3,537 matches
-
niciodată. Totul a avut loc într-un context deosebit, când doi necunoscuți, dispuși să facă dragoste cu orice preț s-au întâlnit pe un pat confortabil, terenul desfășurării unor lupte corporale, din care nu a ieșit nimeni învins. Doar fiara flămândă și sălbatică din ei s-a dezlănțuit pentru a-și descărca întreaga energie ce mocnea latent în trupurile lor tinere. Ajunsă acasă, Săndica încerca să-și pună în ordine gândurile despre ce voia să facă în viață. I-a plăcut
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului CREAȚIE de Nicolaie Dincă Cu dalta minții îți sculptez lumina, Cu palme oarbe te remodelez, Cu roua sufletului îți spăl vina, Te gust cu dor flămând și te pictez. Din magma visurilor te scot pură, Cu șoapte vii privirile-ți mângâi, Te-nveșmântez în soare și natură Și de declar iubirea mea dintâi. Dau să te pipăi neîndemânatic, Temându-mă să nu te risipesc... Mă ceartă
CREAȚIE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349940_a_351269]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > UMBRA ȘI VICIUL... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Șuvoaie însetate, nebune dorințe, se zbat prin trupu-ți pictat în negru decor, buze flămânde nu vor să renunțe, când jertfe din beznă, te cheamă în cor. Haina-ți smulsă, obosită de noapte, îmbracă un suflet, care se îneacă, degete lungi te mângâie-n șoapte, patima beției în cuget îți joacă. Licoarea plăcerii se scaldă
UMBRA ȘI VICIUL… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349942_a_351271]
-
din Botoșani a fost înființat în 1987 și este format din liceeni. Au în repertoriu cântece și jocuri din aproape toate zonele folclorice ale României: dansuri și obiceiuri specifice zonei Botoșani, care și-au luat numele de la acelea ale localităților: „Flămânzi”, „Tudora”, „Gorona”, „Călărași”, „Rogojești”, „Budești”, „Coțușca”, cât și din alte zone folclorice ale României: Banat, Maramureș, Sibiu, Oltenia, Dobrogea și chiar din Ucraina și Republica Moldova. Poartă costume specifice zonei Flămânzi. Costumul de fată: batic (năframă), cămașă albă, alcătuită dintr-o
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Botoșani, care și-au luat numele de la acelea ale localităților: „Flămânzi”, „Tudora”, „Gorona”, „Călărași”, „Rogojești”, „Budești”, „Coțușca”, cât și din alte zone folclorice ale României: Banat, Maramureș, Sibiu, Oltenia, Dobrogea și chiar din Ucraina și Republica Moldova. Poartă costume specifice zonei Flămânzi. Costumul de fată: batic (năframă), cămașă albă, alcătuită dintr-o singură piesă sau două, brâu sau bârneață, bundița cu flori de culoare: grena, negru, verde, cu bordură brumărie la sărbătoare și neagră în zi de lucru, fustă albă, opinci cu
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
de „cuvântul obosit” și de „timpul care trece/ pe lângă umbrele/ răsfoite-n/ firul de lumină/ ... ” dincolo de tablourile în nuanțe gri, dincolo de orice ezitare, stă de veghe „visul”, acest minunat dar care te poartă într-o lume miraculoasă. În „vârful peniței flămânde” rămâne credința, că odată cu risipirea nopții, primii zori vor fi martorii renașterii ființei: „umbra nopții/ șuieră descătușată/ strânge/ ultimele zvâcniri/ pentru aduceri aminte/ sub mantia ei/ aerul alb/ prevestește/ încolțirea ierbii/ ... ” (Vae soli). Coloana de sprijin a întregului volum este
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
cănile cu gura în jos, pe motiv ca strigoii să nu sălășluiască în ele. Cenușa era scoasă din sobă, ca aceste spirite să nu-și găsească adăpost la căldură. Exista obiceiul de a se arunca pâine prin curte, ca strigoii flămânzi să nu caute prin casă de-ale gurii. Ștefan POPA Referință Bibliografică: Noaptea Sfântului Andrei / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1064, Anul III, 29 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ștefan Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344523_a_345852]
-
plăceri, pe care mi-o trezise iarăși... Am început să-i sărut umerii, coborând delicat pe brațe, apoi mi-am mutat atenția pe sfârcurile sânilor și pe zona abdomenului. Tresărea de plăcere, iar corpul i se încorda la atingerea buzelor flămânde de senzații amoroase. Mâinile ei se jucau prin cârlionții mei, iar picioarele sale subțiri reluaseră cursa de sus în jos, peste ale mele. - Vino mai sus... vino să te simt lipit de mine... Am chef să te strâng în brațe
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
