie-mi, te rog, cum a decurs viața ta cu bunicul, bunica? (În momentul întrebării, fizionomia feței s-a schimbat, expresia de ură, de durere a inculpatei a dispărut, locul ei fiind luat de una de bucurie determinată de rememorarea unor amintiri plăcute.) I: Au fost cei mai frumoși ani din viața mea, o perioadă bună
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Cultura” din Cluj, atât în privința alegerii în comitetul director a unor consuli străini, cât și prin publicarea de articole, studii, literatură originală în limbile germană și maghiară, pentru a reflecta complexitatea culturii din Banat, profilul ei plurietnic: „...vrem să zugrăvim fizionomia ciudată și barocă [...] a unui colț de țară unde se ciocnesc atâtea soiuri și se împletesc atâtea culturi” (1/1926). Ideea îi aparține lui Lucian Blaga, care semnează, în primul număr, studiul Barocul etnografiei românești. Studiile și articolele publicate de
BANATUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285596_a_286925]
-
Spre deosebire de primul, el citește pe Eminescu într-un mod vizibil situat, la fel ca și cel de-al doilea: din perspectiva unei estetici conservând emfatic memoria experienței moderniste. De aici decurge o altă diferență în raport cu eminescologia antecedentă: interesul pentru plasarea fizionomiei creatoare în orizonturi epistemice ample. Indiferent de obiectul lor imediat, interpretările din carte rămân constant la nivelul relației simptomatice dintre un intelectual (Eminescu) și timpul său. În perspectiva conceptualizantă a lui C., eminescianismul devine o categorie largă de sensibilitate, care
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
loc însemnat în recuperarea bolnavilor cu emfizem pulmonar (Albu, Rascarachi, 2001) EMOȚIE (< fr. émotion, cf. lat. emotus - mișcat; it. emozione) - Stare afectivă puternică, de scurtă durată, care se produce din cauza unui eveniment deosebit, exprimat prin atitudinea celui emoționat, precum și prin fizionomia sa. Acest fenomen afectiv se produce și se dezvoltă ca o reacție spontană și primară sau ca un proces complex legat de unele motivații secundare, ceea ce reprezintă de fapt emoțiile propriu-zise. Emoțiile sunt extrem de variate, fiind diferențiate după valoarea și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
endocrine. Obezitatea poate fi analizată sub raport: a) fiziologic - subiectul are țesutul adipos hipertrofiat; b) medical - subiectul la care pierderea ponderală aduce o ameliorare a stării generale; c) psihosocial - subiectul consideră că prin slăbire își poate modifica forma fizică și fizionomia pentru creșterea șanselor sale de viață. Statistic, este considerat obez subiectul care depășește greutatea apreciată ca fiind ideală sau recomandată pentru talia, sexul sau vârsta sa. Tratamentul urmărește în primul rând scăderea greutății, utilizând următoarele procedee: o alimentație corectă, din
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
recunoscuse pe Maigret și era surprins că Îl vedea tăcut. — Da, acum. Am mașina afară. Vom merge la biroul meu. Bărbatul se schimbă ușor la față. Pélardeau avea vreo șaizeci de ani, dar avea spatele drept, iar ținuta și expresia fizionomiei aveau multă demnitate. — Presupun că ar fi inutil să refuz? Aruncă o privire spre omul de la recepție, apoi spre salon, unde se vedeau cele patru siluete. Se uită și la ploaia de afară. — Nu e nevoie să urc după o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
prin exagerarea unui defect fizic, ajungându-se până la deformare, pentru a compromite pe cineva. Exemple de artiști reprezentanți ai caricaturii ca și categorie picturală sunt Aurel Jiquidi și Honoré Daumier. A doua perioadă a caricaturii se caracterizează prin tratarea unei fizionomii, în legătură cu o trăsătură morală, iar în a treia perioadă se izolează un caracter, în timp ce toate celelalte trec neobservate. Pamfletul a fost de asemenea la început o batjocură legată de fizicul cuiva. Personajele importante sunt prezentate ca având infirmități sau deformări
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
nu este de a generaliza un anumit defect, ci de a atrage atenția celor care se regăsesc în rolurile din texte. Nuvela psihologică O făclie de Paște, a aceluiași autor, propune o analiză asupra relațiilor simbolice stabilite între aspecte ale fizionomiei umane și instinctualitatea/ bestialitatea ființei, ocultată după principiul echilibrului în inconștient, prin intermediul etalării acțiunilor și structurii socio-psihice a personajului Lombroso. În aceeași categorie conceptuală îl putem include și pe povestitorul Ion Creangă, autorul Amintirilor, ce abordează stiluri diferite în funcție de conjunctură
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
Cu toate că Medgidia era cel de-al doilea oraș ca importanță al județului Constanța, prefectul Scarlat Vârnav aprecia că "municipalitățile din trecut nu au știut să profite de însemnatele venituri de care au putut dispune pentru a da acestei urbe o fizionomie mai în raport cu cerințele timpului"2670. În orașul Medgidia a fost construită o biserică ortodoxă "datorită stăruinței și banilor colectați de fostul primar musulman Kemal Hagi Amet"2671, dar, cu excepția acesteia, "Medgidia nu are nici local propriu de primărie, nici școală
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și antropologie, este un artist; colajele sale suprarealiste dezvăluie o adevărată și o barocă, manieristă patimă a deghizării de sensuri, a structurilor imbricate, o manie a cifrului; șiruri de chei vechi, sticluțe de poțiuni farmaceutice arhaice, sugestii de mail art, fizionomii de tip "les annees folles", clepsidre minuscule, brevete de meserii de odinioară ș.a.m.d. stau cuminți și straniu evocatoare în sertarele unor cufere de lemn fără vârstă. însumare pseudo-aleatorie de semnificații, deopotrivă coborâre și rupere din timp, cult al
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
venit la mine cu o noutate și i-am replicat cu maliție: "Știam!" Fața pe care a arătat-o atunci a fost plină de savoare, și mi-am dat seama că sunt multe aspecte esențiale ale sufletului omenesc neexploatate, multe fizionomii nereprezentate de pictori. În spaima mea de a nu fi subiect de conversații e poate o lașitate de a nu trebui să-mi susțin cu tărie părerile și a nu înfrunta opinia publică. Dacă cei dimprejurul meu sunt vinovați de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
bună și să nu mă mai umilească!" Și unul din reproșurile cele mai vehemente pe care i le fac: "Cum ai putut să VEZI în ce hal de disperare eram (căci atunci apărusem pentru cel mai necunoscător în a citi fizionomii o zdreanță) și totuși să te culci cu altul?" Iar alteori, când îmi povestește nefericirea ei lângă celălalt: - Ah! Dacă te-ai fi despărțit de el înainte de întîlnirea noastră.Dacă n-ai fi trecut din brațele lui în ale mele
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]