3,561 matches
-
ÎN DIFERITE ZIARE ȘI REVISTE ALE VREMII, de Ion Pena , publicat în Ediția nr. 2243 din 20 februarie 2017. ALPINISM (1928) Pe piscuri goale, fără viață, Unde nici vulturi nu s’avîntă Eu mi-am tîrît povara sfîntă A trupului flămînd de viață. Cu patimă m-am strîns pe stîncă Strîngînd spasmodic piatra tare ... Și-i drept că gura-mi, nu arare Cerșea un sprijin de la stîncă. Prăpăstii mi-au surîs sarcastic, Guri de-abia înfiorătoare, Dar prins de culme cu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
neguri grele și-a lăsat-o Pe oraș ca un „Adio del Passato” Fredonat într-o lagună taciturnă. Citește mai mult ALPINISM (1928) Pe piscuri goale, fără viață,Unde nici vulturi nu s’avîntăEu mi-am tîrît povara sfîntăA trupului flămînd de viață.Cu patimă m-am strîns pe stîncăStrîngînd spasmodic piatra tare ...Și-i drept că gura-mi, nu arareCerșea un sprijin de la stîncă.Prăpăstii mi-au surîs sarcastic,Guri de-abia înfiorătoare,Dar prins de culme cu ardoare,Am
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
anul II, nr. din 11 iulie 1933... XIV. ALPINISM, de Ion Pena , publicat în Ediția nr. 1693 din 20 august 2015. Pe piscuri goale, fără viață, Unde nici vulturi nu s’avîntă Eu mi-am tîrît povara sfîntă A trupului flămînd de viață. Cu patimă m-am strîns pe stîncă Strîngînd spasmodic piatra tare ... Și-i drept că gura-mi, nu arare Cerșea un sprijin de la stîncă. Prăpăstii mi-au surîs sarcastic, Guri de-abia înfiorătoare, Dar prins de culme cu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
ardoare, Am rîs și eu - la fel - sarcastic ... - 1928 - Publicată în „SO4H2”, anul I, nr. 1, din 15 aprilie 1932 ... Citește mai mult Pe piscuri goale, fără viață,Unde nici vulturi nu s’avîntăEu mi-am tîrît povara sfîntăA trupului flămînd de viață.Cu patimă m-am strîns pe stîncăStrîngînd spasmodic piatra tare ...Și-i drept că gura-mi, nu arareCerșea un sprijin de la stîncă.Prăpăstii mi-au surîs sarcastic,Guri de-abia înfiorătoare,Dar prins de culme cu ardoare,Am
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
râuri și pâraie Și fără de odihnă picurii de ploaie. Închide-o clipă ochii și liniște să fie Și-o să le-auzi îndemnul de luptă-n bătălie, Când țara e-n pericol,când la hotare arde, Când vin în haite lupii flămânzi ca să o prade. Vei mai vedea și mame și soațe cum se roagă Și vei vdea cum arde averea lor întreagă. Vei mai vedea cu groază, cum năvălesc spahiii, ... Citește mai mult Iubirea de pământSub pasul tău, copile, sunt rânduri
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/emil_%C5%9Eu%C5%9Fnea/canal [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
cântătoare și râuri și pâraieși fără de odihnă picurii de ploaie.Închide-o clipă ochii și liniște să fieși-o să le-auzi îndemnul de luptă-n bătălie,Când țara e-n pericol,când la hotare arde,Când vin în haite lupii flămânzi ca să o prade.Vei mai vedea și mame și soațe cum se roagăși vei vdea cum arde averea lor întreagă.Vei mai vedea cu groază, cum năvălesc spahiii,... IX. DIN PĂCATE, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 2159 din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/emil_%C5%9Eu%C5%9Fnea/canal [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
2016. Făcut de Domnul,omul, Din lut precum se zice, A cunoscut atomul Și iată-l nu ezită, Acum să revendice Puterea infinită. Sărman orgolios! Greșeala stă la pândă. E joc periculos! O ști cumva ce face, Când lumea e flămândă Și n-are-o zi de pace, Când ținând atomul, Focul, într-o mână, El deșteptul, omul, Fără doar și dacă, Poate în țărână Chiar și fără știre Astăzi să prefacă Întreaga omenire? Emil Șușnea Ian.2016 ... Citește mai mult Făcut de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/emil_%C5%9Eu%C5%9Fnea/canal [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
Acasa > Poeme > Antologie > UN CÂINE Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1068 din 03 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Un câine flămând în ziua de Paște De moarte urmărit, de oameni alungat Stăpânul i-a murit, sau nu-l mai recunoaște, Se cântă prin biserici Hristos a înviat! Dar de ce se cântă oare prin biserici Sau de ce se spune și se recunoaște
UN CÂINE de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_caine_marius_robu_1386099510.html [Corola-blog/BlogPost/362932_a_364261]
-
Stăpânul i-a murit, sau nu-l mai recunoaște, Se cântă prin biserici Hristos a înviat! Dar de ce se cântă oare prin biserici Sau de ce se spune și se recunoaște Dacă se mai lasă, de popor și clerici, Un câine flămând în ziua de Paște. 8 aprilie 1999 Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: UN CÂINE / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1068, Anul III, 03 decembrie 2013. Drepturi