subțiri reluaseră cursa de sus în jos, peste ale mele. - Vino mai sus... vino să te simt lipit de mine... Am chef să te strâng în brațe, să te frâng, dacă aș putea... Nu-i ascultam vorbele, ci chemarea instinctuală. Flămând de dragoste, începeam să uit de mine, pierdeam noțiunea timpului, o sărutam îndelung, îi mușcam cu nesaț buzele subțiri, dând asediu prin sărutări prelungi, coborând din ce în ce mai jos, spre abdomen, apoi printre pulpele sale Simțeam relaxarea corpului său la atingerea gurii
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
i-a dat o frunză în geana-i de până lacrimi să vin ninge a meri cu fluturi pe brațul sărutului tău mi-l pun de pădure pe buze ceahlău doamne de-mi ceri atâta de mi-s umărul tău flămând de rotundul plouă de măr peste bluza-ți și gândul plouă cais Referință Bibliografică: plouă cais / Vasile Pin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1215, Anul IV, 29 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Vasile Pin : Toate Drepturile Rezervate
PLOUĂ CAIS de VASILE PIN în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348015_a_349344]
-
efort această sforțare De a ucide să nască Memoria de sine gravidă Ciclic din distrugeri sporind Uroburos delir în deriva spre roșu Zvârcolind anatema-n cunoașteri. Plurilume-tu, ochi compus Al Eonului. 7. Și oarba estetică-a Memoriei. Stăpână a comorii flămânde... Dintre piatră și spulber răbdare. Și artele profanul din sacru căzut Electronii sărind de pe orbite Precum în cer așa și pe pământ Ca să repeți în eroare din logos străpuns Verbul „ suntem „ verbele „ sunt” Unul plural Uhronie- a cunoașterii Utopiile totuși
ROCADE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348167_a_349496]
-
adunat Mulți ani pe crucea vieții mele De mă dor umerii cerului înstelat Și brizele toate sflând în vele, Dar, pentru durerile inimii nu m-am văitat. Luna cât mămăliga Cerul mi-a pus luna cât mămăliga pe masă eram flămând de-mi venea să mănânc toate stelele de mare albastră rămasă după ce trecusem peste ea cu toate belelele. Am tăiat cu cuvântul sfoară mămăliga împărțind câte o rază de lună la fiecare, ce-a rămas am umplut cotiga să-ți
MAREA CU SAREA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348226_a_349555]
-
E timpul să plecați, cât nu e prea târziu, Pân’ n-o simți săracul că-i jupuit de viu. I-ați inșelat credința vânzându-vă pe-un leu, Nu vă forțați norocul... ferească Dumnezeu... Cu toată bunătatea din sufletu-i flămând, E și el ca și voi, tot muritor de rând... Și el are răbdare... și-același Dumnezeu, Dar nu-ntreceti măsura punându-i greu pe greu. E timpul să plecați, v-am suportat destul. De-atâtea vorbe goale poporul e
E TIMPUL SĂ PLECAŢI ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348234_a_349563]
-
agățam cuvintele în ferestrele cerurilor tale astrale și puneam dealurile să se plimbe printre râuri și văi și aduceam cântecele munților rostogolite-n curcubeie. A fost incandescența simțirii, lumea devenea un arc de lumină și din ea țâșneau vorbele mele flămânde, mult prea flămânde... Dar bolta, bolta curcubeului s-a zdrobit de pământ, iar eu am rămas doar o cochilie uscată prin care trece vântul singurătății ultimului cocor. Leonid IACOB Referință Bibliografică: tristețe / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
TRISTEŢE de LEONID IACOB în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348237_a_349566]
-
ferestrele cerurilor tale astrale și puneam dealurile să se plimbe printre râuri și văi și aduceam cântecele munților rostogolite-n curcubeie. A fost incandescența simțirii, lumea devenea un arc de lumină și din ea țâșneau vorbele mele flămânde, mult prea flămânde... Dar bolta, bolta curcubeului s-a zdrobit de pământ, iar eu am rămas doar o cochilie uscată prin care trece vântul singurătății ultimului cocor. Leonid IACOB Referință Bibliografică: tristețe / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 221, Anul I
TRISTEŢE de LEONID IACOB în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348237_a_349566]
-
căldură Le scoate pe gură, Să îi aburească, Ca să-i oblojească, Cum în Cea Iesle, Sufletele - două - mult prea vesele. Multă sărăcie În timp comprimat O vedem cu toții ... Dar numai eu strig Că mulți dintre noi Tremurăm de frig ... Și flămânzi ... și goi ... Duhul sfânt - un porumbel Coborât din Cer A adus mesaj Sfântului Botezător - - Înaintemergătorul Domnului Iisus - De la Dumnezeu: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit. Dumnezeu creează, Binecuvântează Tot ce-i pe Pământ. Noi cu Creatorul
DE BOBOTEAZĂ, POEM DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347510_a_348839]
-
pentru a umple un gol, a lăsa altul, a crește în tulpina frântă, zâmbind mereu soarelui soare. Lângă pat, chipul mamei rotunjește cuvintele. Mă strigă. - Mă sufoc, mamă, mă sufoc. - Respiră adânc, fata mea, respiră puiul meu. Copilul te așteaptă flămând. Băiatul cu ochii din măslinul bucuriei te așteaptă, fata mea. - Mamă, mai am picioare? - întreb și simt vag atingerea mâinii blânde, a celei care nu uită nicicând să-mi lase pe praguri din ce în ce mai înalte, potirul plin cu viață. - Mamă, te-
PARANTEZĂ PLINĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347519_a_348848]
-
să-mi fie frică! Mi-apasă gândul norii de zăpadă, Nici nu mai știu anume unde sunt, Oprește dar ninsoarea să mai cadă Peste pământul sfâșiat de vânt! N-am să mai cer nimic de-acum-nainte, Tot mai sărac și mai flămând să fiu, Ci lasă-mi doar lumina din cuvinte, De-o fi să mă îngrop în ea de viu... Referință Bibliografică: Lasă-mi lumina... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1124, Anul IV, 28 ianuarie 2014. Drepturi
LASĂ-MI LUMINA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347574_a_348903]
-
deopotrivă, ca o modalitate de disciplinare a discursului poetic de tip schiller-ian. Gradația sentimentului se realizează prin volute largi, culminând cu strofe de o frapantă frumusețe: „Dar flăcările crește-vor mereu Crește-va mult și strania orgie Și în curând, flămând, iubitul meu, Întâiul meu iubit, fără s-o știe, Mă va cuprinde-atât de mult în el Încât nu va putea să mai despartă De trupul lui pe-al meu- și-n alb inel Mă va iubi fum svelt și
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
Chiar Săndica se hotărâse să-l ducă de acasă. Să-l dea vecinului care era cioban și să-l ia la stână Nu se îndura însă, că l-a crescut de cățel. L-a găsit pe marginea canalului, murdar și flămând și i s-a făcut milă de el. Acum era bătrân, nici nu mai vedea bine, dar chiar dacă nu se mai speria nimeni de el, era un câine în curtea gospodarului. Așa a făcut și înainte ca bătrâna să facă
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
cascade ce curg nemuritoare. Coroana lui din ramuri vestejită își plânge floarea ce-a strălucit odată, când soarele curgea pe ea vrăjită era mireasă de nuntă aranjată. Și ploaia s-a oprit pentru o clipă când vântul bate în deșert flămând, el îi uicide și singura aripă care zbura peste izvoare-n crâng. O noapte fuge cu stele să se culce când soarele-și arată începutul, el se trezește din somnul cel mai dulce când îi inundă iarăși răsăritul. A fost
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
lasă urme grelepeste cascade ce curg nemuritoare.Coroana lui din ramuri vestejităîși plânge floarea ce-a strălucit odată,când soarele curgea pe ea vrăjităera mireasă de nuntă aranjată.Și ploaia s-a oprit pentru o clipăcând vântul bate în deșert flămând,el îi uicide și singura aripăcare zbura peste izvoare-n crâng.O noapte fuge cu stele să se culcecând soarele-și arată începutul,el se trezește din somnul cel mai dulcecând îi inundă iarăși răsăritul.A fost odată și înc-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
decât de câteva lebede care se plimbau elegante pe lac. Cred că erau tot cele pe care le văzusem cu Miruna când am fost aici. Erau în aceeași formație, cu bobocii care înotau nepăsători, sub supravegherea părinților. Câte un cormoran flămând făcea scufundări repetate, căutându-și hrana pe fundul eleșteului, printre puietul de pește. Acesta este dușmanul declarat al pescarului de apă dulce și aliatul celui ce pescuiește chefal la mare. Când cormoranii se adună în cârd și încep pescuitul în
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
5 mm, bine ascuțit la capăt, prins de o coadă de mătură din lemn, de un metru lungime, folosită de pescari pentru ridicarea și scoaterea peștilor din apă.( n.aut.) e"saHЉp" style='color:black;mso-ansi-language:FR'>Câte un cormoran flămând făcea scufundări repetate, căutându-și hrana pe fundul eleșteului, printre puietul de pește. Acesta este dușmanul declarat al pescarului de apă dulce și aliatul celui ce pescuiește chefal la mare. Când cormoranii se adună în cârd și încep pescuitul în
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
ori cavaler... spune-mi frate țigan, toate aceste titluri te fac mai uman, sau mai (r)om? I-au ajutat pe romi cu ceva titlurile tale? I-au schimbat în buni pe cei răi? Le-au dat de mâncare celor flămânzi? Medicamente celor bolnavi? I-or eliberat pe sclavii moderni ținuți de romi? Și atunci frate țigan, dă ce te împopoțonezi cu triluri care nu produc nimic? Da, mă, TRILURI! Dă ce frețiour vrei să te respect io, și alți țigani
IO NU VOTEZ CU ROMII, CĂ AȘA O ZIS MARK TWAIN! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350019_a_351348]