UN CÂINE de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_caine_marius_robu_1386099510.html [Corola-blog/BlogPost/362932_a_364261]
-
Eu nu te cunosc, străine și nu știu de unde vii dar, de vrei rămâi la mine până mâine-n zori de zi. Iat-acum se face seară. nu-i bine să mergi pe drum, că sunt oameni răi pe-afară și flămând vei fi oricum. Nu am bani, nu am avere, nu am casa un palat, am în schimb, o mângâiere, că am sufletul curat. Casa mea dărăpănată, cu căldură te-o primi, chiar de focu-i stins în vatră, om mânca ce
UN OM FERICIT de IONEL CADAR în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 by http://confluente.ro/Un_om_fericit_ionel_cadar_1377094741.html [Corola-blog/BlogPost/358517_a_359846]
-
de munte. Devotamentul față glie se clădește într-un tablou al unicității: „Sunt fiică de român și flori de munte, Râuri albastre-mi curg șuvoi pe ie, Catrință-n fir de aur port, pe frunte Cerul senin și-un dor flămând de glie“. Versul care exprimă un patriotism fără margini este cel în care poeta accentuează rădăcinile sale: “Ruptă sunt din tine, Românie!”. Adăpostul de un farmec aparte unde își are temelia este țara sa mult iubită: „La Poarta Albei Iulii-ngenunchez
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1420113849.html [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
dau văzduhului săruturi La gât purtând dorințe prinse-n salbă.” (Mai cerne iarna tihnă, fulgi și vise) Suflet însetat de senin, poeta își primește pacea în timpul iernii, sorbind fericirea din dansul fulgilor de nea: „Setos de alb, avid de curățime Flămândul suflet pacea își primește Din al ninsorii dans, din Înălțime Își soarbe fericirea și trăiește”. (Flămând de alb) Iarna ascunde un vis înzăpezit, dar și melancolie. Lacrima înghețată și chipul de fată sunt expresiile nostalgiei și speranței, dar și ale
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1420113849.html [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
vise) Suflet însetat de senin, poeta își primește pacea în timpul iernii, sorbind fericirea din dansul fulgilor de nea: „Setos de alb, avid de curățime Flămândul suflet pacea își primește Din al ninsorii dans, din Înălțime Își soarbe fericirea și trăiește”. (Flămând de alb) Iarna ascunde un vis înzăpezit, dar și melancolie. Lacrima înghețată și chipul de fată sunt expresiile nostalgiei și speranței, dar și ale seninătății: „A înghețat o lacrimă sub gene Încremenită-n strai de promoroacă Ce-ascunde-n șoapta florilor perene
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1420113849.html [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
apoi în inima ei: „Inundă-te-n alb suflete-al meu/ lasă tristețea și lupii alungă/ credința-ntărește-ți, deschis fii mereu/ cu fulgii dansează-n lumina fecundă/ te roagă în taină,/ spre Ceruri privește,/ îmbracă-ți în pace/ iubirea flămândă/ și fii liniștit:/ Dumnezeu te iubește!/” (O altfel de iarnă). Pe de altă parte, cel puțin aparent, nu se folosește de toate mijloacele stilistice pe care poeți cu nume mari le-au așezat la temelia poeziei românești, dar nici nu
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_ecouri_la_o_carte_de_descatusari_li_george_roca_1327650208.html [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
cu pumnii strânși de durere,(pumnii cu care mai târziu va lovi în pieptul furtunii!), cu ochii înlăcrimați, ochii aceia albaștri ca Arieșul:“ Tată, nu-i bună rânduiala de-acum! Trebuie schimbată! Nu-i drept ca unii să moară de flămânzi, iar alții să crape de sătui!” În casa dascălului Mihai Gomboș- întemeietorul unui neam de cărturari, Avrămuț învață literele și numerele, după care este trimis la școala primară din Neagra. La 10 ani merge la Câmpeni, găzduit de familia Șuluțiu
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Avram_iancu_craiul_muntilor.html [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
în etate de 48 de ani... Cine a fost Iancu? Expresia unei idei înalte, unei dorințe străbune, care nu se va stinge niciodată din sânul națiunii române...” El, regele munților, cel fără coroană, adormea pentru totdeauna singur și cu fluierul flămând, pe prispa unui brutar, Ion Stupină, de la Baia de Criș, în dimineața zilei de 10 septembrie 1872. „Nu avea nimic asupra lui decât o năframă zdrențuită, fluierul de cireș și jalba către împărat, unsă și mototolită...” La 13 septembrie 1872
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Avram_iancu_craiul_muntilor.html [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
autorilor și precizarea sursei intră sub incidența legii drepturilor de autor este considerata furt intelectual și va fi pedepsită penal. Înainte de vremuri vînătoarea era un mijloc de trai, vînatul asigurînd hrana vînătorului și a familiei sale. E, oare, așa de flămînd magnatul furnizor de clauze și comisioane abuzive clienților, de invită anual la Balc pe unii dintre exploatatorii Europei, ca să împuște animale ce nu se pot apăra? Trecerea bruscă a fostului tenisman Țiriac de la sportul alb, care i-a adus glorie
ORAŞELE-FANTOMĂ, PUTIN ŞI VÎNĂTORUL-ŞEF by http://uzp.org.ro/orasele-fantoma-putin-si-vinatorul-sef/ [Corola-blog/BlogPost/93163_a_94455]
-
adunat Mulți ani pe crucea vieții mele De mă dor umerii cerului înstelat Și brizele toate sflând în vele, Dar, pentru durerile inimii nu m-am văitat. Luna cât mămăliga Cerul mi-a pus luna cât mămăliga pe masă eram flămând de-mi venea să mănânc toate stelele de mare albastră rămasă după ce trecusem peste ea cu toate belelele. Am tăiat cu cuvântul sfoară mămăliga împărțind câte o rază de lună la fiecare, ce-a rămas am umplut cotiga să-ți
MAREA CU SAREA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_cu_sarea.html [Corola-blog/BlogPost/348226_a_349555]
-
frunze și vise printre ramuri de gând, Prin ochii mei te-am ascuns în noapte Rătăcind cu tine în adâncul lor oftând. Ochii-mi triști se unesc cu zâmbete de Lună Cu șoapte de timp ce s-au scurs demult Flămânzi cerșesc nopți, clipele-npreună Mușcând frânturi din mine... un vis ce s-a dus. În valuri amintiri, doruri își pierd pasul Ce curg în ploi, se frâng adânc în noi, Azi magigianul scoate din mânecă asul Invăluindu-mă cu brațul pe umerii
TOAMNĂ, CU OCHII-MI TRIŞTI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1472836015.html [Corola-blog/BlogPost/381630_a_382959]
-
a fost trupul foșnind în atâta târziu. În felinul alint, sferic vis mă visai Sub scâncite șoptiri mâna mea te-adora. Un leșin înflorit între noi ne vindea trupul tot pe-un cuțit. Pe un crin . Pe un nai. Lupi flămânzi ne-am fost noi, cai în flori adăpând un narcotic fior peste urme de dinți zgâriind patimi lungi pe goi umeri de sfinți În beții vișinii ne-am fumat fremătând... Într-o noapte, cândva, ne-am iubit amețit străvezii și
ÎNTR-O NOAPTE, CÂNDVA de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1452972500.html [Corola-blog/BlogPost/378111_a_379440]
-
Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1383 din 14 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului 14 Octombrie 2014 De-atâta frumusețe n-ai unde te ascunde, E toamna pentru mine un anotimp divin, Vin graurii în stoluri din zări tot mai flămânde Și strugurii din vie bolborosesc în vin... Ce-ai dăruit în viață să nu ceri înapoi, Lumina împărtășită nicicând nu-i o povară, Nu-i bai că pică frunza în clipa dintre noi, Atât cât se cuvine, ne-am bucurat
DIN TOAMNĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1413281782.html [Corola-blog/BlogPost/383691_a_385020]
-
pentru noi au fost ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu - cel care a ajuns, în
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_arhim_sofian_boghiu_.html [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
strigi cu patimă la porți Că ți-ai fi pierdut cărarea și-a căzut pradă la hoți; Treci de pe un rug pe altul. După tine vin și eu. Nu mă vezi că-s îmbrăcată cu veșminte de ateu?! Te zăresc flămând pe creste. Câtă secetă-ai cosit! Mi-am umplut cu tine brațul și-amândoi am pribegit. Am avut grijă să curăț ierburile dinspre nord, Habar n-ai că sunt fantoma ce te-așteaptă-n primul rod. Câteodată plimbi pădurea prin legenda-ntunecată
IUBITUL CE MĂ APĂRĂ DE FRIG de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/gina_zaharia_1431283567.html [Corola-blog/BlogPost/368013_a_369342]
-
Umbrele sunt tot mai lungi, Noaptea a-nceput să crească. Nucile se coc de-acuma, Încă nu e vremea lor, Sus la Munte cade bruma, Iancu e bolnav de Dor; Se-nfioară-n vers gorunul, Pe o prispă de brutar Singur și flămând străbunul O s-adoarmă-n Cântec iar; Toamna m-a născut anume Maica mea, acolo-n crâng Și cât voi trăi pe lume Roadele să i le strâng Și recolta mi-e bogată, Eu, sărac, așa cum sunt, Săptămâna iar se gată Și
CÂNTEC DINSPRE TOAMNĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1440141694.html [Corola-blog/BlogPost/378262_a_379591]
-
nimănui nu-i dădu prin minte s-aducă vreun tun sau berbece... ...acum - în sfârșit - am ajuns cei mai buni prieteni: el - în extaz perpetuu - adâncit sub miresmele florilor din grădina cimitirească - iar eu - eu filo-zoon-ul - mânând cirezi de boi flămânzi - pe toată întinderea paradisiacei grădini de deasupra burții și buricului lui - de burjui „S.C. HRISTOS S.A.” e bine să prefaci bucuria în durere - e foarte bine să-i poți aduce pe cei săraci - la suferință și exasperare încă și mai
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1474449797.html [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]